Ce este ploaia acidă

Cuprins

1 Ce este ploaia acidă
- 1.1 Ploaia acidă umedă
- 1.2 Ploaia acidă uscată
2 Cum se formează ploile acide
3 Cum ne afectează ploaia acidă
4 Ce efecte au precipitațiile acide

Pentru unii binecuvântare cerească, pentru alții prilej de nostalgie și introspecție, iar pentru alții motiv de iritare, ploaia este un fenomen natural esențial pentru dezvoltarea vieții. Numai că, în anumite circumstanțe, precipitațiile devin dăunătoare. Și asta se întâmplă cu precădere atunci când poluarea atinge cote alarmante.

Ceea ce este ploaia acidă nu trebuie confundat, însă, cu mana. Prin mană se înțelege, în popor, acea rouă sau ploaie de vară, pe vreme însorită, care are efect dăunător asupra plantelor. Dar precipitațiile acide sunt cu totul altceva.

În general, apa, inclusiv cea potabilă și din precipitații, are un pH neutru, între 6,5 și 8,5. Apa curată nepoluată este slab acidă, cu un pH puțin mai mic decât 7, dar nu mai mică decât 5,6. Ploile acide sunt acele forme de precipitații care au, de obicei, un pH mai mic de 5,6. Asta înseamnă că apa are un conținut ridicat de ioni de hidrogen, care duce la creșterea acidității. Cu cât pH-ul apei este mai scăzut, cu atât sunt mai acide precipitațiile.

Termenul de ploaie acidă a fost folosit pentru prima dată de chimistul britanic Robert Agnus Smith, în 1872. Și se regăsește într-un tratat de 600 pagini. Chimistul a examinat corelația dintre cerul îmbâcsit de deasupra orașului Manchester, din Anglia, și aciditatea ploilor din regiune. Pe o scară chimică de la 0 la 14 pH (de la cea mai acidă la cea mai alcalină), ploaia acidă este definită ca o precipitație cu pH sub 5,6.

În majoritatea zonelor industrializate ale Europei, precipitațiile sub formă de ploaie acidă au ajuns la un pH între 4,5 și 5,5. În unele regiuni ale Italiei, au fost înregistrate cote și mai scăzute, până la 2,6. Iar acest nivel de aciditate este mai mare chiar decât cea a oțetului comestibil, al cărui pH admisibil este 2,9.

Ploaia acidă are două forme prin care se depune: umedă și uscată. Ambele sunt la fel de nocive pentru faună, floră și sănătatea umană. Totuși, este indicat să le cunoaștem caracteristicile și să le putem identifica.

Ploaia acidă umedă

Este depunerea cel mai frecvent întâlnită. Și se regăsește sub formă de ploaie, grindină, mană, zăpadă sau chiar și ceață. Aceste precipitații atacă în principal solul, plantele, apa și pământul.

Ploaia acidă uscată

Este depunerea care se produce preponderent în perioadele secetoase. Se poate observa cum particule de gaze și acid se depun pe plante, clădiri sau acumulări de apă. Aceste particule pot avea dimensiuni variate. Și sunt nocive pentru sănătatea umană. Odată ce „praful' este spălat de ploaie, substanțele ajung în pământ și dăunează plantelor. Contaminează apa și afectează vietățile acvatice, dar și viața sălbatică de suprafață.

Cum se formează ploile acide

Precipitațiile acide apar atunci când cantități mari de dioxid de sulf (SO2) sau de monoxid de azot (NO) sunt emise în atmosferă. Acestea reacționează cu oxigenul din atmosferă formând trioxid de sulf (SO3), respectiv dioxid de azot (NO2). Trioxidul de sulf și dioxidul de azot reacționează cu apa din nori formând acid sulfuric (H2SO4) și acid azotic (HNO3). Soluția formată din restul de apă împreună cu acizii sulfuric și azotic este ploaia acidă.

Poluarea aerului este una dintre principalele cauze ale apariției ploii acide. Acesta este un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în orașele mari și nu numai. Precipitațiile care cad în condițiile în care aerul este contaminat cu dioxid de sulf, trioxid de sulf, precum și diferiți oxizi de azot, pot fi clasificate drept ploi acide.

Până cu ceva vreme în urmă, acest fenomen era destul de rar. Și asta pentru că era provocat doar de surse naturale, precum vulcanii. Totuși, în zilele noastre, arderea combustibililor fosili pentru obținerea energiei electrice a făcut ca fenomenul să fie din ce în ce mai frecvent.

Majoritatea sulfaților sunt emiși în atmosferă de generatoarele de energie, rafinarea de cărbune și petrol, de fabrici de producție și, mai ales, de vehicule. Comunitățile nu sunt ferite de ploaia acidă și de efectele ei. Pentru că vântul poartă acești poluanți kilometri întregi. Așa că nu doar cei care locuiesc pe lângă centrale sunt în pericol.

Toate acestea sunt responsabile pentru peste jumătate din emisiile de SO2. Și e important să știi care sunt poluanții importanți care cauzează ploaia acidă. Căci conștientizarea ne apropie de găsirea unei soluții la această problemă. Sulful din combustibili interacționează cu oxigenul, iar din ele rezultă dioxidul de sulf. Acesta, la rândul lui, reacționează cu apa și se formează acidul sulfuric (H2SO4). În plus, există și alte gaze care reușesc să se integreze, printre ele fiind clorul și dioxidul de carbon (CO2).

Cum ne afectează ploaia acidă

Unul dintre cele mai cunoscute fenomene de acest gen s-a produs pe 30 martie 2011, în diferite regiuni din Bulgaria. Cel mai ridicat nivel de aciditate, cu un pH de 4,5, a fost atins în orașele Plevna, Dobrici, Montana, Șumen, Sliven și Burgas. La granița cu România, în Vidin, pH-ul a atins 4,9. Se crede că fenomenul a fost cauzat atunci de norii veniți dinspre Marea Mediterană, din zonele din care decolau avioanele care au bombardat Libia. Același fenomen s-a mai produs în Bulgaria și în 1999, când forțele NATO au bombardat Iugoslavia.

Așadar, ceea ce este ploaia acidă e o consecință a activităților umane care duc la degradarea calității mediului înconjurător. Dela fabrici și uzine, la metodele de încălzire domestică cu gaze și electricitate, până la numărul uriaș de autovehicule din circulația rutieră. Și transportul aerian, și gestionarea defectuoasă a deșeurilor au un impact direct asupra calității aerului și solului.

Efectele ploilor acide sunt nocive atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru animale și oameni, afectând întregi ecosisteme. Ploaia acidă nu produce numai efect de seră ci și deteriorează suprafețele prin coroziune. În plus, acidifică apele dulci și sărate, afectând atât fauna cât și flora, prin deterioarea apei potabile. Consecințele nu sunt imediate. Tocmai de aceea e foarte important să conștientizăm fenomenul și să luăm măsuri.

Ce efecte au precipitațiile acide

Ploaia acidă include precipitații atât sub formă umedă, cât și uscată. Cele mai dese fenomene sunt ploaia, grindina și zăpada. Însă se poate întâlni și sub formă de ceață sau praf extrem de coroziv. Particulele se pot împrăștia pe distanțe foarte întinse. Și este de la sine înțeles că are consecințe grave asupra oamenilor, apelor, solului, pădurilor, animalelor.

Din nefericire, astfel de precipitații cauzează pierderi în lanț, în rândul ecosistemelor. Dacă aciditatea ucide o specie de animale, și celelalte au de suferit sau pot pieri la rândul lor. Acest lucru demonstrează că organismele cheie pot dispărea pe măsură ce mediul lor devine mai acid. Un ecosistem înseamnă plante, animale, aer, apă, sol și alte organisme. Toate sunt interconectate. Dacă o parte suferă, toate celelalte sunt afectate.

Efecte asupra sănătății omului

Știind ce este ploaia acidă, nu putem evita să ne gândim la efectele ei asupra sănătății umane. O banală plimbare prin ploaie sau scăldatul într-o apă afectată de sulfați pot fi extrem de nocive. Inhalarea particulelor de nitrați și sulfați afectează grav plămânii. Sunt nenumărate studii care au arătat că există o legătură între bolile de inimă, dificultățile respiratorii, astm, funcționarea precară a plămânilor și substanțele nocive din ploaia acidă sau depunerile uscate acide.

Efectele asupra faunei și a vieții acvatice

Mediul acvatic are poate cel mai mult de suferit. Când apa de ploaie acidă intră în contact cu alte surse de apă, aluminiul din particulele de argilă din sol iese la suprafață. Și afectează nu doar viața peștilor, dar și pe cea a faunei sălbatice de pe uscat. Există animale și plante care pot să supraviețuiască într-un mediu mai acid, însă este tolerat, nu acceptat pe deplin. Majoritatea vietăților sunt mult prea sensibile la un pH scăzut. Un pH sub 5 împiedică ouăle de pește să eclozeze.

Efectele asupra vegetației

Ce este ploaia acidă pentru natură? Moarte lentă! Iar efectele devastatoare se văd la tot pasul. Copacii se usucă sau sunt în stare avansată de degradare. Precipitațiile acide elimină din sol substanțele nutritive și mineralele de care vegetația depinde. Aceleași efecte le au și ceața sau zăpada acidă. Acestea îndepărtează nutrienții din frunziș și nu lasă lumina solară să fie absorbită pentru ca plantele să reziste la temperaturile scăzute.

Efectele asupra solului

Există zone în care ploaia acidă, chiar dacă se manifestă, nu poate face rău ecosistemului. Acest lucru se datorează consistenței solului care neutralizează aciditatea. Capacitatea solului de a face acest lucru ține de compoziția, grosimea lui și de rocile de sub el. Totuși, nu toate zonele se bucură de un astfel de avantaj. Pentru că multe dintre ele nu au un sol care poate neutraliza aciditatea. Substanțele pătrund în pământ, se acumulează acolo, făcându-l vulnerabil. Aici nu este vorba doar despre zonele sălbatice, ci și despre câmpurile pe care oamenii le cultivă.

Efectele asupra materialelor

Acidul sulfuric și cel azotic se depun pe clădiri și pe alte structuri și le deteriorează. De asemenea, duc la corodarea metalului, deteriorarea straturilor de vopsea și a suprafețelor expuse. Nu în ultimul rând, murdăresc fațadele clădirilor și ale altor structuri, cum ar fi monumentele. Acestea duc, automat, la înlocuirea sau repararea pagubelor, ceea ce înseamnă costuri mai ridicate.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: wikipedia.org, stratos.ro,

Citește și Ce este lapovița și cum se formează

Urmărește-ne pe Google News