Din vremuri străvechi se spune că în vin se află adevărul. Dar nu ne vom referi acum la capacitatea licorii magice de a „dezlega limba” degustătorului. Ci vom dezvălui ceea ce poate „spune” vinul despre calitatea lui. Important este să știi să-i deslușești limbajul, ca să te poți bucura de savoarea lui. Așa că poți afla, în cele ce urmează, cum recunoști defectele vinului.
Cuprins
Potrivit definiției legale în Europa, vinul este produsul obținut exclusiv prin fermentație alcoolică, totală sau parțială, din struguri proaspeți, zdrobiți sau nu, sau din must de struguri. De menționat că băuturile alcoolice aromate cu struguri nu pot avea această denumire. Concentrația sa alcoolică nu poate fi mai mică de 8,5% în volum.
Vinul a apărut pentru prima dată în zonele Caucaz, Mesopotamia, apoi în Egipt. Dar poporul elen este cel care l-a transformat într-un produs de larg consum. Și a devenit principala marfă de export a grecilor. În Antichitate, vinul era asociat cu divinitățile și a jucat un rol important în religiile orientale. De altfel, și în cultul creștin este în prim-plan. Totuși, este vorba doar despre vinul de înaltă calitate. Și nu orice vin este bun. Așa că e important să știi cum recunoști defectele vinului.
Ce înseamnă un vin necorespunzător
Înainte să afli cum recunoști defectele vinului, e indicat să știi care sunt acestea și de ce apar. Căci, uneori, poate simți un gust ciudat sau un iz dubios, când deschizi o sticlă cu vin. Dar asta nu înseamnă neapărat că vinul nu e bun. Unele defecte ale vinurilor pot fi erori de fabricație, altele pot fi cauzate de depozitarea improprie sau de agenți contaminanți. Pe de altă parte, sunt și nereguli aparente care nu sunt neapărat rele.
Un vin necorespunzător poate avea defecte, la fel ca și oamenii. Poate fi apetisant și atrăgător sau complet respingător. Cum vinurile defectuoase sunt destul de rare, e greu să le depistezi hibele, mai ales dacă nu ești cunoscător. Totuși, sunt și persoane care cred că tocmai anumite defecte conferă unicitate unui vin anume. Și e important să știi să faci diferența dintre gustul specific unui soi anume și un defect. Căci există o serie de factori, precum solul în care a crescut vița-de-vie, climatul și vegetația înconjurătoare, care influențează consistent gustul.
Cum recunoști defectele vinului
Vom face cunoștință, în cele ce urmează, cu cele mai frecvente defecte ale vinurilor și cu modalitățile prin care le poți detecta fără probleme.
Vinul bușonat, cu gust de plută sau de butoi
Este întâlnit când vinul este afectat de calitatea dopului sau de recipientul de depozitare. De vină este tricloroanisolul (TCA), o substanță din compoziția dopului de plută, care contaminează vinul. Și acesta capătă un iz de pivniță sau de hârtie umedă. TCA este o ciupercă prezentă cu precădere în zonele în care se utilizează pesticide, preluată de copacii din care sunt produse dopurile. Nu este nocivă pentru oameni. Totuși, îi conferă vinului miros și gust neplăcut.
Tot ce ai de făcut este să-ți lași nasul să-și facă treaba, înainte de toate. Mirosul poate fi puternic sau abia sesizabil. La degustare, vinul ar putea părea fad, cu aromele florale estompate sau chiar absente. Poți bea acel vin fără să-ți faci griji pentru sănătate, dar nu te vei mai putea bucura de adevărata lui savoare.
Gustul intens de butoi apare la vinurile depozitate în recipiente noi. Au gust astringent, respingător, și o culoare mai închisă decât cea naturală. Și asta din cauza taninului prezent în cantități prea mari. Prevenirea acestui defect se realizează curățând cu aburi recipientele înainte de folosire.
Vinul oxidat
Oxidarea vinului se produce atunci când băutura este expusă la cantități excesive de oxigen, fie în timpul procesului de fabricație, fie din cauza închiderii defectuoase. În timp, oxidarea estompează calitățile vinului, îi „fură' prospețimea și bogăția gustului. În funcție de cantitatea de oxine la care a fost expus și de durată, vinul capătă o nuanță maronie, închisă. În plus, gustul vinurilor albe ia un iz de mere stricate și nuci, în vreme ce vinurile roșii miros a oțet.
Pe de altă parte, însă, oxigenul este folosit pentru a spori profilul aromatic al unor vinuri. Spre exemplu, multe vinuri din categoria Chardonnay sau Savagnin trec prin procesul oxidativ cu scop precis, pentru a li se potența calitățile. Astfel, acestea capătă un gust cu note bogate de mere coapte și caramel sărat. Dar dacă observi influența oxidativă la vinuri tinere, care ar trebui să fie fructate și proaspete, precum Pinot Gris sau Sauvignon Blanc, atunci clar este vorba despre un defect.
Vinul casat
Casarea brună apare în anii în care recoltele sunt avariate de intemperiile naturii, când nu s-a utilizat suficient bioxid de sulf la procesul de fabricație. Astfel, mustul și vinul se depreciază și capătă o nuanță brună. Vinurile casate albe au aspect tulbure, în vreme ce acelea roșii devin cărămiziu-închis, au gust fad, lipsit de aromă și de prospețime. Tratarea vinului casat se face prin sulfitare, pasteurizare, corectarea acidității și limpezire.
Vinul maderizat
La fel cum prea mult oxigen dăunează vinului, așa se întâmplă și în cazul căldurii excesive. Iar acest defect poate fi cauzat de condițiile improprii de transport și depozitare. Dacă vinul stă mult timp în temperaturi ridicate, fie direct în lumina soarelui, fie în vitrina unui magazin, se alterează. Fenomenul poartă numele de maderizare.
În plus, căldura poate face vinul să se expandeze în volum și să împingă dopul. Drept urmare, poate interveni și oxidarea. Cum recunoști defectele vinului maderizat? Dacă oservi o nuanță ușor maronie a conținutului, iar dopul pare să iasă mult prea ușor, e posibil ca vinul să fi fost expus exccesiv la căldură. Se poate observa și o tentă de fructe fierte, de caramel, la degustare.
Vinul cu gust de drojdie sau Brett
Brettanomyces este o drojdie sălbatică, știută pentru efectul nociv asupra vinurilor, în special a celor roșii. I se mai spune și Brett și poate ajunge în vin pe parcursul procesului de producție. Dar poate supraviețui și pe diverse suprafețe, contaminând vinul în timpul manipulării strugurilor. În cantități mici, Brett poate adăuga complexitate anumitor tipuri de vin. Însă, nivelurile crescute pot face vinul neplăcut, conferindu-i arome ce amintesc de mirosul de rânced, fum, grajd sau piele de animal.
Vinurile afectate de acest microorganism își pierd prospețimea și notele fructate, ceea ce le diminuează considerabil calitatea. Dar sunt și persoane care consideră că, în cantități mici, Brett îmbogățește gustul fructat al vinului, potențând aromele florale, precum cel de iasomie. Prevenirea defectului se realizează printr-un contact cât mai scurt al vinului cu drojdiile. Tratarea vinului cu gust de drojdie se face prin pritocire în contact îndelung cu aerul, urmată de cleire cu caseină sau lapte degresat.
Vinul cu aciditate volatilă
Aciditatea volatilă este cauzată de prezența unor cantități excesive de acid acetic sau de acetat de etil în vin. În general, aceasta apare în urma contaminării cu bacterii și a oxidării. Dacă vinul emană un iz asemănător acetonei și are un gust acid puternic, pișcător la limbă și acru, atunci e foarte posibil să fi trecut prin acest proces. De altfel, e foarte asemănător ca miros cu oțetul balsamic.
Vinul sulfurat
Gustul de acid sulfuric provine de la prezența de acid sulfuric în vin, sub formă de săruri. Și din cauza carenței de oxigen în timpul preparării. Vinurile defecte se caracterizează printr-un gust acru, astringent, iritant și persistent. Și au o culoare mai închisă, anormală, nenaturală. Tratarea vinurilor cu gust de acid sulfuric se face prin cupajarea cu vin lipsit de acid sulfuric.
Există însă și vinuri cu un iz absolut insuportabil, de hidrogen sulfurat, asemănător cu cel de ou clocit. Este vorba despre acele vinuri tratate cu bioxid de sulf în exces, în timpul fermentației alcoolice. Sau sunt vinuri provenite din struguri tratați cu sulf pentru combaterea oidiumului.
Astfel de vinuri, netratate la timp, dezvoltă niște compuși greu de înlăturat, numiți mercaptani. Prevenirea defectului constă în evitarea excesului de sulf și bioxid de sulf. Tratarea vinurilor la care au apărut aceste defecte se face prin aplicarea succesivă a următoarelor operații: aerisire, sulfitare, cleire, filtrare.
Cum recunoști defectele vinului sulfurat? Îți vei da seama, desigur, din momentul în care vei deschide sticla. Unele persoane cred că poate fi o notă de distincție pentru vin, atâta vreme cât nu estompează complet calitățile produsului. Ba chiar consideră că orice vin care se învechește și stă prea mult în sticle capătă un astfel de iz. Ceea ce nu este deloc adevărat.
Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: bmwineguide.co.uk, bonappetit.com, wsetglobal.com,
Citește și La ce temperatură se setează corect frigiderul