Ce este lapovița și cum se formează

Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, lapovița este „ploaie amestecată cu ninsoare sau cu gheață'. În popor, i se mai spune zloată, chiciură ori lăpăviță. Și nu trebuie confundată cu măzărichea ori grindina. Căci precipitațiile atmosferice sunt diferite și au fiecare propriile caracteristici.

Ce sunt precipitațiile atmosferice

Precipitațiile atmosferice reprezintă orice formă de apă care cade din atmosferă pe pământ. Cu alte cuvinte, apa pică din cer sub diferite forme. Și sunt fenomene naturale firești, componente de bază ale circuitului apei în natură. În funcție de starea lor, precipitațiile pot fi solide sau lichide. Și se diferențiază și prin dimensiunea particulelor. Printre precipitațiile cel mai frecvent întâlnite pe la noi sunt ploaia, zăpada sau ninsoarea, lapovița, grindina, chiciura și virga. Mai nou, ne confruntăm uneori și cu fenomenul de ploaie înghețată, complet diferit de toate celelalte.

Iată ce trebuie să știi despre fiecare formă de precipitații atmosferice:

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Adriana Bahmuțeanu, după ce a ieșit din sala de judecată, la procesul cu Honorius, care nu s-a prezentat: „Ceva se ascunde în testamentul lui Prigoană”. Avocata ei susține că au obținut o primă victorie azi

Ploaia

Este cea mai frecventă formă de precipitații și cea mai cunoscută. Este vorba despre picături sau stropi de apă care pică pe pământ în urma condensării vaporilor din atmosferă.

Ninsoarea sau zăpada

Caracteristică iernii și bucuria sezonului hibernal, constă în căderea unor forme particulare de apă înghețată. Și sunt mai mulți factori care influențează formarea fulgilor de nea. Temperatura, curenții de aer și umiditatea sunt câțiva dintre aceștia. În funcție de ei, se conturează forma și dimensiunea unui fulg.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată Cristina Maria, soția lui Nicolae Ciucă, și ce spune despre căsnicia cu liderul PNL: „E prima mea apariție publică. Suntem obișnuiți să fim departe unul de altul…”

Când părăsesc norii, în drum spre pământ, fulgii întâlnesc diferite condiții atmosferice. Așa că ajung jos numai fulgii de nea care nu se intersectează cu straturi de aer cald care să îi topească pe parcurs. Ca să ajungă intacți, temperatura trebuie să fie mai mică de 0 grade Celsius. Un singur fulg este format din două până la două sute de cristale fine de gheață. Și se formează prin condensarea vaporilor de apă pe particulele de praf întâlnite în atmosferă.

Roua

În nopțile senine de vară, vaporii de aer, în atingere cu corpurile reci de pe pământ, se condensează. Și dau naștere unor stropi mici de apă. Odată cu încălzirea aerului, stropii de apă se evaporă.

Grindina

În cazul acestei forme de precipitații, particulele de apă din atmosferă cad pe suprafața solului sub formă de gheață. Dimensiunile particulelor sunt foarte diferite, putând ajunge chiar și la un diametru de 6 cm. Particulele de gheață au, în general, forme neregulate. Și au dimensiuni între 5 și 50 mm.

Numai că, în timpul furtunilor electrice, pot atinge dimensiuni impresionante. Și pot provoca daune serioase. Grindina este formată din gheață transparentă sau din straturi alternante de gheață transparentă și translucidă. Întotdeauna, grindina vine din nori cumulonimbus.

Chiciura

Este o formă de precipitații produsă prin condensarea ceții pe fulgi de zăpadă. Astfel, se formează bulgărași de chiciură sau acumulări pe ramurile copacilor, firele electrice sau pe alte obiecte de pe sol. Peisajul rezultat în urma căderii de chiciură este unul complet alb, feeric, de basm.

Virga

Mai puțin cunoscută, virga înseamnă picăturile de apă care cad din nori sub formă de fâșii. Acestea se evaporă înainte de a ajunge la sol. Fenomenul este mai frecvent în zonele montane, unde ploițele se evaporă înainte de a ajunge pe pământ.

Ce este lapovița și cum se formează

Lapovița apare atunci când fulgii de nea se topesc doar parțial în drumul lor către sol. Și asta pentru că pătrund prin straturi de aer cald pe parcurs. Aerul din jurul lor este suficient de cald cât să îi topească parțial, dar nu atât de cald încât să îi transforme în stropi de ploaie. În funcție de temperatura de afară și de cea a solului, se poate depune pe sol un strat de zăpadă apoasă.

De altfel, lapovița este un amestec de ploaie cu ninsoare. Când temperatura solului este peste limita de îngheț, lapovița ajunge doar să ude pământul. În situații speciale, există posibilitatea ca lapovița să formeze o peliculă de gheață invizibilă pe sol. Este vorba despre așa-numita „gheață neagră', care apare și în timpul fenomenului de ploaie înghețată.

Cum se formează lapovița

Acum că am aflat în mare cam ce este lapovița și cum se formează, e cazul să detaliem. Cea mai mare parte a lapoviței își începe „viața' în atmosferă, sub formă de zăpadă, care cade către pământ. În cazul în care coloana de aer este înghețată de la nori până la sol, precipitațiile vor rămâne înghețate. Și vor cădea, practic, sub formă de zăpadă. Uneori, însă, apare fenomenul de inversiune termică.

În mod normal, temperatura scade odată cu creșterea altitudinii. O inversiune de temperatură are loc atunci când un strat de aer cald pătrunde între pământ și nori. În aceste condiții, când zăpada care cade ajunge în stratul de aer cald, aceasta se va topi. Apoi ea va atinge stratul de aer rece aflat chiar deasupra suprafeței Pământului și va îngheța din nou.

Toate acestea se întâmplă într-un interval de timp foarte scurt. Iar rezultatul îl reprezintă mici pelete de gheață, pe care le cunoaștem cu toții sub numele de lapoviță. Un detaliu foarte important este acela că, pentru a se forma, lapovița are nevoie de un strat gros de aer rece deasupra solului. Totuși, când cad cantități mari de lapoviță, stratul depus poate semăna foarte mult cu zăpada. Dar, la o analiză detaliată, vei observa că lapovița nu are aceeași formă specială, deosebită, ca cea a fulgilor de nea.

Lapovița se poate depune și în cantități însemnate. În majoritatea regiunilor geografice ale lumii, fenomenul meteorologic numit lapoviță apare doar pentru perioade scurte. Și nu se manifestă prin cantități semnificative așa cum se întâmplă cu zăpada. Efectele acumulării unei cantități însemnate de lapoviță nu seamănă, totuși, cu acumulările de zăpadă.

Una dintre diferențele semnificative constă în faptul că, pentru același volum de zăpadă, un volum egal de lapoviță este mult mai greu. Drept urmare, este și mai dificil de curățat. În același timp, un volum mare de lapoviță va avea nevoie de mult mai mult timp pentru a se topi spre deosebire de un volum egal de zăpadă proaspătă.

Ce înseamnă ploaia înghețată sau freezing rain

Dacă ai înțeles deja ce este lapovița și cum se formează, cu siguranță vei înțelege și ce se întâmplă în timpul fenomenului de ploaie înghețată sau freezing rain. De fapt, aceste tipuri de precipitații se formează aproape în același mod. Diferența contstă în faptul că lapovița are mult mai mult timp să înghețe înainte de a atinge pământul. Ploaia înghețată necesită un strat mai subțire de aer rece deasupra solului. Astfel încât să nu înghețe până când atinge pământul.

Pentru ca acest tip de precipitație să-și facă apariția, stratul de aer cald trebuie să fie mai gros. Astfel, după cum spuneam mai sus, zăpada cade către pământ printr-un strat de aer cald. Și se topește în picături de ploaie. După aceea, neaua este interceptată, de către un strat de aer rece și înghețat, chiar deasupra suprafeței Pământului. Atunci când stratul de aer rece din partea de jos este subțire, zăpada topită nu mai are timp să înghețe din nou în timp ce cade către sol.

Zăpada va atinge apoi pământul sub formă de ploaie. Și, respectiv, va îngheța în clipa în care va atinge o suprafață rece ca gheața. Spre exemplu, se așază pe o creangă de copac, un gard, un acoperiș de casă, parbrizul unei mașini, o șosea sau un pod. Prin urmare, ploaia înghețată arată și se simte la fel până când atinge solul unde îngheață.

Așadar, ploaia înghețată este de departe cea mai periculoasă dintre toate tipurile de precipitații specifice sezonului de iarnă. Și asta pentru că formează o peliculă de gheață invizibilă de gheață, cunoscută sub numele de „gheață neagră'. Spre deosebire de lapoviță, care are doar granule mici de gheață ce ricoșează rapid de la suprafața solului. În cele din urmă, atunci când aerul este suficient de cald până la suprafață solului, vom avea de-a face cu o ploaie simplă.

Chiar și căderile ușoare de ploaie înghețată sau freezing rain pot duce la daune substanțiale naturii, locuințelor și autovehiculelor și chiar la pierderi de vieți. Iar când acumulările de gheață sunt mari și durează mai multe ore, fenomenul poartă numele de furtună de gheață.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: meteo.ro, weather.gov,

Citește și Cum să îți păstrezi mâinile și picioarele calde iarna

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea.ro

Adriana Bahmuțeanu și-a văzut, în sfârșit, copiii, după moartea lui Silviu Prigoană. Cum au reacționat Maximus și Eduard: „Sunt confuzi”

Fanatik

Pasărea rară și ciudată care se vinde cu peste 2.000 de euro. A suferit o mutație, iar lumea se sperie când o vede

Știrile PRO TV

Cum ne afectează alcoolul sănătatea. Cantitatea care poate fi consumată pe săptămână

GSP.ro

„Am încercat totul. De ce nu funcționează?”. Fostul sportiv luptă cu anxietatea și depresia la aproape 3 ani de la retragere