De ce este sângele roșu. De ce se spune despre nobili că au sânge albastru

De ce este sângele roșu în general și unii îl au albastru? Sunt curiozități la care merită să aflăm răspunsurile. Mai ales că nu sunt informații mereu la îndemână. Multă lume reacționează prost la vederea lui, în ciuda faptului că este un țesut vital al organismului, nu neapărat din cauza culorii. Așadar, e bine să știm de ce este sângele roșu.

În celebra piesă de teatru Faust, Goethe spunea că „Sângele e o sevă cu totul aparte.'. Da, este seva de neînlocuit, fără de care așa-numitele animale superioare nu ar putea trăi. Măduva osoasă e cea care îl produce, cu precădere în coloana vertebrală, coaste și pelvis. Culoarea roșie care îl caracterizeză este vizibilă cu ochiul liber. Dar de ce este sângele roșu vom lămuri în cele ce urmează.

Ce este sângele

Acea substanță roșie lichidă care ne curge prin vene și iese prin piele speriindu-i pe unii la fiecare înțepătură poartă numele de sânge. Culmea, sângele este un țesut special. E drept că are formă lichidă. Este compus din plasmă și globule albe și roșii și circulă prin vene, artere, capilare, asigurând hrana și oxigenarea organismelor animalelor superioare.

Cu ajutorul aparatului circulator, transportă nutrienții și oxigenul în celelalte țesuturi ale corpului. De acolo, preia dioxidul de carbon și reziduurile, pe care le duce către organele cu rol de eliminare. Circulația sângelui este asigurată prin contracțiile mușchiului inimii, ajutat de valvulele venoase în combinație cu contracțiile mușchilor scheletici. Vasele de sânge bogate în oxigen care pornesc de la inimă și irigă țesuturile se numesc artere. Cele care sosesc la inimă și transportă reziduurile se numesc vene.

Nu tot sângele dintr-un organism circulă activ în sistemul vascular. O parte se găsește, ca rezervă, în organele cu structură diverticulară. Este vorba despre splină, unele vase abdominale sau plexul subpapilar tegumentar. Astfel avem de-a face cu sânge circulant și sânge stagnant. Starea fiziologică și activitatea diferitelor sisteme funcționale modifică raportul dintre cantitatea sângelui circulant și cel stagnant.

În timp de repaus, la om, sângele circulant este repartizat astfel: 40% în sistemul muscular, 30% în sistemul nervos, renal, suprarenal și tiroidian, 20% în organele abdominale și 10% în sistemul coronarian. În efortul fizic, debitul crește mult în mușchi, plămâni, rinichi, creier și în vasele coronare. În acest caz este antrenat sângele din organele de rezervă, precum și din organele care se găsesc în activitate scăzută.

Din ce este compus sângele

Sângele este alcătuit dintr-o parte lichidă, numită plasmă sanguină, și o serie de celule specifice. În corpul unui om, sângele ocupă cam 7% din greutatea corporală. Cu alte cuvinte, o persoană de 75 kg are cam 5 litri de sânge în corp. Iar cantitatea totală de sânge scade în caz de inaniție, anemii, hemoragii.

Din punct de vedere fizico-chimic sângele este o suspensie. Adică un amestec de lichide, gaze, substanțe solide printre care și celulele. Pentru că ne preocupă de ce este sângele roșu, trebuie să știm că eritrocitele sunt responsabile. Sângele conține așa-numitele elemente figurate, adică eritrocite, leucocite și trombocite.

Sângele este compus din elemente celulare (cam 44%) și plasmă (cam 55%). Plasma conține 90% apă, dar și proteine, săruri minerale și substanțe cu molecule mici, precum monozaharide, hormoni, gaze și substanțe nutritive. În plus, conține și reziduuri destinate eliminării, precum ureea, acidul uric și hipuric.

De ce este sângele roșu

Știute și drept hematii sau globule roșii, eritrocitele au rolul de a transporta oxigenul și dioxidul de carbon. Ele conțin pigmentul numit hemoglobină. Este vorba despre o proteină care conține fier, cu rol de fixare a oxigenului. Hemoglobina este pigmentul care determină culoarea roșie a sângelui. Unele specii de animale au alt tip de pigment sanguin, care conține cupru. Acesta este de culoare albastră.

Așadar, sângele are culoarea roșie datorită prezenței hemoglobinei în eritrocite. Când hemoglobina este bogată în oxigen, are o culoare roșu aprins, specifică sângelui arterial. Când cedează oxigenul la nivelul țesuturilor, hemoglobina devine roșu închis, culoarea sângelui venos. Un adult sănătos are, în medie, 4-6 milioane de eritrocite/mm3. Și fiecare dintre acestea conține milioane de molecule de hemoglobină.

Această concentrație mare explică de ce este sângele roșu intens. Chiar dacă fiecare dintre eritrocite are o nuanță pală. Pe de altă parte, plasma are o nuanță galbenă transparentă. Dar numărul covârșitor de mare de eritrocite face ca sângele integral să aibă culoarea roșie dominantă dată de hemoglobină. Așadar, de ce este sângele roșu? Datorită fierului prezent în cantitate mare în hemoglobina din numeroasele globule roșii. Și nuanțele variază în funcție de saturația în oxigen a hemoglobinei.

Cum se formează globulele roșii

Disciplina medicală care se ocupă cu studiul sângelui se numește hematologie. Iar hematologii sunt medicii care se ocupă cu depistarea și tratarea bolilor sângelui. Înțelegând de ce este sângele roșu, să vedem și cum se formează eritrocitele care îl colorează.

Hematopoieză se numește procesul de formare a elementelor celulare sanguine la nivelul măduvei osoase. Din aceasta derivă eritropoieza sau formarea eritrocitelor. Este vorba despre maturarea eritrocitelor tinere. Și se produce prin acțiunea hormonului eritropoetină, în ficat și rinichi. Rolul principal îl dețin fierul, cobalamina (vitamina B12) și acidul folic (vitamina B9).

Așa numitele „cimitire' ale eritrocitelor se află în splină și în celulele Kupffer din ficat. Viața unei eritrocite durează 120 de zile. După moartea eritrocitelor, hemoglobina se descompune în mai multe etape. Și se elimină prin urină și fecale.

Poate fi sângele albastru?

Cum spuneam mai sus, există vietăți care chiar au sânge albastru. Caracatițele și unii crabi, spre exemplu. Și asta pentru că proteina care transportă sângele în organismele lor, hemocianina, chiar este albastră. În plus, sângele lor are o concentrație ridicată de cupru. Or, cuprul în combinație cu oxigenul duc la apariția pigmentului albastru în sânge.

Totuși, și omul poate avea sânge albastru. Numai că sângele cu nuanțe albastre este un simptom al unei boli dobândite sau ereditare. Și este cauzat de un exces al unui anumit tip de hemoglobină. Unii spun că sângele albastru' a fost văzut chiar înante de Hristos.

De unde vine expresia „sânge albastru'

Potrivit Dicționarului de cuvinte, expresii, citate celebre semnat de I. Berg, „expresia vine din Spania evului mediu, când marii aristocrați susțineau că în vinele lor curge sânge pur albastru, spre deosebire de nobilii „de categorii inferioare', care au suferit felurite amestecuri de sânge, mai ales de sânge maur. Alegerea culorii albastre pentru sânge se explică prin faptul că, în mare parte, costumele, blazoanele și mai cu seamă cordoanele și panglicele decorațiilor erau pe atunci azurii.

Albastrul fiind culoarea preferată și reprezentativă a membrilor înaltei aristocrații. Ei doreau astfel să se deosebească atât de tagma prelaților care adoptaseră veșminte de culoare roșie, cât și în special de „vestoanele verzi' populare. Culoarea verde era a vulgului și deci considerată vulgară. Cu timpul, expresia „sînge albastru', care desemnează o obârșie nobilă, s-a colorat și cu o nuanță de ironie.'

Expresia s-a consemnat pentru prima oara într-o publicație la începutul secolului al XIX-lea. Și se referea la nobilii din Regatul Castiliei, care pretindeau că au sânge albastru, datorită originilor lor gotice ,,pure'. Aceștia perpetuau mitul sângelui albastru și nu se căsătoreau cu reprezentații altor rase', de teamă să nu își altereze sângele nobil. Ei voiau să își păstreze acea piele albă, translucidă, care să le evidențieze venele cu sânge albastru'.

De ce se spune despre nobili că au sânge albastru

Într-o publicație britanică de la începutul secolului XIX se scria că nobilimea din Valencia era împărțită în trei clase – sânge albastru, sânge roșu și sânge galben.

În vremuri îndepărtate, militarii spanioli de origine nobilă își expuneau venele proeminente pentru a-și etala clasa. Și se distingeau astfel de inamicii mauri, cu pielea închisă la culoare.

Pentru că erau bogați și aveau un anumit statut, nobilii își petreceau zilele feriți de lumina soarelui. Pentru că stăteau mai mult închiși în castele și palate lor, aristocrații erau atât de palizi încât pielea lor era albă, palidă, translucidă. Iar venele lor erau mult mai vizibile. Iar asta i-a făcut pe oameni să creadă că au sângele albastru. Totuși, în timp, s-a dovedit că este doar un mit. Iar culoarea sângelui celor care posedă un titlu nobiliar este aceeași cu cea a celor care nu îl au.

De ce e bine să donezi sânge

Sângele nu are substitut. La fiecare 3 secunde cineva are nevoie de sânge. Acesta este deosebit de prețios pentru cei care sunt supuși intervențiilor chirurgicale, pentru cei care au suferit traume, arsuri, accidente sau care suferă de afecțiuni grave și singura lor șansă este să facă transfuzii periodice.

Sângele recoltat de la donatori răspunde la doar un procent mic din cererea de sânge sau de produse obținute prin prelucrarea sângelui donat. Este important să întindem o mână de ajutor celor care au nevoie și să donăm sânge, pentru că oricând unul dintre noi sau dintre cunoscuți s-ar putea afla în situația de a a avea nevoie de sânge.

Gândește-te ce simte cel a cărui viață atârnă de un fir de perfuzie la capătul căreia ar trebui să se afle o doză de sânge pe care organismul uman e capabil să o regenereze în numai două ore! Iar tu i-o poți oferi, făcându-ți și ție bine. Avantajele materiale, precum o zi liberă de la serviciu, tichete de masă, analize de sânge complete sau călătorii gratuite cu mijloacele de transport în comun nici nu mai contează. Cei ce fac acest gest sunt considerați eroi. Mai ales pentru că cei 450 ml de sânge donat sunt prelucrați, așa încât o singură doză poate salva și 3 vieți!

Donatorii de sânge trăiesc mai mult

Majoritatea beneficiilor pe care le aduce donarea sunt legate de scăderea cantităţii de fier din organism, fapt ce duce la subțierea sângelui. Prin urmare, donatorii trăiesc mai mult. Și prezintă un risc scăzut de boli cardiovasculare și chiar de cancer. Cei ce donează sânge o dată la şase luni riscă mult mai puțin să facă infarct sau accident vascular cerebral.

O cantitate crescută de fier în sânge creşte activitatea dăunătoare a radicalilor liberi şi poate favoriza dezvoltarea cancerului. Or, prin donare, și acest risc scade simțitor. Mai mult, dacă te preocupă greutatea, la fiecare jumătate de litru de sânge donat, se pierd 650 de calorii! Trebuie să știi că sângele este folosit la operații pe cord deschis, pentru nou-născuți, la transfuzii.

Celulele roșii sunt necesare în anemii, intervenții chirurgicale, trombocitele la transfuzii masive, plasma în tratamentul arsurilor, iar cryoprecipitatele în tratamentul hemofiliilor. La o singură operație de transplant hepatic se pot utiliza peste 40 de unități de sânge!

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: wikipedia.org, npr.org, Medical News Today,

Citește și Ce alimente să nu consumi cu o zi înainte să faci analize

Cel mai nou VIDEO

Google News Urmărește-ne pe Google News

Citește în continuare
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Abonează-mă la newsletter Abonează-mă
Buton