Părintele Vlad Pimen, starețul Chiliei „Intrarea Maicii Domnului în Biserică' de la Schitul Lacul din Sfântul Munte Athos a dezvăluit motivul pentru care femeilor le este interzis să meargă pe Muntele Athos. Avatonul este legea care interzice femeilor să intre în Sfantul Munte Athos, singurul loc sihăstresc și monahal din lume.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE MARTIE, GRATIS, AICI!
„Avaton” înseamna „neumblat”, prin acest cuvant făcându-se referire la interdicția femeilor de „a umbla” pe pământul Sfântului Munte Athos. Invitat în cadrul podcastului lui Damian Drăghici, Părintele Vlad Pimen a mărturisit că totul a plecat de la Maica Domnului.
De ce nu au voie femeile pe Muntele Athos
Icoana Maicii Domnului numita „Antifonitria”, adică „Împotrivă Grăitoarea”, este una dintre cele mai vechi icoane ale Maicii Domnului din Sfântul Munte Athos. Icoana se păstrează încă și astăzi în Mănăstirea Vatoped, zugrăvită pe peretele stâng al pronaosului bisericii celei mari. Candele ard neîncetat în fata acestei icoane slab luminata de putina lumina ce intră printr-o mica fereastra.
Părintele Vlad Pimen a mărturisit că de la icoana Maica Domnului a apărut interdicția femeilor de a fi prezente pe Sfântul Munte Athos.
„Interzicerea femeilor pe Muntele Athos a început tot de la Maica Domnului. Împăratul Teodosie, când a făcut mânăstirea, a fost printr-o minune. Era legătura dintre Constantinopol și Roma și corabia plecase, iar acolo se afla și fiul împăratului, care era doar un copil, avea vreo 12 ani. Când a ajuns în dreptul Athosului s-a ridicat o furtună mare de tot și el a ieșit pe puncte să vadă cum lucrează corăbierii. Atunci a venit un val și l-a aruncat în mare.
Cine să-l mai scoată și de unde să-l mai scotă ținând cont de furtuna care era. Corăbierii, după lupte de ceasuri întregi s-au istovit și ușor, ușor s-a liniștit marea. Corabia s-a retras către mal și erau dăznădăjduiți că se duc la împărat fără fiul său. Și când lavatopedul coboară pe uscat, îl vede pe copil sub o tufă, dormea la soare. Si ei fuseseră în larg, în mare, deci era imposibil să zici că l-au adus valurile. Când l-au întrebat cum a ajuns acolo a spus că, în momentul în care a căzut în mare, o femeie cuviincios îmbrăcată, cu un prunc în brațe, l-a luat, l-a ridica și l-a dus acolo și i-a spus să stea liniștit că o să vină să-l ia.
A spus că a stat la soare până a adormit. L-au luat și s-au dus la împărat și i-au povestit ce s-a întâmplat. Atunci, împăratul a zis că acolo vrea să facă o mânăstire. După ce au construit mânăstirea, au pus icoane mari, frumoase. Sora copilului, fiica împăratului, a zis că se duce și ea să se închine la mânăstirea construită de tatăl său. În momentul în care ea a intrat în biserică și s-a apropiat de icoana Maicii Domnului, icoana a devenit vie și i-a spus „Femeie, oprește-te!'. Ea venise acolo cumva ca împărăteasă și icoana i-a spus că sfântul munte are deja o împărăteasă, iar din acel moment să nu mai intre nicio femeie în Athos. I-a spus să se întoarcă înapoi și atunci ea s-a închinat, s-a întors și aia a fost prima poruncă a Maicii Domnului.
După ani de zile, după căderea Constantinopolului, regina Maro, din motive politice, a fost forțată să se căsătorească cu sultanul turc, dar ea a cerut să rămână în credința ortodoxă. Din lucrurile ei valoroase, ca să nu-și bată turcii joc de ele, le lua deoparte ca să le protejeze și așa au ajuns în mâinile ei darurile magilor: aur, smirnă și tămâie. Ea atunci se gândea că nu e vrednică să le păstreze, pentru că aveau valoare mare, fusesră atinse de Mântuitor, de Maica Domnului și atunci s-a gândit să le ducă la o mânăstire în Athos.
S-a gândit ea că mânăstirea Sfântul Pavel, de care aparținem și noi, sunt și oameni din neamul ei, pentru că acolo mergeau și sârbi și greci. A spus că vrea să le ducă ea până în biserică. La jumătatea drumului i-a apărut Maica Domnului în față și a întrebat-o ce caută acolo, că femeile nu au voie în Sfântul Munte. I-a spus să lase darurile și să se întoarcă înapoi ca să nu pățească ceva rău. Atunci, ea și-a cerut iertare la Maica Domnului, le-a dăruit părinților darurile și s-a întors înapoi', a spus Părintele Vlad Pimen în podcastul lui Damian Drăghici.
Sfântul Munte Athos este ales, zidit și păstrat de călugări cu prețul vieții
Muntele Athos a fost declarat loc sfânt al călugărilor în urma decretului împăratului bizantin Vasile I Macedoneanul, emis în secolul al IX-lea. De-a lungul anilor, nenumărați călugări și-au jertfit viața spre a păzi Sfântul Munte, împotrivă piraților și a păgânilor, care au căutat să pângărească și să distrugă locul.
Muntele Athos a început să fie un loc de retragere pentru călugări încă din timpul ultimelor persecuții romane împotrivă creștinilor, iar în anul 726 când a fost dat primul edict împotrivă icoanelor și până în anul 843, un însemnat număr de călugări de pe întreg teritoriul bizantin a venit la Muntele Athos.
Ei au dus aici acte, documente, moaște, obiecte de arta, numeroase icoane. Din aceasta perioada au început să se zidească și primele „lavre” athonite, potrivit crestinortodox.ro.
La granita dintre Muntele Athos și Grecia se afla gard de sârmă, care are din loc în loc panouri metalice pe care este scris „avatonul”, adică interdicția accesului femeilor pe teritoriul republicii monahale. Acest act este semnat de toți marii stareți ai mănăstirilor athonite de astăzi. Pe întreagă insula nu se afla nici macar animale de sex feminin, afara de găini și pisici, cât și de pasările sălbatice.