Ce este norovirusul. Cum se manifestă infecția cu norovirus

Cuprins

1 Ce este norovirusul
2 Cum se ia și cum manifestă
3 Cine riscă mai mult infectarea
4 Cum se tratează
5 Spălatul mâinilor previne infectarea
6 Cum ne spălăm corect
7 Ce boli aduc mâinile murdare

Puțin cunoscute în afara domeniului medical, virusurile care provoacă afecțiuni digestive sunt tot mai frecvente. Și, oricât de banal ți s-ar părea, se răspândesc în voie preponderent din cauza lipsei de igienă. Odată cu pandemia, care pare deja demult uitată, am aflat că un gest banal, precum spălatul mâinilor, ne salvează viața. Când vine vorba despre igienă, nimic, niciodată, nu e prea mult. Mai ales când știi că sistemul imunitar nu poate ține piept la capacitate maximă.

Ce este norovirusul

După cum bine îți dai seama, este vorba despre un virus. Spre deosebire de bacterii, virusurile nu sunt vii și nu se pot reproduce singure. Sunt un fel de paraziți ai microbilor. Căci au nevoie de interiorul unor celule vii în care să-și găsească adăpost propice pentru a se înmulți și disemina în tot corpul. Virusul este un agent patogen inframicrobian. Este alcătuit dintr-o parte centrală, numită genom viral (care poate fi ADN sau ARN), și o teacă sau înveliș protector de natură proteică.

Așadar, ce este norovirusul? Este un astfel de agent patogen agresiv. Și se manifestă prin simptome digestive. Este destul de rezistent, putând supraviețui câteva zile pe suprafețe. Simpla atingere a suprafeței contaminate poate duce la infectare. Mai ales dacă ai dus imediat mâna la gură fără să te fi spălat înainte. Iar de aici la o epidemie e cale foarte scurtă. Căci rata de transmitere a norovirusului este foarte ridicată. Manifestările infecției apar relativ repede, în una sau două zile, și persistă câteva zile.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Adriana Bahmuțeanu, după ce a ieșit din sala de judecată, la procesul cu Honorius, care nu s-a prezentat: „Ceva se ascunde în testamentul lui Prigoană”. Avocata ei susține că au obținut o primă victorie azi

Norovirusul a fost descoperit în 1968, în SUA. Pentru că orașul în care a fost descoperit este Norwalk, din Ohio, o bună bucată de vreme virusul a fost cunoscut sub numele de virusul Norwalk. Face parte din familia Calciviridae și, cum spuneam, prezintă o contagiozitate ridicată. Cele mai multe cazuri de infecții cu norovirus se înregistrează în perioada noiembrie-aprilie.

Cum se ia și cum manifestă

La fel ca și în cazul altor virusuri, contactul direct cu persoana infectată, consumul de alimente contaminate, atingerea suprafețelor neigienizate corespunzător și chiar inhalarea particulelor virale din aer sunt principalii factori prin care se poate lua norovirusul.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată Cristina Maria, soția lui Nicolae Ciucă, și ce spune despre căsnicia cu liderul PNL: „E prima mea apariție publică. Suntem obișnuiți să fim departe unul de altul…”

Simptomele specifice apar în maximum două zile după infectare. Pot dispărea după alte trei, dar virusul nu se elimină din corp decât după cam 8 săptămâni! În tot acest răstimp, purtătorul răspândește boala. Așa că păstrarea regulilor de igienă cu rigurozitate este singura metodă de prevenție cu adevărat eficientă. Spălatul mâinilor înainte și după utilizarea toaletei și mai ales înainte de a pune mâna pe vreun aliment este esențial.

Durerea de burtă, crampele, greața, vărsăturile, diareea, durerile musculare, de cap și starea generală proastă sunt principalele manifestări ale norovirusului. Dar sunt atât de banale, nu-i așa? Drept urmare, în mod complet greșit, se iau măsuri imediate cu tot felul de remedii. Și e posibil chiar să se agraveze starea. Așa că cel mai indicat este să te adresezi unui specialist.

Diagnosticarea se face numai de către medic. Cine să știe mai bine decât specialistul ce este norovirusul? Cele mai multe dintre persoanele infectate nu ajung la spital. De unde și rata mare de contagiozitate. Însă, diagnosticul se stabilește în urma unui examen medical detaliat și specific. Pentru confirmarea diagnosticului este necesară testarea prezenței virusului în fecale.

Cine riscă mai mult infectarea

Persoanele care petrec mult timp în spații închise și neaerisite riscă infecții virale în general. La fel și cei care consumă fructe și legume nespălate sau spălate necorespunzător. Poți risca și atunci când mănânci preparate din mâinile celor infectați deja, care nu au păstrat regulile de igienă.

În cele mai multe cazuri, infecțiile cu norovirus dispar spontan. Însă, există și situații în care lucrurile se complică. Simptomele se agravează și pot pune în pericol persoanele aflate la risc. Copiii, vârstnicii, gravidele, pacienții cronici și persoanele imunodeprimate (cei care suferă de HIV-SIDA ori cancer) prezintă risc crescut de a dezvolta complicații.

Cea mai frecventă dintre complicații este deshidratarea. Oricât de nepericuloasă ți s-ar părea, deshidratarea netratată corespunzător poate duce chiar și la deces. Așa că, dacă simți gura uscată, ai amețeli, elimini cantități reduse de urină, simți oboseală nejustificată, trebuie să ceri imediat sfatul unui specialist.

Cum se tratează

Acum că știi ce este norovirusul și cum se manifestă, e important să știi că se și tratează. Cum? Nu există un tratament specific. Însă se pot recomanda medicamente pentru ameliorarea simptomelor. Din păcate, nu există nici un vaccin deocamdată, dar se lucrează la conceperea unuia.

Este foarte important consumul crescut de lichide, la fel ca și cel de soluții pentru rehidratare. Se vor evita băuturile cu mult zahăr, alcoolul și cafeina. Supele din legume, orezul, pastele și piureurile din legume contribuie la regimul alimentar de care are nevoie organismul pentru recuperare. De cele mai multe ori, infecția cu norovirus nu se mai manifestă în câteva zile. Totuși, particulele virale continuă să se elimine prin scaun. Iar asta sporește riscul de transmitere, dacă nu se respectă regulile de igienă.

Spălatul mâinilor previne infectarea

„Spală-te pe mâini!' este îndemnul cu care am crescut. Ar fi trebuit să devină rutină. Dar s-a dovedit că, deși trăim în vremuri evoluate, lecția igienei nu a fost învățată temeinic. Așa se face că ocupăm locuri fruntașe, însă deloc de cinste, în Europa, la afecțiuni contagioase precum hepatita A, știută drept „boala mâinilor murdare', TBC, giardioză și infecții cu norovirus și rotavirus.

Chiar dacă ți se par desuete, regulile de bază ale igienei sunt:

spălatul mâinilor, cât de des;

aerisirea zilnică a încăperilor;

spălarea și dezinfectarea suprafețelor cu care intri în contact;

duș sau baie zilnic și spălarea părului de minimum 3 ori pe săptămână;

schimbarea lenjeriei intime zilnic;

atenție sporită la spălarea alimentelor.

Deloc de neglijat, purtatul măștii chiar ne protejează. Și nu doar de COVID-19! De la „banalul' herpes, până la meningoencefalite herpetice, TBC sau hepatite, multe sunt bolile cu care ne putem pricopsi. Până și negii se iau foarte ușor. Ceea ce debutează cu un strănut și moleșeală se poate transforma într-una dintre bolile date de pneumococi, de la conjunctivite, pneumonii, până la temuta meningită.

E drept că au apărut și virusuri noi, germeni rezistenți la antibiotice, că alimentele exotice aduc cu ele o serie de bacterii necunoscute nouă, că ne plimbăm mai mult și că ne expunem unor boli străine. Dar, dacă am trata apa și săpunul cu respect, nimic nu ne-ar afecta. Cine mai stă să se gândească la faptul că spălatul pe mâini poate fi la fel de important precum antibioticele sau vaccinurile?

Cum ne spălăm corect

Ei bine, pentru a fi eficient, spălatul mâinilor se face cu apă din abundență și săpun, timp de minimum un minut. Igienizarea mâinilor cu alcool nu este suficientă pentru a preveni infecția cu norovirus. Însă o spălare corectă aduce protecție. Procesul de spălare a mâinilor este foarte important pentru îndepărtarea microorganismelor patogene, dar și a altor particule.

Pentru a te asigura că spălatul mânilor este cu adevărat eficient, trebuie să:

-umezești mai întâi mâinile cu apă;

-aplici o cantitate suficientă de săpun;

-distribui spuma pe toate suprafața mâinii, inclusiv între degete, pe dosul palmei și sub unghii;

-clătești bine;

-usuci mâinile cu un prosop curat.

Spălatul mânilor se face ori de câte ori este nevoie, înainte de a atinge fața, gura, ochii sau nasul. Înainte și după utilizarea toaletei trebuie să ne spălăm pe mâini. Vei face același lucru și dacă ai de schimbat scutecul unui bebeluș. Fructele, legumele și verdețurile trebuie să fie bine spălate înainte de consum. Este extrem de important să dezinfectezi frecvent cu soluții pe bază de clor suprafețele utilizate. Și evitarea, pe cât posibil, a contactului cu persoanele infectate contribuie la prevenirea infecției.

Ce boli aduc mâinile murdare

Cine ține cont că apa cu săpun reduce riscul de apariție a infecțiilor respiratorii și al diareei infecțioase? 80% dintre bolile infecţioase precum gripa, hepatita, infecţiile respiratorii, parazitozele sau bolile digestive reușesc să se răspândească lejer prin nerespectarea regulilor de igienă.

Nici nu e de mirare că unitățile școlare sunt adevărate focare de infecție. Ca să nu mai spunem că cel puțin o treime dintre români nu au acces la apă curentă și canalizare. Prin urmare, virusurile sunt ca acasă. Iar una dintre cele mai grave boli provocate de lipsa condițiilor de igienă este diareea infecțioasă, care ucide anual mai mulți copii decât HIV-SIDA, malaria și pojarul la un loc!

Mâinile murdare pot fi cauza multor boli infecțioase. Chiar dacă pare o manevră banală, spălatul mâinilor nu se face de câte ori și când ar trebui, nici în mod corect. Păstrând igiena personală, dezinfectându-ne casa sau mediul în care ne desfășurăm activitatea, contribuim la menținerea sănătății noastre dar și a celor din jur.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: nhs.uk, mayoclinic.org, cdc.gov

Citește și Lucruri pe care nu ar trebui să le depozitezi în baie

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News