Ce sunt cicadele – curiozități despre cicade

Dacă ne uităm în Dicționarul Explicativ al limbii române (DEX), definiția pentru cicadele este „nume dat unor insecte cu corpul scurt și gros, cu capul mare terminat printr-o proeminență acuțită’. Denumirea vine din limba latină, de la cicada. Din punct de vedere științific, cicada este denumirea dată insectelor homoptere cu corpul scurt și gros și cu capul mare terminat printr-o proeminență ascuțită, al căror mascul emite un țârâit caracteristic.

Ce trebuie să știi despre cicade

Dat fiind că am aflat ce sunt cicadele prin definiție, important de știut este că seamănă cu lăcustele. Dar nu au nimic de-a face cu acestea. Căci sunetul asurzitor pe care-l emit în lunile de vară le este specific numai lor. Sunt peste 3000 de specii de cicade răspândite în toată lumea, cu excepția unui singur continent, Antarctica. Și este și lesne de înțeles de ce, dat fiind că sunt mari iubitoare de căldură.

Potrivit Lect. univ. dr. Daniela Bărbuceanu, de la Universitatea din Pitești, citată de romaniaecologica.ro, „în ţara noastră, au fost identificate 16 specii, localizate în arii restrânse din Dobrogea şi sud-vestul ţării, unde există influenţe ale climatului mediteraneean'. Însă, în ultimii ani, unele dintre acestea şi-au extins arealul. Astfel încât, în prezent, le putem întâlni și în alte zone din sudul ţării, în Bucureşti şi împrejurimile acestuia, Piteşti etc.

Arealul unor specii cu toleranţă termică mai mare este în continuă expansiune. Un exemplu îl constituie specia Cicadetta brevipennis cunoscută iniţial doar în Dobrogea, iar din anul 2016 identificată în Piteşti şi Bucureşti. Cicadele sunt insecte robuste, de talie medie spre mare, dimensiunile variind între 2 şi 7 cm. Și au două perechi de aripi mari, membranoase, cu nervaţie evidentă.’. Specia Cicada septemdecim, întâlnită în nord-estul Americii, i-a fascinat pe biologi multă vreme.

Cum și de ce „cântă’ cicadele

Țârâitul puternic este un simbol pentru ceea ce sunt cicadele. De altfel, asta ține de capacitatea masculilor de a produce sunete puternice, care se sincronizează într-un cor când sunt mai mulţi. Pot ajunge la 110 decibeli, fiind printre cele mai puternice sunete produse în natură.

Emisia sunetelor se realizează ca urmare a unor modificări produse la nivelul abdomenului. Astfel, lateral, în partea bazală a abdomenului, există o pereche de membrane numite ţimbale. Pe fața internă a acestora există o pereche de muşchi puternici, a căror contracţie produce vibraţia membranelor. Cicada îşi poate contracta aceşti muşchi din abdomen cu mai mult de 50 contracţii pe secundă.

Organele interne abdominale ocupă puţin loc, fiind concentrate în partea dorsală. Așadar, cea mai mare parte din abdomenul voluminos este plină cu aer. Și funcţionează ca o cameră de rezonanță, unde se amplifică sunetele. Țârâitul puternic se poate auzi la până un kilometru depărtare.

Prin aceste sunete, masculii fie avertizează, fie încearcă să curteze femelele. De altfel, fiecare specie de cicadă emite sunete caracteristice. Iar acestea joacă un rol important în identificarea lor. Reputatul entomolog sloven, Matija Gogala, specialist în cicade, a creat un site cu inregistrări ale cântecului masculilor la cicadele europene.

Curiozități despre cicade

Ceea ce sunt cicadele în natură este o curiozitate în sine. Însă există destule lucruri care fac aceste insecte să fie uimitoare cu adevărat.

Se dezvoltă bizar

Un aspect interesant care atrage atenţia asupra acestor insecte este legat de dezvoltarea lor. După împerechere, femelele fac incizii cu ajutorul ovipozitorului (organul de depunere al ouălor) în ramurile tinere ale arborilor. Acolo îşi depun ouăle. Din ele eclozează larve mici care cad pe pământ.

Cu ajutorul piciorului anterior adaptat pentru săpat, fac galerii. Și pătrund în pământ la o adâncime care poate ajunge la 4 m pentru unele specii. Aici se hrănesc cu seva rădăcinilor perene pe care o aspiră cu aparatul bucal conformat pentru înţepat şi supt. E nevoie să treacă ani buni pentru creşterea larvelor.

Își schimbă pielea

Pentru dezvoltarea completă urmată de transformarea în adult, larvele trebuie să sufere cinci năpârliri. Înainte de a cincea năpârlire, la începutul verii, larvele ies din pământ şi încep să urce pe arbori. Pe trunchiuri sau la suprafaţa solului are loc a cincea năpârlire. Astfel că învelişul chitinos (exuvia) rămâne bine fixat în aceste locuri. Și e foarte posibil să le fi și văzut deja, dacă te numeri printre iubitorii de drumeții în natură.

Au cea mai lungă durată de viață dintre insecte

Poate cicada cu cel mai spectaculos comportament este cicada americană Magicicada septendecim. Larvele acesteia au nevoie de 17 ani ca să se dezvolte, fiind cea mai lungă metamorfoză din lumea insectelor. O adevărată campioană!

La capătul celor 17 ani, în luna mai, larvele de ultimă vârstă invadează pădurile. Și mărşăluiesc ca o adevărată armată pentru a se dezbrăca de ultima haină. Această perioadă constituie un adevărat spectacol pentru mulţi americani.

Totuși, așa-numitele cicade anuale trăiesc între doi și cinci ani. În vreme ce acelea periodice ajung până la 17 ani. Poate că nu au o viață chiar atât de lungă, dacă e să le comparăm cu termitele regine, care pot ajunge la vârste venerabile, între 50 și 100 de ani.

Își petrec cea mai mare parte a vieții sub pământ

Da, trăiesc ele mult, însă cea mai mare parte a vieții și-o petrec sub pământ. Iar perioada pe care apucă să o trăiască cu adevărat, la vârsta adultă, e de numai câteva săptămâni. Stau la suprafață cam 6-10 săptămâni din momentul în care se depun ouăle în scoarța și scorburile copacilor. Trăiesc cel mai mult ca larve, sub pământ, hrănindu-se cu seva rădăcinilor plantelor.

Nu ies decât la temperaturi peste 17,5 grade Celsius

După ani în șir petrecuți sub pământ, larvele nu ies cu niciun chip la suprafață deccât numai în anumite condiții. Și au nevoie de o temperatură exactă, de 64 grade Fahrenheit sau 17,7 grade Celsius la aproximativ 20 cm de nivelul solului. Dacă temperatura are un grad în plus sau în minus, larvele nu se vor obosi să-și facă loc spre suprafață. De obicei, își fac apariția imediat după apusul soarelui. Și se cațără cât pot de sus pe trunchiurile copacilor, înainte ca oamenii să apuce să le vadă. Fenomenul se poate produce pe parcursul mai multor seri.

Femelele depun până la 600 de ouă

La aproximativ o săptămână după ce își fac apariția, insectele, aflate în stadiul de adult, se împerechează. Apoi, femelele depun între 400 și 600 de ouă în interiorul ramurilor copacilor. La scurt timp după aceea, adulții mor. În următoarele câteva săptămâni, ouăle eclozează și micuțele larve cad pe pământ. Sapă galerii în sol și încep o viață în subteran. Ciclul de viață complex al acestor insecte i-a pus în încurcătură pe oamenii de știință de secole. Chiar și în prezent, entomologii încearcă să înțeleagă cum au evoluat ciclurile de viață bizare ale cicadelor. Este un mister nemaiîntâlnit în regnul animal.

De ce sunt cicadele dăunătoare?

Ei bine, pot provoca daune minore în livezile tinere, în pepiniere. Daunele se datorează inciziilor pe care femelele le fac în ramurile tinere cu ocazia depunerii ouălor. Iar acestea împiedică circulaţia sevei, ceea ce duce la uscarea ramurilor. Larvele, care trăiesc în pământ, se hrănesc cu rădăcinile plantelor lemnoase. Însă daunele produse sunt neînsemnate. Pe de altă parte, să avem în vedere că aceste uimitoare insecte au apărut cu mult înaintea noastră. Ceea ce înseamnă că, dacă e să vorbim despre daune, cu siguranţă, omul este cea mai dăunătoare specie de pe planetă.

Sunt insecte comestibile

Deși invadează pădurile atunci când ies la suprafață ca un mecanism de apărare împotriva prădătorilor, păsări sau animale, cicadele nu au cum să se ferească de om. Căci omul le mănâncă cu la fel de multă plăcere precum pe greieri ori lăcuste. Totuși, trebuie luat în considerare faptul că cicadele au un conținut ridicat de mercur, care poate duce la probleme serioase de sănătate. De obicei, în țările asiatice se consumă prăjite în baie de ulei. Dar americanii le mînâncă și crude, fierte, fripte sau înăbușite.

Aripile lor omoară bacteriile periculoase

Este un fenomen intens cercetat de oamenii de știință. Căci aripile străvezii ale cicadelor sunt antibiotice naturale. Membranele firave au un înveliș chimic extrem de util. E drept că nu reușesc să anihileze toate bacteriile, dar le pot distruge pe cele al căror înveliș este destul de moale încât să se rupă la contactul cu aripile cicadelor. De aceea, oamenii de știință încearcă să obțină taina aripilor cicadelor. Și chiar au reușit să conceapă o imitație a acestora printr-o tehnică specială.

Conțin ciuperci ciudate

O specie de cicade preponderent întâlnită în Japonia pare să dețină o armă periculoasă. Este vorba despre o ciupercă, Ophiocordyceps, care transformă furnicile în adevărați zombi. Or, cicadele au în corpul lor niște buzunărașe pline cu Ophiocordyceps. Acestea le ajută să descompună hrana în elementele nutritive de care au nevoie.

Pe de altă parte, cicadele se pot infecta, în stadiul de larve, cu Massopora cicadina. Când cicada infectată iese la lumina soarelui pentru a se împerechea, ciuperca se activează. Și începe să-i mănânce insectei organele interne. Pe măsură ce ciuperca crește, ea castrează cicada. De asemenea, Massospora droghează cicada cu niște substanțe psihedelice, regăsite și în ciupercile halucinogene. Și în dansul zgomotos al împerecherii, cicadele infectate răspândesc sporii mortali peste tot.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: uwm.edu, cicadasong.eu, smithonianmag.com,

Citește și Cât de bine este să dormi cu animalul de companie în pat