De ce cască oamenii și când căscatul devine un motiv de îngrijorare

Căscatul este unul dintre gesturile involuntare comune. Și presupune deschiderea gurii larg, cu o inspirație profundă, care umple plămânii cu aer. Deși nu se cunoaște cu exactitate cauza căscatului, acesta este privit de obicei ca fiind o reacție a organismului la oboseală. De altfel, se și declanșează, în general, când ne simțim epuizați sau somnoroși. Și atunci când suntem plictisiți căscăm în mod natural.

Totuși, dacă ne trezim căscând prea des, e posibil ca acest fenomen să se producă și din alte cauze decât oboseala sau plictiseala. Și poate fi vorba de anumite probleme de sănătate. Drept urmare, e bine să știi de ce cască oamenii și când căscatul devine un motiv de îngrijorare.

Ce este căscatul și cum se produce

De ce cască oamenii? Să caști e natural și firesc. Este un gest reflex, prin care deschizi gura larg, inspiri profund și apoi expiri rapid. Oamenii de știință nu au reușit încă să descopere motivul exact pentru care ne manifestăm astfel. Dar cert este că se produce în starea de oboseală sau la plictis.

În plus, se spune că ar fi molipsitor. Și este foarte adevărat. Căci căscatul se poate declanșa automat atunci când vedem pe altcineva căscând sau auzim sunetul produs de o altă persoană care cască. Unii cască scurt, în vreme ce la alții căscatul poate dura câteva secunde bune. Iar alții scot sunete amuzante sau lăcrimează. Și sunt și oameni care combină căscatul cu întinderea mușchilor.

Desi se spune că este molipsitor, nu toți oamenii reacționează la fel. Cam 70% dintre oameni simt nevoia să caște atunci când văd pe altcineva, față în față, la TV sau în poze, căscând. Ba chiar și gândul la asta te poate face să caști. Totuși, deși gestul este prezent și la animale, nu funcționează la fel ca la om.

De ce cască oamenii

Referitor la de ce cască oamenii, există mai multe teorii științifice. Și dacă simți nevoia să o faci înseamnă că organismul o cere. De altfel, una dintre cele mai populare teorii se referă la nevoia de oxigen. Dar a fost combătută. Altele spun că ar fi vorba despre starea generală a organismului, despre temperatura creierului sau despre nivelul de empatie al celui care cască.

Teoria general acceptată constă în faptul că motivul pentru care căscăm ar fi reglarea temperaturii creierului. Inhalarea aerului poate ajuta la scăderea temperaturii creierului. Un studiu publicat în 2014 în jurnalul „Physiology & Behavior’ a analizat obiceiurile de căscat ale mai multor oameni. Și s-a descoperit că fenomenul se produce mai rar în timpul iernii. Așa că, atunci când temperatura creierului crește peste limite, căscatul îl poate ajuta să se răcorească.

Un alt motiv de ce cască oamenii este pentru că organismul vrea să se învioreze. Și atunci simțim și nevoia de a ne întinde concomitent. Mișcarea ajută la relaxarea plămânilor și a țesuturilor și la întinderea mușchilor și a articulațiilor. În plus, accelerează fluxul sanguin către față și creier, sporind atenția.

Când devine îngrijorător de ce cască oamenii

Deși motivul exact al căscatului iscă controverse și e necunoscut încă, s-a observat că atunci când căscăm excesiv putem suferi de anumite afecțiuni. În general, cauzele comune ale căscatului sunt: oboseala, privarea de somn, insomnia, stresul, lucrul în ture, tulburările de somn precum apneea sau narcolepsia, efectele secundare ale unor medicamente pentru depresie sau anxietate.

Posibile cauze medicale ale căscatului excesiv

Dacă te preocupă de ce cască oamenii și când căscatul devine un motiv de îngrijorare, e bine să te informezi. Căci, printre cauzele căscatului excesiv se numără și anumite boli grave. Iată câteva dintre acestea:

Infarctul

Dacă simți nevoia să caști des, deși nu ai motive de oboseală, ar trebui să te gândești și la ceva mai grav. Dar numai dacă simți și alte simptome precum durerea în piept, disconfortul în partea superioară a trunchiului, nevoia imperioasă de a urina, senzația de leșin și respirația accelerată.

Epilepsia

Atunci când boala afectează cu precădere lobul frontal al creierului poate cauza căscatul excesiv. Chiar dacă nu sunt prezente și alte simptome notabile, poate apărea concomitent și senzația de leșin, dar fără pierderea stării de conștiență.

Tulburări neurologice

Potrivit cercetărilor în domeniu, scleroza multiplă se poate manifesta prin căscat excesiv. Și se bazează pe teoriile potrivit cărora creierul își reglează temperatura, dar și nivelul de cortizol. Așa se face că simptomul căscatului excesiv poate fi una dintre uneltele de diagnostic pentru scleroza multiplă alături de măsurarea nivelului de cortizol.

Insuficiența hepatică

Reprezintă un sindrom care constă în pierderea capacității de funcționare a ficatului. Și asociază multiple manifestări, atât la nivelul sistemului digestiv, cât și la cel metabolic, endocrin, circulator și imunitar. Senzația de oboseală accentuată în absența efortului fizic este unul dintre principalele simptome. Implicit, poate cauza și căscatul excesiv. În plus, poate da senzația de stare de rău în tot corpul, greață, durere de burtă.

Sincopa vasovagală

Apare când capacitatea corpului de a controla tensiunea arterială nu funcționează așa cum ar trebui. Și duce la pierderea cunoștinței. Este cel mai frecvent tip de sincopă reflexă, care se produce automat, din motive care nu se pot controla. Este cunoscută și sub denumirea de sincopă neurocardiogenică. Și asta pentru că este cauzată de factori ce implică inima, creierul sau pe ambele.

La persoanele sub 40 de ani, sincopa vasovagală reprezintă aproximativ 85% din toate cazurile de leșin. La adulții în vârstă, constituie aproximativ jumătate dintre aceste cazuri. Simptomele comune care apar cu aproximativ 30 până la 60 de secunde înainte de un atac includ: căscatul excesiv, senzația bruscă de oboseală, senzația de căldură și transpirația excesivă, amețeala, greața, paloarea, pulsul lent.

Tumori cerebrale

O tumoră la nivelul creierului poate cauza căscatul excesiv. Deși nu este o problemă comună, merită cunoscută. Mai ales că poate duce la diagnosticarea precoce a acesteia în anumite situații. Prezența unei tumori la nivelul lobului temporal poate cauza căscatul excesiv, chiar dacă nu acesta este simptomul principal.

Când e cazul să mergi la medic

Dat fiind că de ce cască oamenii poate fi și motiv de îngrijorare, nu ar strica să iei legătura cu un specialist atunci când îți dai seama că îți vine să caști destul de des și aparent nejustificat. E mai bine să afli că nu ai nimic sau să descoperi ceva în fază incipientă decât să te trezești că ai o boală gravă când deja e târziu.

Dacă știi că te afli sub un tratament început relativ recent, e cazul să discuți cu medicul curant. Este foarte posibil ca medicamentele pe care le iei să aibă drept reacții adverse căscatul excesiv. Și nu uita să îi spui medicului tot ce trebuie să știe despre stilul tău de viață, istoricul bolilor, tratamentul medicamentos pe care îl iei, chiar și dacă obișnuiești să iei numai o serie de suplimente.

Cum se pune un diagnostic

Înainte de toate, medicul îți va cere să îi spui totul despre medicamentele pe care le iei și despre obiceiurile tale legate de somn. Și se va asigura că beneficiezi de un somn adecvat, odihnitor, care respectă regulile de igienă a somnului. Apoi, va determina dacă fenomenul de căscat excesiv se produce ca urmare a oboselii cauzate de o tulburare de somn sau a altei probleme de sănătate.

Printre testele recomandate în diagnosticarea căscatului excesiv se numără:

Elecreoencefalograma (EEG)

Măsoară activitatea electrică la nivelul creierului. Și poate depista anumite boli care pot afecta creierul, precum epilepsia, atacul vascular cerebral, demența, parasomnia sau leziunile cerebrale.

Rezonanța magnetică nucleară (RMN)

Dacă suspectează ceva mai subtil, medicul poate recomanda testele imagistice prin rezonanță magnetică. Undele radio împreună cu magneții foarte puternici reușesc să ofere imagini detaliate despre interiorul corpului. Și ajută specialistul să observe în detaliu structurile interne. De obicei, se analizează măduva spinării, coloana vertebrală, tulburările neurologice, problemele cardiovasculare, deformările unor organe vitale precum inima și ficatul, leziunile la nivelul articulațiilor.

Cum se tratează

În cazul în care anumite medicamente cauzează căscatul excesiv, medicul poate recomanda o scădere a dozelor. Și numai medicul poate recomanda asta. Așa că dacă îți trece prin cap să faci de la tine putere un asemenea gest, mai bine uită! E posibil să îți agravezi starea. Nu opri niciodată un tratament fără recomandarea medicului care l-a prescris sau a unui alt specialist.

Dacă tulburările de somn cauzează căscatul excesiv, atunci va trebui să aduci modificări rutinei de somn. E posibil ca medicul să recomande anumite suplimente cu melatonină sau medicamente în situații mai grave. Și îți va spune să respecți regulile de igienă a somnului. Exercițiile fizice regulate ajută la obținerea somnului odihnitor și la alungarea stresului. Renunțarea la alcool și cafeină contribuie cu succes la combaterea stării de oboseală permanentă.

Atunci când căscatul devine agasant într-o zi anume, încearcă să respiri adânc. Tehnicile de respirație pe nas pot face minuni. Trage aer adânc în piept dar numai pe nas, apoi expiră lent. Repetă de câteva ori și vei vedea rezultatul. Mobilizează-te și fă puțină mișcare, mai ales dacă te afli la birou. Întreruperea rutinei de muncă stimulează creierul. În schimb, plictiseala, oboseala și stresul ne fac să căscăm și mai mult. Bea puțină apă rece sau mănâncă o înghețată și vei beneficia de mai multă energie.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: healthline.com, thoughtco.com,

Citește și Cum să scapi de iuțeală dacă ai mâncat prea picant sau ardei prea iute