Curiozități despre luna februarie

Cuprins

1 De ce februarie?
2 Cea mai scurtă lună din an
3 Ce datini se țin în Făurar
4 Curiozități despre luna februarie
5 Ce se mai întâmplă în lume

De la începutul ei și până la sfârșit, luna februarie e împânzită de date pline de însemnătate, atât pe la noi, cât și la nivel internațional. Poate și din acest motiv au luat naștere atâtea curiozități despre luna februarie.

De ce februarie?

Mezina lunilor din an, februarie, e cunoscută în calendarul popular drept luna lui Făurar. Denumirea i se trage de la Faur, momentul propice pentru începutul sezonului agrar. Și, implicit, pentru pregătirea uneltelor necesare. De la începutul ei și până la sfârșit, luna februarie e împânzită de date tradiționale pline de însemnătate. Și asta pentru că reprezintă o graniță între anotimpuri. Este o perioadă de tranziție către un nou început, pregătirea pentru retrezirea la viață a naturii.

Denumirea de „februarie' se trage din latinescul „februarius', derivat din „februare'. Și se traduce prin „a purifica'. Se referă, de fapt, la ritualul curăţirii, care se desfășura, în antichitate, la data de 15 ale lunii. Luna îi era dedicată zeului împărăţiei subpământene – Februs – din mitologia etruscă. În mitologia greacă, lui Februs îi corespundea Pluton, stăpânul lumii subterane. La romani, era corespondentul lui Dis Pater, stăpân peste Infern. Și el a fost asimilat ulterior lui Pluton.

Cea mai scurtă lună din an

Februarie este cea mai scurtă lună din calendarul gregorian. Cum bine știm, în anii bisecți cum este și 2024, are 29 de zile. În rest, are 28. Și are cel mai mic număr de zile deoarece a apărut mai târziu în calendar. Romanii aveau doar 10 luni într-un an de 304 zile. Anul începea în martie și se termina în decembrie.

În 713 î.Hr., februarie a fost adăugat oficial în calendarul roman. Și asta pentru a se alinia la cele 12 cicluri lunare. Atunci, anul avea 355 de zile, cu luni de câte 31 și 29 de zile. Pe la 450 î.Hr., calendarul a fost din nou reformat. Și, la fiecare doi ani, după februarie, mai exista o lună, Mercedonius. Astfel, februarie rămânea fie cu 23, fie cu 24 de zile. Lungimea lunii februarie a fost finalizată când Iulius Cezar a refăcut calendarul roman și i-a atribuit lunii 28 și 29 de zile în anii bisecți.

Motivul pentru care au fost introduşi anii bisecţi a fost pentru a compensa diferenţa de timp între anul calendaristic şi anul solar. Adică, timpul de care are nevoie Terra pentru mişcarea de revoluţie completă în jurul Soarelui, 365,2422 de zile.

Fără această corecţie, anotimpurile s-ar fi decalat progresiv în calendar. Și, la fiecare patru ani, s-ar pierde 24 de ore, dacă nu ar exista anul cu 366 de zile în loc de 365. Se pare că importanţa anului bisect ar fi fost descoperită încă din anul 200 d.Hr., de un călugăr turc, Dionisie cel Mic.

Ce datini se țin în Făurar

În tradiţia românească, „făurar' i se spunea aceluia care lucra fierul. Și luna februarie coincidea cu perioada de pregătire a uneltelor pentru muncile agricole. Dar sunt destule alte obiceiuri păstrate. Căci această lună e considerată a fi cea mai capricioasă. Noaptea îngheaţă totul, ziua se dezgheaţă, lumina se luptă cu întunericul. Dacă în Făurar nu există îngheţ, anul nu va fi prea bogat. Dacă nu ninge și nu este zăpadă, aceasta va veni la Paşti. Dacă se întâmplă să tune, la vară vor fi furtuni cu grindină.

1.Trif Nebunul trebuie respectat

Făurar își deschide evantaiul datinilor cu ziua Sfântului Trifon. În popor, 1 februarie e ziua lui Trif Nebunul. Despre el se spune că ar fi speriat-o pe Maica Domnului, în timp ce se îndrepta spre biserică, la 40 de zile după nașterea lui Iisus. Se face astfel referire la sărbătoarea religioasă a Întâmpinării Domnului, celebrată în a doua zi a lunii.

Pe de altă parte, se spune că Sfântul Trifon ar fi protectorul viilor și livezilor, alungând omizile, lăcustele, viermii, gândacii și alte dăunătoare. Prin urmare, pentru a-și proteja recoltele, oamenii țin sărbătoarea cu strictețe. Nu muncesc pe 1 februarie. Merg la biserică de dimineață, iau aghiazmă și stropesc apoi viile, pomii și grădinile.

2.Ziua Ursului prevestește primăvara

În aceeași zi în care creștinătatea celebrează cu fast Întâmpinarea Domnului, a doua zi a lui Făurar, în tradiția folclorică se ține Stretenia sau Ziua Ursului. Ăl Mare sau Martin, așa cum i se spune ursului în popor, are un comportament ciudat în această zi.

Motiv pentru oameni să facă prognoze meteorologice. Dacă ziua e însorită, se spune că ursul iese din bârlog. Văzându-și umbra, se sperie și se retrage imadiat. Acest gest semnifică prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni. Dacă cerul e înnorat, ursul nu-și vede umbra. Rămâne afară și astfel prevestește apropierea primăverii.

Pentru a-i câștiga încrederea și pentru a-l ademeni să rămână afară din bârlog, oamenii obișnuiau să pună prin locurile pe unde trecea ursul vase cu miere sau bucăți de carne. Se mai crede că dacă te ungi cu untură de urs, în special în copilărie, pe 2 februarie, capeți puterea animalului. Și cei ce suferă de sperietură se vindecă în această zi dacă sunt afumați cu păr ars de urs.

3.Se întorc păsările călătoare

Șirul datinilor din străbuni continuă, pe 11 februarie, cu ziua Sfântului Vlasie, protectorul femeilor gravide. Ca să aibă copii frumoși și sănătoși, femeile țin cu strictețe sărbătoarea. Se mai spune că tot în această zi încep să se întoarcă păsările călătoare.

4.Dragobetele sărută fetele

Lăsând la o parte sărbătoarea „de import' a Sfântului Valentin, de pe 14 ale lunii, Dragobetele e mult așteptat de tinerii îndrăgostiți care mai respectă încă tradițiile neaoșe. Acum se trezesc la viață și fiorii iubirii. Așa că Dragobetele este mai mult decât binevenit, cu toate obiceiurile lui. Fiul Dochiei sau Năvalnicul fură inimile și mințile.

Până și păsările încep să-și facă cuiburi acum, darmite oamenii! E vreme de nuntă, de începere a relațiilor trainice. Se spune că tinerii trebuie să se întâlnească unii cu alții, pe 24 februarie, ca să rămână îndrăgostiți tot anul. Dragobetele mai este numit şi Cap de primăvară, Sânt Ion de primăvară sau Logodnicul păsărilor. Și este o celebrare a luminii, iubirii şi a fertilităţii.

5.Încep balurile de câșlegi

De obicei, în februarie, are loc Lăsatul Secului, înaintea postului lung al Paștilor, atât la catolici cât și la ortodocși. Așa se face că, în această perioadă, încă din timpuri străvechi, se organizeaza festivaluri, carnavaluri și baluri, în întreaga lume creștină. În mare parte, scopul era cel al socializării fetelor de măritat.

În Germania, Spania, Franța și mai ales Italia, la Veneția, carnavalurile sunt la loc de cinste. Și pe la noi, odată cu Moșii de Iarnă, se făceau baluri fastuoase. La Şinca Nouă, în judeţul Braşov, a fost reînviat un obicei spectaculos, „Roata în flăcări', la cumpăna dintre iarnă şi primăvară, cu tentă ironică la adresa fetelor nemăritate.

Curiozități despre luna februarie

De crezi că ce ai aflat până acum nu sunt chiar curiozități despre luna februarie, iată câteva informații care sigur îți vor capta atenția:

-Într-un an obişnuit, februarie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca martie şi noiembrie. În anii bisecți, cum este și 2024, începe în aceeași zi ca luna august.

-În România, sunt peste 10.000 de persoane născute pe 29 februarie. Și își sărbătoresc ziua o dată la patru ani. În lume, peste patru milioane de oameni sunt în aceeași situație. Celor născuți într-o zi bisectivă li se mai spune „săritori' sau „săltăreți'.

-Oamenii cred că februarie e capricioasă pentru că se răzbună pentru numărul mai mic de zile primit în calendar.

-Februarie este a treia lună de iarnă în emisfera nordică. În emisfera sudică, este echivalentul lunii august, a treia lună de vară. Și este și cea mai fierbinte lună din an.

-Luna februarie este singura care poate trece fără a avea nici măcar o lună plină. De asemenea, este singura care, o dată la fiecare șase ani și de două ori la fiecare 11 ani, va avea doar patru săptămâni complete de 7 zile.

-În finlandeză, luna februarie este numită „helmiku. Ceea ce înseamna „luna de perlă. Și asta pentru că acum zăpada se topește pe ramurile copacilor, formând picături mici înghețate care arată ca niște perle.

-De luna februarie în an bisect sunt legate și o serie de superstiții. Se zice că nu e bine să te căsătoreşti, că nu durează căsnicia. Nici să divorțezi nu-i bine, că rămâi singur(ă) tot restul vieţii. Nu e indicat să schimbi serviciul, domiciliul sau să demarezi un proiect important. Anul bisect e de rău augur şi nu-ţi va merge bine. Nici să-ţi schimbi culoarea părului nu e bine, se spune.

Ce se mai întâmplă în lume

-În general, în februarie, începe Anul Nou chinezesc. În 2024, Anul Nou chinezesc va fi pe 10 februarie.

-În vreme ce, la noi, pe 2 februarie se ține Ziua Ursului, americanii și canadienii au Ziua Cârtiței. Are același scop predictiv ca și la noi. Dacă animalul își vede umbra, înseamnă că iarna se va prelungi cu încă șase săptămâni. Dacă nu, vine primăvara. Cea mai renumită celebrare a momentului este în Punxsutawney, Pennsylvania. Vedeta este cârtița Punxsutawney Phil.

-În limba engleză, cuvântul „februarie' este cuvântul cel mai frecvent pronunțat greșit. Până și oficialii de la Casa Albă au „dat-o-n bară' la pronunție. De obicei, se sare peste primul r din cuvânt.

-În luna februarie din anii bisecți, și mai ales pe 29 ale lunii, femeile își pot cere iubiții în căsătorie. Este un obicei specific mai degrabă celor din Finlanda și Danemarca. Probabil a luat naștere din cauză că s-au săturat femeile să aștepte propunerea și au preluat frâiele.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: havefunwithhistory.com, thefactsite.com, primagra.ro

Citește și Curiozități despre luna noiembrie

Urmărește-ne pe Google News