Cum a ajuns inima să fie reprezentată așa cum o știm astăzi e chiar o curiozitate. Căci forma anatomică a inimii nu se prea aseamănă cu simbolul pe care îl cunoaștem cu toții. Și mai interesant este cum și de ce a ajuns inima simbolul iubirii. Așa că iată cum a ajuns inima să fie reprezentată așa cum o știm astăzi.
Cuprins
Când ți-e dragă o persoană, o inimioară desenată face cât o mie de cuvinte. Până și rețelele de socializare au scos emoticoane pentru a ne putea exprima mai ușor sentimentele venite din suflet. Dar cum a ajuns tocmai această imagine să fie asociată trăirilor intense? De ce inima și sufletul sunt oarecum sinonime în limba noastră? Și de unde i s-a tras denumirea de inimă, când forma anatomică a inimii e cu totul alta? Chiar e interesant de știut cum a ajuns inima să fie reprezentată așa cum o știm astăzi.
Cuprins
Ce înseamnă inima
Până și Dicționarul Explicativ al limbii române are mai multe definiții pentru ceea ce înseamnă inima. În primul rând, este acel „organ musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare’.
Pe de altă parte, tot potrivit DEX, în popor, inima e echivalentă și cu pieptul, dar și cu miezul sau esența. Inimă se mai spune și la „burtă, pântec, rânză, stomac’. Cum vine din limba latină, unde i se spunea „anima’, nu e de mirare că numai în limba noastră s-a păstrat asocierea sufletului cu inima.
Cât despre ceea ce știm cu toții drept reprezentare a inimii, semnul de culoare roșie, este o metaforă grafică. Căci nu are nimic de-a face cu forma anatomică a inimii. Dar se traduce prin emoția profundă, afecțiunea și iubirea pe care o conține și o transmite sufletul. Și nu e de mirare că, în anumite circumstanțe, inima rănită apare cu o săgeată în ea sau e ruptă în bucăți.
Drept urmare, pare cumva logică asocierea inimii cu sufletul. Și cu faptul că exprimă cele mai intense și sincere trăiri umane. Dar cum a ajuns inima să fie reprezentată așa cum o știm astăzi? Și cum a ajuns să devină simbol al iubirii?
De unde vine simbolul inimii
Potrivit specialiștilor, prima reprezentare a inimii ca simbol al iubirii se regăsește într-un manuscris francez, de pe la 1250. Este vorba despre cartea „Roman de la poire‘, a autorului Thibaut de Blaison. Aici, un tânăr îi înmânează inima sa plăpândă, în formă de con de pin, iubitei lui. Totuși, până în secolul al XIV-lea, inima era reprezentată în forma pe care o știm dar inversată. Adică, nu urma forma literei V, ci mai degrabă a literei A. Dar cum a ajuns inima să fie reprezentată așa cum o știm astăzi și simbol al iubirii?
Evoluția acestui simbol nu este tocmai clară. Însă există câteva teorii demne de luat în seamă. Încă din vremuri străvechi, forma grafică a inimii a fost folosită în arta decorativă. Iar unul dintre cele mai bune exemple se regăsește la Civilizația de pe Valea Indului, încă din Epoca Bronzului. Este vorba despre un pandantiv gravat în relief cu o frunză de smochin în formă de inimă.
Frunzele de iederă, de smochin și de nufăr erau utilizate frecvent în artă și în heraldică. Iederea simboliza fidelitatea, așa că se presupune că și aceasta a contribuit la cum a ajuns inima să fie reprezentată așa cum o știm astăzi și ca simbol al iubirii.
Pe de altă parte, rămânând în domeniul botanicii, o altă plantă este luată în considerare. Este vorba despre Silphium, cum i se spunea în greaca veche. Și era foarte populară în orașul-stat nord-african Cyrene. Ba chiar era încrustată pe monedele acestui stat. Mai exact, învelișul semințelor plantei, care era în formă de inimă. Planta este o specie de fenicul gigant. Și se utiliza în scop medicinal, dar și în bucătărie. Cum această plantă era considerată un bun contraceptiv, iar viața sexuală înseamnă și dragoste, nu a fost greu să fie asociată cu simbolul iubirii.
Există și teoria conform căreia simbolul inimii este în strânsă legătură cu dragostea în scrierile medicului Galen, părintele medicinei secolului al doilea, și ale filosofului Aristotel, care a descris inima ca având formă de con de pin, cu trei camere și cu o adâncitură în mijloc.
Așadar, forma de inimă ar fi devenit reprezentare grafică în încercările oamenilor de știință din Evul Mediu de a reprezenta grafic texte medicale antice. Dar imaginația omului este de neegalat. Așa că sunt și teorii potrivit cărora simbolul inimii ar fi o reprezentare stilizată a formelor rotunjite ale trupului uman, cum ar fi sânii, fesele sau organele genitale.
Cum a ajuns inima să fie reprezentată așa cum o știm astăzi
Și fizicianul Italian Guido da Vigevano a desenat mai multe pagini cu o inimă care se asemăna cu cea descrisă de Aristotel. Forma era asociată cu dragostea, emoția și plăcerea. În cele din urmă, forma inimii a fost recunoscută drept un simbol medieval al romantismului și dragostei.
Simbolul inimii a devenit popular în timpul Renașterii, atunci când a fost folosit în arta religioasă, ilustrând inima lui Hristos, dar și în momentul în care a fost introdus ca unul dintre cele patru simboluri din cărțile de joc. Faimosul pictor italian Giotto a realizat o reprezentare a ofrandei în Capela Scrovengi, în care i se oferea o inimă lui Iisus. Această imagine a avut un impact puternic și a influențat substanțial utilizarea acestui simbol ca reprezentare vizuală a emoției umane.
Cum spuneam, până în secolul al XIV-lea, inima era reprezentată în forma pe care o știm dar inversată. Adică, nu urma forma literei V, ci mai degrabă a literei A. Abia la începutul anilor 1500 imaginea răsturnată, așa cum a ajuns inima să fie reprezentată așa cum o știm astăzi, a devenit populară.
Biserica Catolică evidențiază viziunea referitoare la Sfânta Inimă a lui Iisus a Sfintei Margaret Mary Alacoque, din 1673. Și o consideră pe aceasta ca stând la originile reprezentării grafice a ceea ce știm cu toții azi drept simbol al inimii. Din secolele XVIII și XIX, simbolul inimii a devenit prezent și folosit des în mesajele de dragoste, notițele către o persoană dragă, dar și felicitările de ziua iubirii.
De ce simbol al iubirii?
Dar cea mai mare popularitate a reprezentării grafice a inimii s-a produs în anul 496, pentru a onora memoria sfântului martir Valentin. Acesta a ajutat îndrăgostiți și a oficiat căsătorii în secret, fiind considerat și azi ocrotitor al iubirii.
Ziua Sfântului Valentin a dus la răspândirea masivă a utilizării inimioarelor, de la bilețele de amor, până la opere de artă. Ba chiar conceperea unor felicitări elaborate cu acest prilej a fost o adevărată obsesie în Epoca Victoriană.
Vechile practici care includ inima drept simbol al dragostei sunt din Egiptul antic. Încă de atunci, inima era considerată organul central al omului. Și tot din acele vremuri de mult apuse vine și deprinderea păstrată și azi de a ține verigheta pe cel de-al patrulea deget. Se credea că acesta ar fi legat de inimă. Romanii erau convinși că, pe degetul inelar de la mâna stângă, există o venă, vena amoris, care duce la inimă.
Asocierile între inimă și iubire au existat în antichitate și în primele semne de poezie de amor, care aveau drept simbol central inima. Poetul roman Ovidiu este cel care recunoștea dragostea drept un joc îndrăzneț. Și scria poezii despre asta.
Inima a apărut ca simbol al iubirii și în scrierile lui Dante Alighieri, în Divina Comedie. Acolo apăreau imaginile unei inimi scăzute, încărcată de iubiri adulterine, precum inima Francescăi da Ramini, care era sortită iadului.
Mai târziu, simbolul iubirii, inima, a apărut și ca imagine iconică în sonetele lui Franceso Petrarca, în ediția din anii 1544-1550. Și Marilyn Yalom a căutat să identifice iubirea spiritual prin simbolul inimii, făcând referire la emoțiile care stau la baza inimii și care se împlinesc din punct de vedere emotional și fizic.
În 1977, simbolul grafic al inimii a devenit chiar verb în limba engleză și nu numai. Acest lucru s-a întâmplat prin imprimarea simbolului pe un tricou în propoziția „I ♥ NY'. În zilele noastre, simbolul inimii este folosit și în jocurile video, unde simbolizează viețile pe care jucătorul le are la dispoziție. Dar apare și ca prescurtare nuanțată a diferitelor emoții pe care le putem experimenta în timpul comunicării online.
Chiar dacă nu putem ști cu exactitate originea simbolului și cum a ajuns inima să fie reprezentată așa cum o știm astăzi, rămâne totuși unul dintre cele mai populare simboluri. S-a schimbat de-a lungul vremurilor și continuă să evolueze. Dar la fel se întâmplă și cu trăirile, emoțiile și limbajul omenirii.
Sursa foto: 123rf.com
Alte surse: artandobject.com, tampacardio.com, wikipedia.org
Citește și Câte organe sunt în corpul uman