Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe pe 23 aprilie

Pe lângă ziua de naștere, onomastica e una dintre cele mai așteptate sărbători ale celor care poartă nume de sfinți. Căci ziua onomastică este cea în care ne serbăm numele pe care le purtăm. Iar dacă am fost botezați cu numele sfântului pomenit pe 23 aprilie, e prilej de mare sărbătoare. Și iată ce nume se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe.

Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe

Numele Gheorghe își are rădăcinile în limba greacă veche. Atunci se spunea Geṓrgios. Și era un cuvânt compus din „geōrgós’, care însemna țăran, fermier, agricultor, lucrător al pământului și terminația „-ios’. Era un prenume preponderent masculin. Numai că, în zilele noastre, au apărut o sumedenie de variante ale acestui nume. Unele dintre ele au fost preluate din alte limbi. Și multe femei au fost botezate cu derivate ale acestuia.

Să nu te miri că și Iorgu sau Iorghu sunt considerate tot derivate ale numelui Gheorghe. La fel e considerat și Iordache. Și se numără printre ce nume se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe. Și Ghiță este un diminutiv adesea utilizat în limba noastră.

Iată ce nume se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe

Nume derivate de la Gheorghe

Ghiorghe

Gheorghița

Gheorghiță

Gheorghieș

George

Georgi

Georgeta

Georgiana

Georgică

Geta

Getuța

Gina

Gherghina

Gheorghina

Gelu

Geluța

Geluțu

Geo

Ghiță

Gica

Gică

Gicu

Gicuțu

Gigel

Ioiga

Iordache

Iorgu

Jorje

Jorj

Derivate provenite din alte limbi

Georgi (bulgară)

Georgios, Yiorgos, Yorgos (greacă)

Georges (franceza)

György, Gyuri (maghiară)

Jürgen, Jörg (germană)

Jurek (poloneză)

Kevork (armeană)

Jurica, Juro (croată)

Ce se sărbătorește pe 23 aprilie

Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, din 23 aprilie, e un moment de răscruce, plin de ritualuri străvechi dedicate renașterii naturii. Și de aceea e interesant de știut și ce nume se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe. E perioada în care se celebrează echinocțiul de primăvară. Și momentul coincide cu data la care e pomenit cel ce ține cheile cerului și eliberează soarele, ca să vină vara, adică Sfântul Mare Mucenic Gheorghe sau Sângiorzul.

Sângiorzul popular e totuna cu Sfântul Gheorghe, Purtătorul de biruință, din calendarul creștin-ortodox. În icoane, Sfântul Gheorghe apare călare pe un cal alb, simbol al purității, al soarelui. Alături de Sfântul Dumitru, Sânmedru, cum e cunoscut în popor, celebrat pe 26 octombrie, Sfântul Gheorghe joacă un rol foarte important în anul pastoral, el fiind începătorul acestuia. Strămoșii spuneau că vara ține de la Sângiorz la Sânmedru.

I se mai spune purtător de biruință, iar icoanele îl înfățișează pe un cal alb, simbol al purității, al luminii, în uniformă militară, străpungând cu suliţa un balaur. Se spune că acum începe vara pastorală și ține până la Sânmedru, pe 26 octombrie, ziua Sfântului Dumitru. Sfântul Gheorghe e protectorul armatei, al măcelarilor, agricultorilor, călăreţilor, fermierilor şi al bolnavilor de lepră. Părți din sfintele sale moaște se găsesc și la Biserica Sfânta Treime din Şcheii Braşovului.

Ce să faci de Sângiorz ca să-ți meargă bine

Urzică-te puțin de Sângiorz. Vei avea parte de sănătate tot anul. La fel și dacă te plimbi desculț, în zorii zilei, prin iarba înrourată, înainte de răsărit. Forță și stare de bine aduce și scăldatul în ape curgătoare. Nu da nimic cu împrumut, ca să nu fii păgubit tot anul! Cine poate să adune rouă din lanul de grâu va atrage dragostea mereu.

Pe 23 aprilie, după slujbă, credincioșii primesc de la biserici, în funcție de zonă, flori de liliac, crenguțe de leuștean sau ramuri de salcie, verzi sau înmugurite. Acestea au rolul de a aduce sănătate și de a-i proteja pe oameni. Există și obiceiul ca cei ce vin în vizită să împodobească porțile sau ușile gazdelor cu ramuri de salcie. Căci ele au puteri magice, apără de boli şi pagubă.

Femeile cred că vor fi mereu frumoase și iubite dacă seamănă busuioc și țin înainte semințele în gură. Ca să fie casa apărată de rele, se pune o potcoavă veche sau o bucată de fier sub prag, de Sângiorz. Ai grijă să nu dormi în această zi. Ieși din casă și aleargă, înainte de a răsări soarele, în ziua Sfântului Gheorghe, ca să fii ager și să nu obosești până la anul.

Sănătatea va fi neștirbită, dacă te scalzi într-o apă curgătoare. Cine poate adună rouă de firele de grâu din lanuri, care are rolul de aduce dragostea în viața celui ce o folosește. Mai bine nu da nimic la Sângiorz, ca să nu fii păgubit tot anul!

Cine a fost Sfântul Gheorghe

Sfântul Gheorghe purtătorul de biruință este unul dintre cei importanți sfinți ai lumii creștine. Potrivit scrierilor religioase, în anul 303, împăratul Dioclețian a pornit atacul asupra creștinilor. La vremea aceea, Sfântul Gheorghe ajunsese deja la rang înalt în cariera militară. În timpul prigoanei lui Dioclețian, Sfântul Gheorghe a mărturisit că este creștin, motiv pentru care a fost întemnițat și supus chinurilor groaznice, pentru a renunța la credință.

Încă de pe atunci, Sfântul a săvârșit minuni, readucând la viață, din mormânt, un om. Văzând că nu-și schimbă nicidecum credința, Diocleționat a poruncit să i se taie capul. Astfel s-a stins ca martir Sfântul Gheorghe, cel care a devenit ulterior patronul spiritual al multor lăcașuri de cult, dar și al multor instituții și bresle. El este ocrotitorul Europei, al cercetașilor, al unor echipe de fotbal și al armatei române.

Legendele spun însă că, lângă localitatea Selena, din Lybia, era odată un balaur cu 12 capete, care mânca orice trecător prin ținuturile lui. Ca să-l știe sătul, oamenii îi dădeau oi. Când nu au mai avut ce să-i dea, flămând, balaurul a cerut-o pe fata împăratului. Îngrozit, împăratul a anunțat că cel ce-i va salva fiica i-o va da de soție. Viteazul care a reușit să răpună fiara, înfingându-i sulița în gât, a fost Sfântul Gheorghe.

Simbol al curajului, Sfântul Gheorghe purtătorul de biruință este patronul spiritual al oștirilor. Este și motivul pentru care Armata Română își serbează ziua odată cu cea a ocrotitorului ei. Sfântul Gheorghe este și protectorul Timișoarei, al Angliei, Georgiei și Moscovei. În Lituania, este considerat protectorul animalelor. În unele regiuni ale Spaniei, este serbat cu mese bogate și daruri.

Există și Sângiorzul vacilor

Da, și vitele petrec. În ajunul zilei de Sângiorz, pe 22 aprilie, în tradiția populară se serbează Sângiorzul vacilor. Acum, vitele sunt hrănite bine și sunt lăsate să pască în voie, în locurile dorite de ele. Oamenii le împodobesc coarnele cu ramuri verzi, ca să nu se apropie farmecele și vrăjile de animale. Pentru a sărbători cum se cuvine renașterea naturii, gospodarii pun la porțile caselor, la intrarea în casă, la ferestre, la fântâni, la mormintele celor dragi, brazde de iarbă și crenguțe verzi de salcie, salcâm ori fag.

Magia începe în ajunul sărbătorii

În credința populară, noaptea de dinaintea sărbătorii Sfântului Gheorghe este plină de magie. Se spune că acum se adună câte 12 vrăjitoare și strigoaice la hotare și se bat între ele. Învingătoarele primesc ploaia binefăcătoare pentru recolte, semn de belșug. Cine stă treaz în această noapte aude strigoaicele cântând.

Bătrânii spun că, după lăsarea serii, bărbații nu trebuie să iasă din casă cu capul descoperit, ca să nu cadă pradă farmecelor. Oamenii obișnuiesc să facă mult zgomot, să aprindă focuri, ca să alunge vrăjitoarele. Tot acum se aprinde „Focul viu’. Este vorba despre un ritual de purificare. Focul trebuind să fie făcut numai din lemn, iască și paie, fără a folosi instrumente de aprins. Fumul se îndreaptă către grajduri și grădini, pentru a îndepărta spiritele rele și bolile. Se crede că, dacă focul se stinge, e semn rău.

Ca să fie sănătoși și puternici, oamenii de la sate se plimbă desculți, înainte de răsăritul soarelui, prin iarba înrourată. Ca semn al renașterii naturii, se pun la porțile caselor, la intrarea în casă, la ferestre, la fântâni, la mormintele celor dragi, brazde de iarbă și crenguțe verzi de salcie, salcâm ori fag.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: wikipedia.org,

Citește și Ce este apa de cocos. Beneficii și riscuri