Ce este gripa aviară și cum se poate răspândi la oameni sunt chestiuni care ar trebui să ne preocupe. Căci este vorba despre o boală care nu afectează numai din punct de vedere economic crescătorii de păsări. Se poate răspândi rapid printre animale și poate ajunge chiar și la om. Drept urmare, e important să știi ce este gripa aviară.
Cuprins
Fie că vin din India, din Pakistan ori din China, fie din America Latină, microbii, virusurile și bacteriile fac ravagii la nivel mondial. Și răpun viețile a mii de oameni. Gripa nouă, aviară, porcină, galbenă sau altele ca ele se răspândesc cu o viteză uluitoare. Stârnesc epidemii greu de ținut în frâu și, mai ales, panică.
Cu gripa nu-i de glumă în general. Chiar dacă mai sunt încă mulți care o consideră doar o răceală mai aprigă. S-a văzut că, în unele cazuri, poate chiar ucide. Iar virusurile gripale ale zilelor noastre sunt din ce în ce mai năbădăioase și mai greu de răpus. Cât despre ce este gripa aviară și cum se poate răspândi la oameni, merită să ne informăm.
Cuprins
Ce este gripa aviară
După cum îi spune și numele, gripa aviară este o boală virală, care apare în principal la păsări. Este cauzată de mutația virusului gripal de tip A, subtipurile H5 și H7. Boala contagioasă a fost descoperită acum mai mult de 100 de ani în Italia. Și s-a răspândit în întreaga lume. Toate păsările sunt predispuse la infecție cu gripă aviară, deși unele specii sunt mai rezistente la infecție decât altele.
Păsările migratoare – rațele sălbatice, în mod special – sunt sursa naturală de gripă aviară. Și asta pentru că ele sunt și cele mai rezistente la infecții. Păsările domestice, inclusiv găinile și rațele, sunt deosebit de predispuse la epidemii de gripă fatală. În absența măsurilor prompte de control, susținute de o bună supraveghere, epidemiile pot dura ani de zile.
Virusurile gripei aviare sunt virusuri înalt sau slab patogene. HPAI este gripa aviară înalt patogenă, iar cea slab patogenă este LPAI. Și se referă la capacitatea de a cauza o gravitate diferită a bolii și a mortalității la pui. Păsările sălbatice, în special păsările acvatice, reprezintă principalul motiv pentru evoluția și răspândirea acestor virusuri. Infecțiile cauzate de HPAI pot cauza boli grave și moartea păsărilor de curte.
Când și cum a apărut
Gripa aviară a fost identificată pentru prima dată în anii 1900, în Italia. Mai târziu, s-a răspîndit în întreaga lume. Un virus de tip H5N1 a fost identificat în 1997 în Asia și a creat panică în întreaga lume. În octombrie 2005, virusul H5N1 a ajuns și în România. A fost identificat la păsări din localitatea Ceamurlia de Jos, din județul Tulcea. Iar România a devenit prima țară europeană în care prezența acestui virus a fost confirmată oficial.
De la primele contaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong, în 1997, s-a raportat un număr semnificativ de infecții și decese în Asia de Sud-Est. Rata ridicată a mortalității este explicată prin lipsa unui sistem imunitar uman „specializat’ împotriva acestui virus. Neavând o istorie de contact cu virusul, riscul de expunere și de deces este foarte ridicat în cazul omului.
Dacă o persoană care suferă de gripă ajunge într-un contact strâns cu o pasăre bolnavă de gripă aviară, există posibilitatea să contacteze boala, infectându-se și cu acest virus. Cei doi viruși, întâlnindu-se în același organism gazdă, pot fi capabili de schimb de material genetic. În urma acestuia, noul virus rezultat se poate transmite liber de la om la om fără obstacole. Dar încă nu există dovezi că virusul gripei aviare s-ar putea transmite de la om la om. Iar oamenii de știință cred că schimbul genetic încă nu s-a produs.
De ce ar trebui să ne îngrijoreze ce este gripa aviară
Gripa aviară la păsări poate avea consecințe economice și asupra sănătății animale. Și asta din cauza pierderilor de producție în fermele infectate. Virusurile gripei aviare au o capacitate sporită de a evolua, de a suferi mutații și de a se amesteca cu alte virusuri ale gripei aviare. Acest lucru sporește riscul apariției unor tulpini noi, mai infecțioase sau a unor tulpini cu potențial de infectare a altor specii, inclusiv a oamenilor.
Faptul că gripa aviară este detectată din ce în ce mai mult la mamifere (de exemplu, vaci, alpaca, șoareci, pisici) este o tendință care este ținută sub supraveghere atentă. Există norme ale Uniunii Europene privind măsurile care trebuie luate în cazul apariției unui focar la păsările deținute. Dar este și un cadru solid de măsuri de prevenire și pregătire în cazul infecțiilor la animale. În ceea ce privește sănătatea umană, legislația UE privind securitatea sanitară asigură supravegherea, răspunsul rapid și coordonarea la nivelul UE, în cazul în care se detectează un caz.
Cum se poate răspândi la oameni
Gripa aviară afectează de obicei păsările. Dar alte animale (mamifere precum vaci, alpaca, șoareci, pisici) pot fi infectate cu virusuri ale gripei aviare, inclusiv porci, nurci, foci, mistreți, vulpi și pisici. De asemenea, SUA au raportat recent, pentru prima dată, cazuri de HPAI la bovine. Majoritatea tulpinilor virusului gripei aviare sunt relativ inofensive și nu infectează oamenii.
Totuși, unele variante pot dezvolta mutații care le sporesc potențialul de infectare a altor specii, inclusiv a oamenilor. Cazurile de îmbolnăviri la om au fost evidențiate în special la lucrătorii din fermele avicole, în urma contactului direct cu păsările bolnave. În aceste situații, studiile au demonstrat că virusul a suferit anumite modificări genetice.
Transmiterea se face deocamdată de la pasăre la om. Și asta numai dacă omul intră în contact direct cu lichidele biologice sau inhalează praful materiilor fecale ale păsărilor bolnave. Virusul nu se transmite prin intermediul preparatelor pregătite din carne de pasăre sau produse avicole. Autoritățile recomandă totuși evitarea, în timpul călătoriilor, a piețelor în care se face comerț cu păsări.
Cum se manifestă și cum se tratează
Cazurile la om pot varia de la persoane asimptomatice sau cu simptome foarte ușoare (conjunctivită, simptome respiratorii ușoare), până la simptome severe (pneumonie care necesită spitalizare) și, în unele cazuri, chiar deces. Până în prezent, nu s-a confirmat transmiterea de la om la om a virusului H5N1. De asemenea, nu au fost raportate cazuri active de infecție cu gripă aviară la oameni în UE sau în SEE.
Principalele simptome care apar la oameni sunt asemănătoare cu cele ale unei gripe severe. Apar febra mare, tusea, dureri în gât, musculare, conjunctivită. În cazuri grave, se manifestă prin pneumonie cu insuficiență respiratorie acută. În general, conduita terapeutică în gripa aviară constă în medicamente folosite pentru tratamentul gripei umane. Rata de mortalitate în gripa aviară este foarte ridicată, putând ajunge până la 50%. Din 1997, s-au raportat doar câteva epidemii locale.
În prezent, în UE există mai multe vaccinuri împotriva gripei aviare autorizate. Este la latitudinea statelor membre să decidă dacă utilizează aceste vaccinuri pe teritoriul lor, pentru a preveni sau a controla bolile, după caz și dacă este necesar.
Persoanele care se află în contact strâns cu animalele infectate ar trebui să poarte echipamente individuale de protecție. Și ar trebui să evite contactul direct neprotejat cu animale bolnave sau moarte, cu carcase, cu materii fecale, precum și cu medii potențial contaminate. Orientările ECDC recomandă supravegherea activă a persoanelor expuse (cum ar fi monitorizarea simptomelor sau testarea), măsuri preventive și/sau vaccinarea grupurilor de risc.
După modelele precedente, epidemiile de gripă se așteaptă să apară, în medie, de trei, patru ori într-un secol. Când un nou subtip de virus apare și se transmite ușor de la o persoană la alta. Experții consideră că o altă epidemie de gripă este inevitabilă și posibil iminentă.
În conformitate cu legislația UE privind sănătatea animală, trebuie luate măsuri de eradicare de îndată ce se detectează gripa aviară înalt patogenă. Acestea includ chiar sacrificarea tuturor păsărilor, eliminarea în condiții de siguranță a carcaselor și a materialelor potențial contaminate, precum și curățarea și dezinfectarea.
În cazul fermelor
În plus, trebuie stabilită o zonă de restricție de cel puțin 10 km în jurul unității afectate, cu măsuri de control suplimentare aplicate unităților din zona în care sunt ținute păsări. Restricțiile de circulație trebuie aplicate de către autoritățile naționale în ceea ce privește unitatea infectată și alte unități situate în zona de restricție. Dacă se consideră necesar, măsurile de depopulare totală pot fi extinse și la fermele avicole din vecinătate sau la fermele care au avut contacte cu o fermă infectată.
Sunt puse în aplicare măsuri suplimentare de monitorizare și supraveghere la păsări pentru a evalua situația bolii și pentru a controla răspândirea. Măsurile respective sunt menținute timp de cel puțin 30 de zile după eradicarea virusului din unitatea infectată.
În plus, zonarea la nivelul UE este efectuată pentru a preveni răspândirea bolii și pentru a evita orice perturbare inutilă a comerțului.
Comerțul internațional cu păsări de curte și produse obținute din păsări de curte trebuie să respecte standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor. Prezența HPAI la păsările de curte duce la restricții în comerțul internațional cu păsări vii și carne de pasăre din regiunea/țara infectată. Numai animalele sănătoase pot fi comercializate. Și este necesară certificarea veterinară pentru comerțul cu animale către alte țări.
În cazul păsărilor sălbatice
Măsurile de biosecuritate în ferme reprezintă prima linie de protecție împotriva introducerii și răspândirii virusurilor gripei aviare la păsările de curte sau la păsările captive, în cazul apariției unui focar la păsările sălbatice. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a furnizat orientări detaliate cu privire la tipul de măsuri care ar trebui luate. Printre acestea se numără:
-restricționarea accesului păsărilor sălbatice la păsările de curte și a contactului cu acestea;
-evitarea iazurilor sau a altor suprafețe de apă din spațiile de păsări de curte la care ar avea acces păsările sălbatice;
-izolarea păsărilor domestice în interior cât mai mult posibil în perioadele cu risc ridicat;
-utilizarea ecluzelor igienice și restricționarea accesului persoanelor la adăposturile pentru păsări de curte.
Sursa foto: 123rf.com
Alte surse: ema.europa.eu, wikipedia.org,
Citește și Ce este norovirusul. Cum se manifestă infecția cu norovirus