Sfântul Dumitru (Sfântul Dimitrie) Izvorâtorul de Mir este sărbătorit în fiecare an pe data de 26 octombrie. În tradiţia populară, Sfântul Dumitru Izvorâtorul de mir este patronul păstorilor şi vestitorul iernii. Iată cine este Sfântul Dumitru și care sunt unele dintre cele mai cunoscute tradiții, obiceiuri şi superstiţii de Sfântul Dumitru!
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE SEPTEMBRIE, GRATIS, AICI
Sfântul Dumitru a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305) și a fost ucis în ziua de 26 octombrie, pentru că a mărturisit credinţa creştină şi nu a vrut să se închine la zei. Fiind o sărbătarea atât de importantă pentru români, Sfântul Dumitru este o zi marcată de tradiții și superstiții aducătoare de noroc și sănătate.
Cine este Sfântul Dumitru, sărbătorit la 26 octombrie
Sfântul Dumitru Izvorător de Mir a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu și era fiul voievodului cetății Tesalonicului. Acesta a fost botezat în taină de părinții săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creștinilor. Sfântul Dumitru era învățat de către părinții lui, în cămara cea ascunsă a palatului lor, tainele sfintei credințe, milostenia către cei săraci și facerea de bine către cei ce aveau nevoie.
Sfântul Dumitru a fost numit, datorită calităţilor sale, guvernator al Tesalonicului, după moartea tatălui său. A fost primit cu mare cinste de cetățeni și conducea cu multă vrednicie poporului, propăvăduind pe fața dreaptă credința și aducându-i pe mulți la Hristos.
Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dumitru este creştin, fapt care l-a mâniat foarte tare. Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dumitru dacă sunt adevărate cele auzite despre el, că şi-a dat toată averea săracilor şi că se închină lui Dumnezeu. Dumitru a mărturisit că este creştin şi a defăimat închinarea la zei. Pedeapsa împăratului a fost maximă: Dumitru a fost închis în temniţă.
În temniță, unde îl binecuvântează pe Nestor să lupte împotriva lui Lie. Tânărul Nestor, după ce este însemnat cu semnul sfintei cruci de Dimitrie, iese învingător din luptă cu Lie. Când Maximian află de binecuvântarea lui Dimitrie, poruncește ca acesta să fie ucis cu sulițe, iar lui Nestor să i se taie capul.
În oraşul în care a trăit există astăzi o Biserică închinată Sfântului Dumitru Izvorâtorul de mir.
Citește și: Acatistul Sfintei Parascheva. Rugăciunea care aduce noroc și spor în casă
De ce i se spune Sfântului Dumitru Izvorâtorul de Mir
Moaștele Sfântului Dumitru se află în Tesalonic, în biserica de pe locul martiriului său. Pentru că din moaștele sale a curs și curge mir, Sfantul Dimitrie a primit și numele de Izvoratorul de Mir. Mirul este dăruit creștinilor pentru diverse boli spre vindecare.
În prima duminică după sărbătoarea Sfântului Dimitrie, la Vecernie, este deschisă racla în care sunt prezente sfintele moaște. Aici, Mitropolitul scoate tava de sub sfintele moaște cu mir, care este amestecat cu ulei de la Sfântul Maslu și este dăruit credincioșilor bolnavi spre tămăduire
Tradiții, obiceiuri şi superstiţii de Sfântul Dumitru
În credinţa populară, Sfântul Dumitru este vestitorul iernii şi patronul păstorilor. Astfel, dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă plantele.
Se mai spune că de Sfântul Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii. Această sărbătoare este întâmpinată în fiecare an cu hramuri, pomeni cu colaci, dar şi cu jocuri cu focuri vii. În ajunul sărbătorii, în noaptea de 25 octombrie se ţine „Focul lui Sâmedru’, moment in care oamenii obişnuiesc să aprindă focuri în curţi sau pe dealuri.
Conform tradiţiei populare, oamenii care sar peste flăcări vor fi sănătoşi întregul an şi feriţi de necazuri, nenorociri şi boli. Rolul focului este de a alunga fiarele, având şi puteri roditoare, astfel încât după ce este stins oamenii obişnuiesc să arunce în grădină cenuşa şi cărbunii.
Femeile obişnuiesc să împartă covrigi, nuci, mere, pâine, struguri şi prune uscate tuturor celor care sar peste foc. De asemenea, în această zi se pomenesc şi morţii şi se dă de pomană coliva de Sâmedru, dar şi colaci în formă de cruce.
Conform tradiţiei, Sâmedru era considerat patronul păstorilor. Pentru a putea vedea cum va fi iarna care vine, păstorii obişnuiesc să îşi aşeze cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, aşteptând să vadă care oaie se va aşeza pe el. Dacă o oaie neagră se aşează înseamnă că iarna va fi una bună, în timp ce dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aprigă.
Un alt mod de a afla cum va fi iarna este să urmăreşti mersul oilor în dimineaţa sărbătorii Sfântului Dumitru. Dacă dimineaţa se va trezi întâi o oaie albă şi va pleca înspre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.
Ce ai voie si ce nu ai voie să faci de Sfântul Dumitru
- De Sfântul Dumitru nu ai voie să folosești pieptănul, în caz contrar, vei atrage necazuri și primejdii
- În Bucovina, tradiția spune că cine seamănă usturoiul după ziua de Sf. Dimitrie va avea anul viitor parte numai de pagubă
- Cine are datorii ar trebui să le plătească până la Sf. Dimitrie pentru a-i merge bine tot anul viitor
- Femeile trebuie să împartă copiilor fructe uscate, covrigi, mere și nuci. În anumite zone ale țării, pentru sufletul celor morți, se împarte grâu fiert în lapte și colivă
- De ziua Sf. Dumitru se taie coama cailor tineri, până la trei ani, pentru ca aceasta să crească lungă și frumoasă
- În Oltenia, tradiția spune că dacă respecți toate tradițiile sărbătorii, vei fi ocrotit și protejat de necazuri
- În noaptea de Sânmedru, dacă este lună plină și senin, iarna va fi bună; iar de nu va fi luna plină, ci nor sau ploaie, este semn că iarna va fi grea și zăpezile mari.
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, sărbătorit în 27 octombrie
O zi mai târziu, în 27 octombrie, este cinstit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor. Sfântul s-a născut la sud de Dunăre, în Bulgaria. A trăit în secolul al XIII-lea, în timpul „imperiului' vlaho-bulgar de la Târnovo, întemeiat de fraţii Petru şi Asan. Iubind viaţa ascetică, el s-a retras într-o peşteră.
Nu se ştie cât timp a stat acolo şi nici când a murit, dar tradiţia spune că, înainte de a muri, el s-a aşezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu. Moaştele sale au fost aşezate în iunie 1774, în actuala Catedrală Patriarhală din Bucureşti, potrivit Digi24.ro.
Racla cu moaştele Cuviosului Dumitru este scoasă, în fiecare an, în procesiune pe străzile Bucureştiului şi aşezată într-un baldachin special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.
Rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir
„Sfinte Dimitrie, tu ai fost ales de Dumnezeu şi hărăzit să ocupi funcţia de proconsul, în timpul crudului persecutor al creştinismului, Maximilian; lucrul acesta ţi-a îngăduit să poţi veşti cu mai multă uşurinţă şi autoritate cuvântul mântuitor al sfintei Evanghelii. Tu nu te-ai lăsat impresionat nici de promisiunile tiranului, nici de ameninţările lui, ci ai renunţat la orice demnitate lumească pentru a câştigă fericirea veşnică.
Împărţind toate bunurile tale celor săraci ai mers la închisoare cântând cel mai frumos imn de biruinţă al creştinilor: ‘Aleluia. Străpuns de sulitele ucigaşilor te-ai asemănat cu Mântuitorul tău răstignit pe cruce.
Te rog mijloceşte-mi şi mie harul să gust măcar în parte fericirea pe care o da trăirea sinceră a credinţei. Binecuvântează-mă şi pe mine, că să mă pot împotrivi greutăţilor pe care le întâlnesc în strădania de a-mi apară credinţă. Bunul Dumnezeu a răsplătit cucernicia şi dragostea cu care ai îndurat toate suferinţele săvârşind nenumărate minuni cu moaştele tale, care atunci când au fost găsite emanau un parfum plăcut mirositor.
Da-mi şi mie harul să fiu în viaţă o plăcută mireasma a lui Hristos în mijlocul lumii stricate şi să duc pe cât mai mulţi pe drumul mântuirii prin pildă şi rugăciunea mea. Amin.’