Cum se obține laptele praf ne-am întrebat cu toții la un moment dat. Căci pare greu de crezut că un lichid se poate transforma în pulbere. Ei bine, tehnologia permite acest lucru, de multă vreme. Și e o metodă de conservare extrem de utilă. Așa că e vremea să afli cum se obține laptele praf.
Cuprins
Circula, la un moment dat, o glumă proastă referitoare la cum se face laptele praf. Cum că ar trebui aruncată vaca din avion pentru asta. Lăsând gluma la o parte și ca nu cumva să rămână careva cu ideea că ar fi asta o posibilitate, e cazul să știm cu toții cum se obține laptele praf cu adevărat.
Ce este laptele praf
I se mai spune pudră de lapte sau lapte deshidratat. De altfel, laptele este supus unui proces de deshidratare completă. Cu alte cuvinte, laptele praf este produsul rezultat în urma evaporării complete a apei din laptele natural. De ce s-ar fi gândit cineva la așa ceva? Ei bine, pentru că este una dintre metodele ideale de conservare. Laptele ține astfel mult timp și nici nu mai necesită depozitarea la rece. În plus, una e să pui la păstrare tone de lapte lichid și alta e să depozitezi niște saci de pulbere. Drept urmare, scad astfel și costurile de depozitare și de transport, datorită volumului scăzut.
Faptul că este deshidratat nu face laptele mai puțin hrănitor ori sănătos. Astfel, se poate găsi în diferite versiuni, ca și laptele lichid. Ai la dispoziție lapte praf integral, lapte praf degresat, iaurt praf, praf din zer sau alte amestecuri îmbogățite cu minerale și vitamine. Multe produse lactate exportate respectă standardele stabilite în Codex Alimentarius. Ba chiar unele varietăți de lapte praf sunt tranzacționate la bursă. Căci laptele praf se poate utiliza atât casnic, cât și la prepararea industrială a multor produse alimentare, precum și în biotehnologie, ca agent de saturare.
Laptele praf este un produs versatil, bogat în nutrienți. Este conceput pentru multiple utilizări. Laptele praf se regăsește în produse alimentare variate. Cei mai mari producători de lapte praf din lume vin din Europa, Noua Zeelandă, China, Brazilia și Statele Unite ale Americii. Numai din Europa se exportă anual trei milioane de tone. Din 2021, cele mai mari producătoare de lapte praf sunt Noua Zeelandă, China, Argentina și Brazilia. Și Australia are o producție semnificativă de lapte praf, exportând anual aproximativ 13.000 tone.
Cum se obține laptele praf și de când
Deși practica deshidratării laptelui este una străveche, prima procesare modernă a laptelui praf în forma știută de noi azi îi aparține doctorului rus Osip Krichevsky. Invenția acestuia a luat naștere în 1802. Dar prima producție comercială de lapte praf a avut loc abia în 1832, sub organizarea chimistului rus M. Dirchoff.
Spray drying
În zilele noastre, laptele praf se produce în general prin metoda uscării prin pulverizare sau spray drying. Și se utilizează lapte bătut, lapte integral, iaurt sau zer. Înainte de toate, laptele pasteurizat este lăsat într-un evaporator, până ajunge la o concentrație de 50% masă solidă.
Masa rezultată este apoi pulverizată într-o cameră încălzită la temperatură foarte ridicată. Prin acest proces, apa rămasă se evaporă aproape instant, lăsând în urmă numai particule fine de lapte praf.
Drum drying
Dar sunt și alte metode de producție a laptelui praf. Dacă vrei să știi cum se obține laptele praf, și așa-numita metodă drum drying este folosită. Laptele se aplică în strat foarte fin, ca o peliculă, pe suprafața unui cilindru acoperit (ca o tobă), încălzit la temperatură foarte ridicată.
Apoi, particulele de praf de lapte rezultate se adună. Totuși, pulberea rezultată prin această metodă capătă un gust de gătit, din cauza fenomenului de caramelizare care se produce în urma expunerii la temperatura ridicată. Este și metoda cel mai puțin utilizată.
Deshidratarea prin înghețare sau freeze drying
Și deshidratarea prin înghețare contribuie la cum se obține laptele praf. Aceasta pare să fie una dintre opțiunile ideale. Căci păstrează elementele nutritive din lapte, savoarea și aroma, precum și densitatea acestuia la rehidratare. Cu toate astea, este cea mai scumpă, mai complexă și mai consumatoare de timp dintre metode. Presupune înghețarea laptelui la temperaturi cuprinse între -50°C și -80°C.
Cu cât înghețarea se face mai lent, cu atât cristalele formate sunt mai bune și rezultă un produs finit de calitate superioară. Apoi, urmează trecerea masei obținute din stare solidă în stare de gaz. Gazul obținut este apoi condensat și colectat, acesta lăsând în urmă pulberea uscată din lapte, plină de nutrienți.
Ambalarea
Și aceasta este parte importantă din cum se obține laptele praf. De altfel, este pasul final al producției. De obicei, laptele praf este comercializat în recipiente cu capac sau în pungi din plastic. Procesul de ambalare este complet automatizat.
Cum se folosește laptele praf
Multă lume consideră că laptele praf este un produs nociv pentru sănătate. În ciuda ideilor preconcepute, acesta face parte din hrana bebelușilor. Căci procesul de obținere a laptelui praf este unul fără transformări chimice și fără adăugare de substanțe cu potențial dăunător pentru organism. Dimpotrivă, laptele praf este compus din proteinele, glucidele, lipidele și mineralele din lapte, în formă concentrată. Pentru a-l utiliza corespunzător, de obicei, la o treime de cană de pulbere se adaugă o cană cu apă fierbinte. Astfel se obține un lapte foarte asemănător cu cel proaspăt muls.
Faptul că anumite produse lactate conțin lapte praf nu înseamnă nimic grav. Dimpotrivă. Pentru a putea asigura aceleași valori nutriționale ale laptelui indiferent de anotimp, producătorii respectă rețete standardizate. Așa că adaugă lapte praf pentru a mări aportul de proteine sau de grăsimi existente în mod natural în lapte. Cum vara există un plus de lapte, producătorii îl transformă în lapte praf, unt sau cassi. Și asta pentru a-l putea reutiliza în lunile de iarnă, când nu există suficient lapte.
De cele mai multe ori, laptele praf constituie hrana de bază a bebelușilor care nu pot primi lapte matern. Dar este ingredient de bază în majoritatea produselor dulci, de patiserie, precum și în industria de panificație și în gastronomie. La fel ca majoritatea produselor neperisabile, este considerat aliment de bază.
Pudra din lapte conține toți cei 21 aminoacizi de bază, vitamine solubile și minerale. Potrivit USAID, un tip de lapte degresat obișnuit trebuie să conțină în medie 36% proteine, 52% carbohidrați (preponderent lactoză), calciu 1.3%, potasiu 1.8%. În Canada, laptele praf trebuie să conțină obligatoriu și vitamina D, în cantitate de minimum 300 unități internaționale.
Când poate fi laptele praf un pericol
În ultimii ani, s-au tot iscat scandaluri pe seama utilizării laptelui praf, mai ales în formulele pentru bebeluși. Unii dintre producători adaugă în exces oxisteroli, adică grăsimi oxidate. Oxisterolii sunt derivați din colesterol, produși fie de radicali liberi, fie de enzime. Cercetătorii au observat că unii oxisteroli derivați din radicali liberi ar putea declanșa plăcile aterosclerotice.
În 2008, un mare scandal a făcut înconjurul lumii. Era legat de contaminarea cu melamină a unui tip de lapte praf din China. Și poate nu ar fi avut același impact răsunător dacă nu era vorba despre o formulă destinată bebelușilor. În plus, aceasta avea și un conținut proteic mult mai ridicat decât cel recomandat. Mii de copii s-au îmbolnăvit atunci și unii chiar au și decedat.
Pe de altă parte, în 2013, China a suspendat temporar importul de lapte praf din Noua Zeelandă. Și asta pentru că s-ar fi depistat într-un lot de pulbere de zer prezența bacteriei care cauzează botulismul.
Deși, în general, laptele praf nu reprezintă un pericol pentru sănătate, se recomandă citirea cu atenție a etichetelor și achiziționarea din surse verificate. Mai ales când vine vorba despre hrana pentru bebeluși. Și asta pentru că printre primele ingrediente de pe unele formule apare maltodextrina. Este o substanţă cunoscută în industria alimentară ca aditiv. Se obţine din amidon din cereale sau cartofi şi este folosită uneori în preparatele destinate culturiştilor, pentru a menţine un nivel ridicat al glucozei în sânge.
Și emulgatorii sunt folosiți la producerea laptelui praf. Aceștia nu au niciun rol nutritiv, ci doar ajută la mixarea substanţelor folosite. La fel de controversat este și conținutul de amidon din multe formule de lapte praf. Un alt ingredient: uleiurile vegetale. Aparent ne duc cu gândul la sănătate, însă pe majoritatea etichetelor nu se specifică ce fel de uleiuri sunt: rafinate sau presate la rece? În multe cutii se găsesc și zaharide. Mai exact, un zahar artificial. Astfel organismul copiilor este obișnuit de mic cu dulcele.
Sursa foto: 123rf.com
Alte surse: wikipedia.org, discoveryuk.com,
Citește și Cât timp se țin alimentele la congelator