Mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului este, de mulți ani, loc de pelerinaj pentru zeci de mii de credincioși. Și este considerat unul dintre cei mai mari duhovnici români ai secolului al XX-lea. După mulți ani de așteptare, și-a căpătat locul cuvenit în panteonul sfinților creștini. Iată de ce merită cinstire și cine a fost Arsenie Boca, „Sfântul Ardealului'.
Cuprins
La finalul Sfintei Liturghii oficiate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu ocazia aniversării Centenarului Patriarhiei Române, au fost proclamați 16 noi sfinți canonizați încă de anul trecut. Printre aceștia se numără și Părintele protosinghel Arsenie Boca. El a devenit Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop. Și va fi cinstit an de an, la data de 28 noiembrie.
Un bust al părintelui a fost ridicat în curtea Bisericii Sfânta Vineri din Zalău. Există și o statuie din bronz a părintelui Arsenie Boca, lucrare a sculptorului Ivan Jinaru, așezată în fața bisericii Sfântul Nicolae din Vaideeni, județul Vâlcea, sfințită pe 24 octombrie 2015.
Cuprins
Cine a fost Arsenie Boca
A venit pe lume la data de 29 septembrie a anului 1910, la Vața de Sus, în județul Hunedoara. La botezul din 16 octombrie, a primit numele Zian-Vălean. Mama, Creștina, era casnică, în vreme ce tatăl lui, Iosif-Petru, de confesiune greco-catolică, era pantofar. Din nefericire, în 1922, părinții săi au divorțat, el fiindu-i încredințat tatălui. Și s-au mutat în importantul centru minier de atunci, Brad.
Student eminent
Așa se face că, din 1922, tânărul Zian-Vălean a început studiile la Liceul Național Ortodox „Avram Iancu’ din Brad. A absolvit studiile ca șef de promoție, în 1929. Apoi, s-a înscris la Academia de Teologie din Sibiu, beneficiind de o bursă acordată de Mitropolia Ardealului. A finalizat studiile teologice în 1933. Între anii 1933 și 1938, a studiat la Academia de Belle-Arte din București, ca bursier al mitropolitului Nicolae Bălan. Iar pe diploma de absolvire a fost scris calificativul „foarte bine’.
În aceeași perioadă, în paralel, a frecventat și cursurile profesorului Francisc Rainer de la Facultatea de medicină, precum și prelegerile de Mistică creștină ale profesorului Nichifor Crainic, la Facultatea de Teologie din București. Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredințat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român. A ajuns și la Muntele Athos, pentru a aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei. Acolo a avut parte de o experiență duhovnicească formatoare pentru viața de călugăr pentru care optase încă din anii studenției de la Sibiu.
Dedicat vieții duhovnicești
În 1935, a fost hirotesit citeț și ipodiacon, iar un an mai târziu, a fost hirotonit diacon celibatar. Anul 1938 a fost anul de practică în artă decorativă la biserica „Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir' din Bixad, jud. Covasna. În vinerea sărbătorii Izvorului Tămăduirii din 1940, a fost tuns în monahism. Doi ani mai târziu, avea să devină starețul Arsenie Boca al Mânăstirii „Brâncoveanu' din Sâmbăta de Sus, lăcaș pe care îl începuse încă din 1940.
Mănăstirea a fost denumită atunci „mișcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta’. Iar preotul Boca și-a căpătat renume de mare duhovnic la vremea aceea. Părintele Cleopa a încercat să ia legătura cu el prin scrisori interceptate și confiscate de Securitate. În iarna anului 1944, profesorul Nichifor Crainic a verificat traducerea starețului Arsenie Boca și a lui Serafim Popescu din Filocalie. La publicarea în comunism a primelor patru volume din Filocalie numele lui Arsenie Boca nu mai este menționat.
Chinurile părintelui Arsenie Boca
Părintele Arsenie Boca a pătimit luni întregi în beciurile Securității. A fost închis pentru curajul său de a răspândi cuvântul Domnului în vremurile în care comuniști dărâmau bisericile și închideau mănăstirile. Din 1942, de când a fost instituit duhovnic și stareț al Mănăstirii Brâncoveanu, s-a conturat aici o adevărată mișcare de redeșteptare religioasă a românilor.
Mii de oameni din toată țara veneau să îi asculte sfatul și să redescopere puterea credinței. Sub diverse acuzații false, părintele Arsenie Boca a fost anchetat și torturat în mai multe rânduri. A fost trimis în lagărele de muncă forțată de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, în anul 1951, și urmărit de Securitate până la sfârșitul vieții.
Din 1959 a fost scos abuziv din monahism și i s-a interzis să mai slujească. Și-a găsit refugiu în biserica din Drăgănescu, pe malul Argeșului, pe care a pictat-o într-un stil inconfundabil, între anii 1968 şi 1988. A trecut la cele veșnice la 28 noiembrie 1989, la Sinaia, fiind înmormântat la Mănăstirea Prislop.
Așadar, cine a fost Arsenie Boca reprezintă un simbol al credinței. A fost ieromonah, teolog și artist plastic muralist. A fost unul dintre martorii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, la Jilava, București, Timișoara și Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu, la 25 km de București, precum și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din București.
Pilde și învățăminte pentru omul nou
„Cuvintele sunt ființe vii, capabile să-și facă treaba la care au fost trimise’. „Dacă nu poţi vorbi cu copiii despre Dumnezeu, atunci vorbeşte cu Dumnezeu despre ei. „Cât asculţi de Dumnezeu, atât ascultă şi Dumnezeu de tine’. Sunt sfaturi rămase de la Părintele Arsenie Boca, duhovnicul atât de iubit de enoriași. Toate învățămintele sale pot fi „citite’ și acum în pictura din biserica ‘Sfântului Nicolae’ din Drăgănescu.
Părintele avea credința nestrămutată că omul smerit, care știe a se închina lui Dumnezeu, va birui întotdeauna grijile și bolile. El ne sfătuia să ne spovedim și să ne împărtășim mai des, să mergem la biserică și să ne închinăm pentru liniștea noastră sufletească. El însuși scria în autobiografia sa că a fost chemat pe lumea aceasta „ca să propovăduiesc iubirea lui Dumnezeu şi sfinţirea oamenilor prin iubire’.
Icoanele zugrăvite de părintele Arsenie Boca, de o frumusețe austeră, îndeamnă la simplitate și bucuria sufletului. Dar transmit și un mesaj bine conturat despre pericolele care ne așteaptă în viitor. Printre imaginile care ilustrează Nașterea Domnului, Botezul în apa Iordanului, Crucificarea și multe alte momente de seamă din Biblie, părintele vizionar a inserat câteva picturi care, la prima vedere, nu par să aibă vreo legătură cu învățămintele creștine.
Picturile sale sunt profetice
Arsenie Boca pictat ispitele omului modern, care s-a îndepărtat de Dumnezeu, navete spațiale, telefoane conectate la televizor, antene de satelit, dar și o imagine terifiantă a sfârșitului lumii. Astfel, a prefigurat apariția telefoanelor inteligente și evoluția tehnologiei de azi. De cum intri în biserică, în partea stângă, te surprinde o pictură cu totul ieșită din comun care arată mulțimea de păcate și ispite pe care Diavolul le aruncă asupra lumii.
Printre patimile și metehnele zugrăvite de părintele călugăr, se află și cea a drogurilor, tot mai răspândită azi. O altă imagine deloc obișnuită pentru o biserică este portretul omului modern, înfățișat alături de naveta Discovery și antene de satelit. Unele voci susțin că pictura ar reprezenta un cuplu de extratereștri, trimiși pe Pământ să schimbe lumea.
Cu toate acestea, părintele a vrut să ilustreze o pildă mai veche din Biblie, folosind imagini familiare secolului al XX-lea. Este vorba despre pilda celor chemați la cină în ceruri, alături de Dumnezeu, dar care refuză să meargă, așa cum omul modern uită să mai creadă și să se mai închine, cucerit de progresul științei și de avuțiile pe care le adună pe pământ.
Viziunea despre sfârșitul lumii
Părintele Arsenie Boca se temea că vor veni timpuri în care oamenii se vor îndepărta de Dumnezeu fără cale de întoarcere, iar atunci va începe sfârșitul lumii. Încă din 1945, le spunea apropiaților că Apocalipsa nu va veni la o dată anume. Dar omenirea va pieri încet, sub povara greșelilor și păcatelor sale. Nu întâmplător, peste câțiva ani, avea să picteze cea mai frumoasă icoană a Învierii în biserica din Drăgănescu.
Unii au văzut în această icoană o profeție despre căderea Turnurilor Gemene de la 11 septembrie, dar semnificația ei este mult mai profundă. O altă proorocire a părintelui este legată de orașul București. El ar fi spus că, asupra Capitalei „s-a ouat de două ori’. Și se referea la bombardamentele din timpul războaielor. Dar era convins că va urma un al treilea cataclism care va nimici orașul.
Despre România spunea că va trece prin vremuri deosebit de grele, chiar dacă va scăpa de comunism. „Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt îngăduite de la Dumnezeu. Vor cădea şi cei aleşi. Îmi pare rău că sunteţi cei de pe urmă. Vă vor cerne. Vor pune impozite, taxe şi alte îngrădiri. Vă vor lua totul!’, ar fi spus părintele la Sinaia, acolo unde și-a trăit ultimele luni de viață, în iarna anului 1989.
Sursa foto: wikipedia.org
Alte surse: basilica.ro,
Citește și Care este diferența dintre prescură și artos și ce rol au în cultul ortodox