Ce înseamnă „calul de dar nu se caută la dinți”

Cuprins

1 Ce înseamnă „calul de dar nu se caută la dinți'
2 De unde vine vorba
3 Cum a căpătat popularitate
- 3.1 Ce spun dinții despre cal
4 Alte zicale referitoare la cai

Un proverb latin spune „Noli equi dentes inspicere donati'. Și se traduce prin „să nu te uiți la dinții calului dăruit'. În limba română, s-a împământenit expresia „calul de dar nu se caută la dinți'. Dar în multe alte culturi există variațiuni ale aceleiași zicale care îi rspectă sensul. Și e interesant ce înseamnă „calul de dar nu se caută la dinți' de fapt.

Ce înseamnă „calul de dar nu se caută la dinți'

În Dicționarul Explicativ al limbii române, ce înseamnă „calul de dar nu se caută la dinți' (sau în gură) se definește prin „lucrurile primite în dar se iau așa cum sunt, fără să se mai țină seama de defecte'. Căci, din nefericire, omul uită că nu i se cuvine nimic și mai ales să aprecieze ceea ce i se oferă fără a i se pretinde nimic în schimb. Un cadou e semn de apreciere și trebuie primit ca atare, indiferent de valoarea lui materială.

Așadar, ce înseamnă „calul de dar nu se caută la dinți'? Tâlcul zicalei este că trebuie să fii mulțumit și recunoscător pentru un dar primit. Atâta vreme cât ți-a fost oferit gratuit, nu ai voie să critici ce ți s-a dat, chiar dacă are un defect sau nu îți este pe plac.

Important este să apreciezi din suflet gestul și să ții cont că persoana care l-a făcut consideră că l-ai meritat din plin. Drept urmare, un cadou trebuie întotdeauna apreciat. Ca orice alt proverb, rezumă într-o formă scurtă, dar expresivă, o experiență îndeajuns de repetată încât să devină un adevăr și un sfat util.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată Sonia, fiica cea mare a lui Florin Piersic Jr. și a Dorinei Chiriac: „Fiica mea este un geniu...”/ Sonia Piersic are 18 ani și o poveste de viață impresionantă

De unde vine vorba

La fel ca în cazul oricărui alt proverb sau obicei moștenit, transmis din generație în generație, nici pentru această zicală nu se poate ști data exactă a apariției. Cert este că se utiliza încă de acum peste 1500 de ani în urmă. Și se regăsea în latina medievală.

De altfel, în „Scrisoarea către Efeseni', există o recomandare de acest fel, exprimată ca un sfat: „Noli equi dentes inspicere donati' („Nu cerceta, niciodată, dinții unui cal dăruit'). Este vorba despre un text datat pe la 400 d.H., aparținându-i Sfântului Ieronim, o interpretare a cunoscutei „Epistole' a Sfântului Pavel.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Ce salariu are Nicușor Dan ca primar al Capitalei: "Cel mai mare salariu este al meu". Edilul a dezvăluit și cât câștigă viceprimarul și funcționarii din Primăria Bucureștiului

Nimeni nu poate spune dacă expresia i-a aparținut Sfântului Ieronim sau dacă acesta a folosit-o pentru că era populară deja și utilizată de alții în epocă. Totuși, de remarcat este faptul că, la acea vreme, calul era principalul ajutor și se bucura de o importanță majoră în toate categoriile sociale. Fie ca dar regal, recompensă pentru eroism, fie ca moștenire sau un preț impresionant pentru mireasă, calul era cadoul perfect în spațiul anglo-saxon medieval timpuriu.

Cum a căpătat popularitate

În vechiul poem epic anglo-saxon „Beowulf', datat către finalul mileniului I al erei creștine, regele Hrotghar celebrează înfrângerea monstrului Grendel, cel blestemat, ca urmaș al biblicului Cain. Și îi dăruiește eroului învingător Beowulf mai multe daruri de preț, printre care „opt cai și arme'. După cum se cuvenea să facă un vasal loial, Beowulf și-a împărțit darul cu suzeranul său. Și, la întoarcerea acasă, i-a dat patru dintre cai unchiului său, regele Hygelac, iar alți trei soției acestuia. El și-a păstrat numai unul.

În anul 926, o solie francă a sosit la curtea regelui Athelstan, pentru a-i cere acestuia mâna surorii sale vitrege. Solia, trimisă de către Hugh cel Mare, duce al francilor, conte de Paris și cel mai puternic feudal din spațiul Franței actuale, a adus o varietate de cadouri pentru a-l îndupleca pe suveranul anglo-saxon, printre acestea, desigur, cai. Caii oferiți, dar și alte daruri, printre care sabia împăratului Constantin și sulița lui Carol cel Mare, l-au convins pe Athelstan să-și dea binecuvântarea pentru această căsătorie.

Revenind la ce înseamnă „calul de dar nu se caută la dinți', e de menționat că orice persoană căreia i s-a oferit un cal ca dar, dacă avea bune maniere, trebuia să-i mulțumească donatorului. Și nu trebuia să țină cont de calitatea căpăstrului sau de starea dentiției animalului. Important de știut este și faptul că starea dinților animalului era și încă este un indicator al vârstei și valorii unui cal.

Ce spun dinții despre cal

Oamenii medievali știau că, pe măsură ce caii se dezvoltă, le cresc mai mulți dinți. Iar cei existenți încep să își schimbe forma și să se transforme în continuare. Determinarea vârstei și a stării de sănătate a cailor, în funcție de cum arătau dinții lor, era o sarcină de specialitate. Dar o știau mulți.

Și nu e de mirare că mai există o expresie legată de aprecierea vârstei după dinți. Este vorba despre „lung în dinți', care înseamnă că animalul este suficient de tânăr încât să nu i se fi tocit dinții. Expresia despre care facem vorbire apare tipărită și în limba engleză, în 1546, într-o colecție de proverbe a scriitorului englez John Heywood. Și este prezentată drept „niciun om nu ar trebui să se uite în gura unui cal primit ca dar'. John Heywood a avut un rol important în dezvoltarea limbii engleze.

Și lui îi sunt atribuite numeroase alte proverbe cunoscute, printre care și „Mai bine mai târziu, decât niciodată', „Nu poți vedea pădurea din cauza copacilor', „Mai multe mâini fac munca mai ușoară', „Roma nu a fost construită într-o singură zi', „Două capete sunt mai bune decât unul'. Tot lui îi aparține și celebra zicală „Totul este bine când se termină cu bine'. Care a fost preluată ulterior de către Shakespeare, ca titlu al unei cunoscute comedii.

Alte zicale referitoare la cai

La botul calului

Poate cea mai cunoscută expresie utilizată și azi este să faci ceva „la botul calului'. De obicei, se referă la a bea o doză de tărie la repezeală, pe fugă, în picioare sau pe picior de plecare. Expresia provine de la vechile târguri periodice sau iarmaroace din spațiul românesc și de la obiceiul aldămașului. Este vorba despre o băutură cu care cel care tocmai și-a cumpărat ceva îl cinstește pe cel de la care a făcut cumpărătura.

Când acel bun este un cal, cumpărătorul îi oferă ceva de băut vânzătorului, ca o pecetluire a înțelegerii. Și există și superstiția potrivit căreia astfel calului îi va merge la fel de bine ca până în momentul cumpărării. Cum și unul și altul, vânzător și cumpărător, se grăbeau, nu mai era timp pentru prea multe discuții. Paharul se golea rapid, de către ambii, „la botul calului'.

La paștele cailor

Este o altă expresie foarte folosită. Și trimite cu gândul la ceva ce se va întâmpla într-un viitor foarte îndepărtat sau niciodată. Totuși, mai puțin știut este faptul că, în cea de a şasea zi de joi de după Paşti, în tradiția populară, se serbează Paștile cailor. Se crede că, pentru un ceas, o singură dată pe an, caii se satură de păscut iarbă.

Pe vremuri, era o zi a Soroacelor, când se încheiau diferite afaceri. Cum data acestei sărbători putea varia de la an la an, cu un număr mare de zile, importanţa ei s-a diminuat treptat, primind astfel un sens peiorativ, cunoscut astăzi cu sensul de a nu da înapoi ceea ce ai împrumutat, de a amâna până la Paştele Cailor, de a nu se ţine de cuvânt sau, mai pe scurt, niciodată. Sărbătoarea mai poartă numele de „Joia iepelor' sau Ispas.

Bate șaua să priceapă iapa

A bate șaua (ca) să priceapă (sau să înțeleagă) iapa înseamnă a da să se înțeleagă ceva în mod indirect, a face aluzie la ceva. Subtilitatea gesturilor celor ce „bat șaua ca să priceapă iapa” nu este chiar la îndemâna tuturor. Se poate bate șaua să înțeleagă și interlocutorul care se face că nu pricepe ce trebuie să facă în caz de ceva, chiar și în sens pozitiv. Spre exemplu, cei care nu-și fac treaba și trebuie să le aduci aminte, nu chiar direct, ca să nu-i superi, dar să știe că au greșit.

A face din țânțar armăsar

După cum se poate ușor deduce, sensul acestei expresii se referă la exagerările mari, evidente. Așa cum niciodată o insectă gălăgioasă și ciupitoare nu poate avea valoarea și utilitatea unui armăsar.

Nu mor caii când vor câinii

Expresia „Nu mor caii când vor câinii, nici câinii când vor stăpânii' este și ea împământenită. Dar nu se știe cu exactitate de unde vine. Însă are o semnificație specială. Caii sunt simbolul nobleţei, al eleganţei şi, prin extrapolare, al binelui. Pe de așltă parte, micii lătrători agresivi semnifică invidia şi răutatea oamenilor care încearcă să-l desconsidere pe cel mai bun.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: dexonline.ro, wiktionary.org,

Citește și De unde vine expresia ieftin ca braga și ce înseamnă

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News