Ce este și ce nu este bine să faci de Rusalii. Tradiții și obiceiuri. Ca în fiecare an, Rusaliile pică la 50 de zile de la Sfintele Sărbători Pascale, astfel că nu este greu să îți dai seama când pică în fiecare an. Este o sărbătoare foarte importantă pentru creștini, asemănătoare Crăciunului și Paștelui, iar totodată vine la pachet cu o serie de lucruri pe care este bine să le faci pentru a avea parte de noroc, dar și invers. Iată ce este interzis să faci de Rusalii, dar și o rugăciunea foarte puternică care te scapă de necazuri și aduce armonia în viața ta!
CITEȘTE REVISTA VIVA! DE MAI, GRATIS, AICI!
În acest an, Rusaliile încep pe data de 4 iunie, iar ceea ce se numește în popor sărbătoarea Rusaliilor este, de fapt, Sărbătoarea Sfântului Duh și a Sfintei Treimi, momentul culminant și încheierea ritualurilor pascale. Ei bine, în această zi de mare sărbătoare există o serie de lucruri pe care nu trebuie să le faci pentru a nu atrage răul asupra ta, dar și acțiuni pozitive care aduc momente frumoase.
Citește și: Când sunt Rusaliile în 2023
Citește și: Când începe Postul Sfinților Petru și Pavel în 2023
Încă din vechi strămoși, în tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular luat din Rusalii’.
Ce este și ce nu este bine să faci de Rusalii
Nimeni nu își dorește să atragă răul de partea sa în mod voluntar, astfel că de Rusalii, credincioșii merg la biserică cu crenguțe de tei și frunze de nuc spre a fi sfințite, iar apoi vor împodobi casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele și ghinionul. De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare bucăți din aceste plante pentru a nu fi luați din Rusalii‘.
Ei bine, când vine vorba despre ceea ce nu ai voie să faci de Rusalii, lista este mai mare. Prin urmare, în primul rând nu ai voie să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și te pot pedepsi. Nici în vie, locuri pustii, pe lângă fântâni sau păduri, nu este bine să te duci, asta fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele.
Tot de Rusalii nu ai voie să mergi la scăldat pentru că este pericol de înec și nu este bine nici să te urci în copaci sau să călătorești departe de casă. De asemenea, este interzis să te cerți, mai ales cu cei dragi și apropiați.
Tradiții și obiceiuri de Rusalii
Rusaliile sunt o mare sărbătoare la creștini, astfel că în anumite zone de pe meleagurile românești, se practică o serie de tradiții și obiceiuri de ani de zile, fiind moșteniri din vechi strămoși. Mai concret, în Oltenia se face Dansul Călușarilor, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Oamenii se grupează în 7-8, iar călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice.
În același timp, în Ardeal sunt alte tradiții, astfel că imediat după Rusalii se practică „udatul nevestelor‘. Despre acest obicei se spune că este unul păstrat cu sfințenie de mulți ani, asta deoarece se spune că atunci când bărbații își udă nevestele de Rusalii, ele vor fi frumoase și sănătoase tot anul.
Rugăciune puternică pentru Rusalii
‘Împărate Ceresc, Preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi și întru Fiul pururea Te odihnești; nepartinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeiești, pe care le împărți precum voiești; prin care și noi nemernicii ne-am sfințit și ne-am uns în ziua botezului nostru. Caută spre rugăciunea robilor Tăi, vino la noi și Te sălășluiește întru noi și curateste sufletele noastre, că să putem a ne face locaș Preasfintei Treimi.
Așa, o Preabunule, nu Te scârbi de necurăția noastră, nici de rănile păcatelor; ci le tămăduiește pe ele cu ungerea Ta cea atotvindecătoare. Luminează mintea noastră, că să cunoaștem deșertăciunea lumii și a celor ce sunt în lume; înviază știință noastră, că neîncetat să vestească nouă ceea ce se cuvine, a face și ce se cuvine a lepăda; îndepărtează și înnoiește inima noastră, că să nu izvorască mai mult ziua și noaptea gânduri rele și pofte necuvioase. Îmblânzește trupul și stinge cu insuflarea Ta cea dătătoare de rouă văpaia patimilor, prin care se întunecă în noi Chipul cel preascump al lui Dumnezeu.
Iar duhul lenevirii, al mâhnirii, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert gonește-l de la noi. Și ne da nouă duhul dragostei și al răbdării, duhul blândeții și al dreptății, că îndreptând inimile cele slăbite și genunchii, fără de lenevire să călătorim pe calea sfintelor porunci. Și așa, ferindu-ne de tot păcatul și împlinind toată dreptatea, să ne învrednicim a primi sfârșit creștinesc și nerușinat și a intră în Ierusalimul cel Ceresc, iar acolo a ne închină Ție, împreună cu Tatăl și cu Fiul, cântând în vecii vecilor: Treime Sfânta, slavă Ție!
‘Preacurate, neîntinate, Cel ce ești fără de început, nevăzut, necuprins, de nepătruns cu mintea, neschimbat, neîntrecut, nemăsurat și fără de răutate, Doamne; Care singur ai nemurire, Cel ce locuiești întru lumina cea neapropiată, Cel ce ai făcut cerul și pământul, marea și toate cele zidite într-însele; Care mai înainte de cerere plinești tuturor cererile; Ție ne rugăm și pe Ține Te chemăm, Stăpâne, Iubitorule de oameni, Tatăl Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Cristos, Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire s-a coborât din ceruri, și s-a întrupat din Spiritul Sfânt și din Maria cea pururea Fecioara și mărită Maică lui Dumnezeu;
Care, mai întâi în cuvinte învățând, iar mai pe urmă și cu fapte arătând, când a răbdat patimă Să cea mântuitoare, ne-a învățat pe noi, umiliții și păcătoșii și nevrednicii robii Tăi, să aducem Ție rugăciuni, cu capetele și cu genunchii plecați, pentru păcatele noastre și pentru nestiintele poporului.
Însuți, mult Îndurate și Iubitorule de oameni, auzi-ne pe noi în orice zi Te vom chema, dar mai ales în ziua această a Cincizecimii, în care, după ce s-a înălțat Domnul nostru Isus Cristos la ceruri și a șezut de-a dreapta Ta, a lui Dumnezeu și Tatăl, a trimis pe Sfântul Spirit peste sfinții Săi Învățăcei și Apostoli, Care s-a și așezat peste fiecare dintr-înșii, și s-au umplut toți de darul Lui cel neimputinat, și au grăit în alte limbi mărețiile Tale și au proorocit. Deci, auzi-ne pe noi, care acum ne rugăm Ție, și adu-Ți aminte de noi, umiliții și osândiții, și alungă robia sufletelor noastre, Cel ce cu milostivirea Ta mijlocești pentru noi. Primește-ne pe noi, cei ce cădem înaintea Ta și strigăm: Greșit-am!‘