Cine a fost J. Robert Oppenheimer nu a reprezentat o curiozitate până nu demult. Adică, până să apară filmul biografic care-i poartă numele. Multora le-a stârnit interesul și doresc să afle mai multe despre celebrul om de știință numit și „părintele bombei atomice'. Așa că ar fi interesant de știut cine a fost J. Robert Oppenheimer cu adevărat.
Cine a fost J. Robert Oppenheimer cu adevărat? E greu de spus. Căci controversele iscate în jurul său i-au eclipsat munca în numele științei. Cert este că realizările sale ca om de știință nu pot fi contestate. Chiar dacă a rămas în istorie drept „părintele bombei atomice'.
Cine a fost J. Robert Oppenheimer în prima parte a vieții
Este important de știut cine a fost J. Robert Oppenheimer înainte de a fi renumit. Născut la 22 aprilie 1904, în Statele Unite ale Americii, la New York, Julius Robert Oppenheimer avea să devină una dintre personalitățile marcante ale perioadei celui de-Al Doilea Război Mondial și după aceea. A venit pe lume într-o familie de evrei, în care tatăl era un renumit importator de textile, iar mama pictoriță.
Tatăl, Julius Seligmann Oppenheimer, a ajuns în SUA în perioada adolescenței, în 1888. Trăise până atunci în Hanau, localitate germană de azi care făcea atunci parte din Regatul Prusiei. Deși au pornit de jos, părinții s-au bucurat de mare succes. Așa că, în 1912, s-au mutat în Manhattan, într-un apartament de lux. Dețineau obiecte de artă impresionante și foarte valoroase. Așadar, tânărului Julius Robert și fratelui lui, Frank li s-a oferit oportunitatea de a studia la cele mai bune școli.
Iar J. Robert Oppenheimer s-a dovedit a fi un elev studios, pasionat de limbi străine dar și de mineralogie. Ba chiar a absolvit și câte doi ani într-un an. Dar, în ultimul an de studii, Oppenheimer s-a simțit atras de chimie. A terminat școala în 1921. În 1922, la 18 ani, a devenit student bursier al Universității Harvard. Aici, s-a simțit atras de domeniul fizicii și, mai cu seamă, de termodinamică. După numai trei ani, în 1925, a obținut diploma de licență summa cum laude. A studiat o perioadă și la Cambridge.
Și-a continuat studiile în Germania, ca doctorand în fizică, în cadrul Universității din Göttingen, în Germania. La vremea aceea, Göttingen era unul dintre cele mai importante centre de studiu al fizicii teoretice. Iar asta a contribuit mult la cine a fost J. Robert Oppenheimer. La vârsta de 23 de ani, a obținut titlul de Doctor în Filozofie.
În perioada petrecută în Europa, Oppenheimer a publicat multe lucrări științifice. Printre acestea s-au numărat și câteva articole referitoare la domeniul nou pe atunci, mecanica cuantică. Împreună cu profesorul lui îndrumător, Max Born, au publicat teoria aproximării Born-Oppenheimer. Prin aceasta se diferențiază mișcarea nucleară de cea electronică în tratamentul matematic al moleculelor.
Ce a însemnat cine a fost J. Robert Oppenheimer pentru „Proiectul Manhattan'
Cine a fost J. Robert Oppenheimer se leagă și de celebrul Proiect Manhattan. În perioada petrecută în Europa, Oppenheimer și-a dar seama că Germania hitleristă intenționa să declanșeze un război mondial de proporții. Și se folosea de descoperirea fisiunii nucleare. Conștient de amenințarea pe care o reprezenta plaga nazistă, tânărul cercetător american și-a sprijinit cu bani colegii germani cu origini evreiești pentru a fugi în SUA.
Tot în acea perioadă a devenit simpatizant al mișcării comuniste. Iar asta avea să îi prejudicieze viața profesională mai târziu. Revenit în țara natală, Oppenheimer s-a îndrăgostit de o studentă, pe numele său Jean Tatlock, psihiatru și membru al partidului comunist din SUA, cu care a avut o relație. Respins fiind de aceasta, Oppenheimer avea să se căsătorească în 1940 cu Katherine Puening cu care a avut doi copii.
Dar munca lui în cercetare științifică nu s-a oprit și s-a desfășurat în diferite instituții de elită ale vremurilor. Apoi a intrat la departamentul de fizică al Universității Berkeley din California. Aici a și devenit profesor plin în 1936.
Potrivit BBC, pe 2 august 1939, Albert Einstein i-ar fi trimis președintelui american Franklin D. Roosevelt o scrisoare. Și îl avertiza că germanii sunt pe cale să realizeze „bombe deosebit de puternice, capabile să distrugă porturi și suprafețe întinse'. Einstein îl încuraja pe Roosevelt să înainteze rapid cercetările asupra uraniului în SUA. Și asta pentru a putea să țină pasul cu Germania nazistă.
În octombrie 1941, cu două luni înainte ca americanii să intre în cel de-al Doilea Război Mondial, președintele SUA a aprobat programul de dezvoltare a unei bombe atomice. Acest proiect a primit numele de cod „Proiectul Manhattan', un proiect care a fost ghidat de teama că, dacă SUA și aliații nu o vor fabrica primii, o vor face oamenii de știință naziști ai lui Adolf Hitler. SUA au alocat fonduri însemnate în acest proiect de amploare sub umbrela căruia cercetătorii americani, avându-l în frunte pe generalul Leslie R. Groves, aveau misiunea de a construi bomba atomică.
Drept urmare, în 1942, Oppenheimer a fost recrutat pentru ceea ce avea să se numească „Manhattan Project' (Proiectul Manhattan). Un an mai târziu, a fost numit director al laboratorului proiectului din Los Alamos, New Mexico. Iar sarcina lui era să dezvolte primele arme nucleare. Expertiza lui științifică și capacitatea de a conduce au fost esențiale pentru succesul proiectului.
La 16 iulie 1945, a participat la primul experiment atomic numit Trinity. După cum știm, luna următoare, pe 6 august 1945, bombele atomice, botezate „Little Boy' (Băiețelul) pentru Hiroshima și „Fat Man' (Grasul) pentru Nagasaki au fost utilizată împotriva Japoniei. Bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki au fost singurele în care s-au mai utilizat vreodată armele nucleare într-un conflict armat. De altfel, genocidul din Japonia a reprezentat și finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Cine a fost J. Robert Oppenheimer după bomba atomică
Când vine vorba despre cine a fost J. Robert Oppenheimer, se spune că ar fi fost un tip înalt, subțire și un fumător înrăit. Ba chiar uita să mănânce în perioadele de efort intelectual intens. Apropiații considerau că se autodistruge. Era un tip depresiv și cu tendințe de agresivitate. De altfel, i-ar fi spus fratelui său, la un moment dat: „Am mai multă nevoie de fizică decât de prieteni'.
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, SUA au înființat, în 1947, Comisia pentru Energie Atomică (AEC). Scopul acesteia era să supravegheze cercetarea nucleară. Oppenheimer a fost numit președinte al comitetului consultativ. Din această postură, geniul fizicii nucleare s-a opus dezvoltării unei bombe cu hidrogen. Aceasta ar fi fost mult mai puternică decât bomba atomică pe care el o crease. Și ar fi întețit cursa pentru înarmarea nucleară. În același an, Oppenheimer a preluat funcția de director al Institutului de Studii Avansate de la Princeton, New Jersey. Și a rămas acolo în ultimii 20 de ani de viață.
Perioada Războiului Rece, relația tensionată dintre SUA și Rusia, vânătoarea de spioni, simpatiile comuniste și relația pe care a avut-o cu Jean Tatlock, chiar și pe parcursul căsniciei cu Katherine Pue, l-au transformat pe Oppenheimer într-un potențial spion și trădător în conștiința publică. Când Uniunea Sovietică a început testarea propriilor arme nucleare, Oppenheimer a fost acuzat că ar fi furnizat informații vitale din timpul cercetărilor din laboratoarele de la Los Alamos. Toate aceste acuzații de spionaj au dus la restricţionarea accesului său la informații secrete.
Cea mai mare lovitură pentru Oppenheimer a fost excluderea lui din echipa guvernamentală, în 1954. În ciuda faptului că nu au existat dovezi clare care să confirme colaborarea sa cu comuniștii. Opt ani mai târziu, în aprilie 1962, SUA au încercat să repare nedreptatea. În cele din urmă, Oppenheimer a fost reabilitat de către președintele John F. Kennedy, care a oferit un dineu la Casa Alba pentru laureații Premiului Nobel. În 1963, președintele Lyndon Johnson i-a acordat lui Oppenheimer cea mai mare onoare acordată de AEC. Este vorba despre Premiul Fermi. Julius Robert Oppenheimer a murit la 18 februarie 1967, de cancer la gât, la vârsta de 62 de ani.
Latura mistică a lui J. Robert Oppenheimer
În ciuda preocupărilor sale științifice, Oppenheimer a fost atras de misticism. De altfel, a și studiat intens textele sanscrite Upanișadele și Bhagavad Gita. Testul bombei atomice i-a afectat conștiința savantului. „Am devenit Moartea, distrugătorul de lumi', avea să spună Oppenheimer într-un interviu pentru un documentar intitulat „Decision to Drop the Bomb' (Decizia de a arunca bomba). Și asta când a realizat cu adevărat ce dezlănțuise prin decizia sa. În alt interviu, acordat în 1965, pentru postul de televiziune CBS News, Oppenheimer spunea cu regret că „bomba a fost o enormă ușurare'.
Dar atracția lui Oppenheimer față de misticism l-a distras uneori de la munca științifică. Căci îi plăceau mult lucrurile greu de înțeles. Or, știința era deja pentru el „floare la ureche'. Îi plăcea mult să învețe limbi străine încă de copil. Așa că sanscrita veche a fost o adevărată provocare. Iar filozofia hindusă i-a acaparat interesul.
Ce se leagă de numele Oppenheimer
Acum că ai aflat în mare cine a fost J. Robert Oppenheimer, trebuie să știi și că există anumite confuzii legate de numele acestuia. Spre exemplu, există celebrul (pentru cunoscători) diamant galben numit Oppenheimer. Dar acesta a fost creat pentru Sir Ernest Oppenheimer. Există și un crater lunar cu același nume. Ba chiar și o trupă indie-pop din Belfast, Irlanda de Nord, se numește Oppenheimer, la fel ca și albumul lor de debut. Sunt și companii care poartă acest nume, fără să aibă vreo legătură cu cine a fost J. Robert Oppenheimer.
Pe de altă parte, s-au scris cărți, s-au realizat piese de teatru și seriale TV, de-a lungul timpului, dedicate savantului. „American Prometheus' de Kay Bird și Martin J. Sherwin, din 2005, a obținut chiat Premiul Pulitzer. De curând a fost lansat filmul Oppenheimer, în regia lui Christopher Nolan. A fost conceput după cartea „American Prometheus'. J. Robert Oppenheimer este întruchipat cu măiestrie de Cillian Murphy. Și este un produs oarecum ciudat în peisajul cinematografic actual. Căci este vorba despre o biografie povestită pe parcursul a trei ore de film. Cu toate astea, se bucură de succes.
Sursa foto: wikipedia.org
Alte surse: wikipedia.org, BBC
Citește și Țările cu cele mai dure legi antidrog din lume