Ce se mănâncă în ziua de Florii pentru a avea sănătate și belșug în casă. Floriile marchează intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de credincioşi care ţineau în mâini ramuri de măslin şi de finic. Tot în această zi sunt sărbătoriți cei care poartă nume de flori.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! MARTIE, GRATIS, AICI!
Cuprins
Duminica Floriilor este una dintre cele mai importante sărbători religioase din Postul Paștelui, iar în această zi, credincioșii ortodocși au dezlegare la pește. În același timp, Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare', după cele 40 de zile de post.
Ce se mănâncă de Florii, în afară de pește
De Florii, Biserica Ortodoxă oferă o dezlegare rară în timpul Postului Mare: credincioșii pot consuma pește, vin și untdelemn. Această derogare de la postul strict are un caracter de sărbătoare, întrucât Floriile sunt precedate de Săptămâna Patimilor și urmează o perioadă de post și mai aspră.
Consumul de pește simbolizează binecuvântarea, purificarea și hrănirea sufletului și a trupului, iar peștele este un simbol vechi creștin al lui Hristos („Ichtis' în greacă – pește – este un acronim pentru „Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul').
Există o credință că peștele consumat în această zi are puteri vindecătoare și cel care îl mănâncă va fi ferit de boli și îi va merge bine tot anul.
Multe persoane aleg să sfințească ramurile de salcie la biserică și le aduc apoi acasă, unde le așază la icoane sau la intrarea în casă. Este obiceiul ca în această zi, toți cei care poartă nume de flori să fie sărbătoriți – astfel că masă de Florii devine adesea și un prilej de reuniune în familie.
În anumite zone, gospodinele pregătesc mâncăruri speciale și pentru pomenirea celor adormiți, ducând ofrande la biserică.
Citește și: Cea mai puternică rugăciune pe care să o spui în postul Paștelui
Citește și: Curățenia de Paște 2025 – cum cureți casa și sufletul
Citește și: Ce sunt deniile – când se țin aceste slujbe
Tradiţii şi obiceiuri de Florii
În unele zone ale ţării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai puternici.
Tot în ziua de Florii, există tradiţia ca şnurul de la mărţisor să fie agăţat într-un copac înmugurit sau înflorit, pentru a avea sănătate şi belşug în anul ce urmează.
Există în unele zone ale ţării şi obiceiul ca fetele singure să-şi pună busuioc sub pernă ca să devină mai frumoase şi mai dorite de flăcăi, pentru a se putea mărita în acel an.
În alte zone, de Florii se scoate zestrea din casă, pentru a fi aerisită.
Un alt obicei întâlnit în unele zone este acela ca părinţii să îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când vin de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.
În duminica Floriilor sunt serbaţi cei care poartă nume de flori: Viorel, Viorela, Margareta, Camelia, Brânduşa sau Lăcrămioara, dar şi cei care sunt botezaţi Florin, Florina sau cu nume derivate ale acestora.
:contrast(8):quality(75)/https://www.viva.ro/wp-content/uploads/2025/04/001-cover-4-65.jpg)
Ce semnifică Duminica Floriilor
În fiecare an, cu o săptămână înainte de Paște, creștin-ortodocșii sărbătoresc Duminica Floriilor, denumită și Intrarea Domnului în Ierusalim.
Duminica Floriilor este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Prima menționare a Duminicii Floriilor datează din secolul al IV-lea, iar prima celebrare a avut loc la Ierusalim. Sărbătoarea a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast. Această duminică îi pregăteşte pe credincioşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.
În același timp, Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare', după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec' pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere.