De ce se leagă șnurul de la mărțișor în copac

Cuprins

1 Ce este mărțișorul de fapt
2 La 1 martie, vine Anul Nou
3 Să ne cunoaștem simbolurile ancestrale
4 De ce se leagă șnurul de la mărțișor în copac
5 Babele prezic ce urmează
6 Profită de magia Mărțișorului!
7 Obiceiuri în luna lui Mărțișor

Asociată, mai degrabă, cu încă un prilej de a face daruri simbolice, însoțite neapărat de șnurulețul alb-roșu binecunoscut, data de 1 martie și-a pierdut în timp adevărata semnificație. Drept urmare, nu prea se mai știe nici simbolul real al mărțișorului, nici de ce se leagă șnurul mărțișorului în copac. În folclorul tradițional, data de 1 martie are o mulțime de semnificații.

Pe de o parte, se sărbătoreșete venirea primăverii, renașterea naturii. Pe de alta, se celebrează începerea noului an agrar. Potrivit scrierilor istorice, geto-dacii și romanii considerau această dată drept prima zi a noului an calendaristic. Tot acum, se deschide săptămâna predicțiilor populare. Așa că există mai multe motive de ce se leagă șnurul de la mărțișor în copac.

Ce este mărțișorul de fapt

Cu toate că pare desuet, mărțișorul nu este doar un obiect oarecare, dăruit pe 1 martie. Și nici nu ne aparține în întregime ca tradiție. Vine de la daci și e încărcat de magie. Când spui „Mărțișor', îți vin în minte diverse asocieri: fie denumirea populară a lunii martie, fie prima zi a acestei luni, fie obiectul acela, din ce în ce mai costisitor, legat de un șnur alb-roșu. Numai că denumirea de „mărțișor' îi revine doar șnurului răsucit, pe vremuri alb-negru, și nu ornamentului atârnat de el. După obiceiul străvechi, ar trebui purtat prins la piept.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Scandalurile dintre Bianca Drăgușanu și iubiții ei. A divorțat de Alex Bodi după câteva luni, l-a trădat pe Victor Slav cu Adrian Cristea și a îndurat bătăi crunte de la Coco Păun: „Mi-a rupt picioarele și m-a lovit în...”

Dacă ar fi să ne lăudăm cu ceva strict autentic, noi, românii, ceva ce nu mai are nimeni în lume ca ritual străvechi, atunci obiceiul mărțișorului ar putea fi luat în calcul. Căci Mărţişorul este specific regiunii carpatice și numai ei. Din păcate, în vreme ce noi stricăm acest rit cu trecerea anilor, vecinii noștri bulgari îl păstrează cu sfințenie, sub numele de „Martenița' sau „Baba Marta'.

Obiceiul de a dărui mărțișoare își are rădăcinile în urmă cu mii de ani. Încă de pe vremea geto-dacilor, oamenii obișnuiau să poarte, la venirea primăverii, amuletele aducătoare de noroc. Și asta pentru că data de 1 martie coincidea atunci prima zi a noului an. Latinii celebrau Matronalia, sărbătoare dedicată zeului Marte, stăpânul forțelor naturii și al primăverii.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

De ce nu au avut niciodată o relație apropiată Honorius Prigoană și Adriana Bahmuțeanu: „Nu era necesar. Am încercat, pe cât posibil, cu partenerele tatălui meu, să...”

De aici și denumirea lunii lui Mărțișor în tradiția populară, prima lună din an, după calendarul roman. Pe de altă parte, dacii aveau doar două anotimpuri, vara și iarna. Iar prima zi a lui martie era începutul anului, prilej cu care se ofereau mici talismane, menite să aducă noroc, sănătate, dragoste și bucurie celor care le vor fi purtat.

La 1 martie, vine Anul Nou

Potrivit scrierilor istorice, acest obicei își are rădăcinile undeva în urmă cu vreo 8 milenii, având strânsă legătură cu… Anul Nou! Fără să știm, serbăm, în fiecare an, de două ori, sosirea Noului An. O dată la 1 ianuarie, după convenția internațională, și o dată la 1 martie. În vremuri de mult apuse, martie era prima lună a anului. Astfel justificându-se și denumirea celorlalte luni ale anului, precum septembrie, adică a șaptea lună, octombrie – a opta, noiembrie a-noua și tot așa.

La fel de simplu poate fi astfel să înțelegem și urăturile caracteristice Anului Nou, cum este Plugușorul. Care face referire la brazdă, semănat, arături, la tot ce ține de muncile câmpului, de începutul unui nou sezon agrar. Or, iarna, aceste vorbe par să fie lipsite de sens, în vreme ce pentru luna martie sunt perfect plauzibile. Și trebuie menționat faptul că abia din 1701 românii serbează începerea Anului Nou la 1 Ianuarie.

Să ne cunoaștem simbolurile ancestrale

Spunem că e 100% românesc. Lumea îl recunoaște mai mult ca obicei bulgar. De fapt, simbolul primăverii e amuletă dacică aducătoare de noroc. Încă din cele mai vechi timpuri, mărțișoarele au fost oferite ca talismane putrătoare ne noroc, la cumpăna dintre ani. Arheologii au descoperit astfel de obiecte simbolice, făcute din pietricele de râu, vopsite în alb și roșu, înșirate pe ață, pentru a fi purtate la gât. Ele simbolizau viața și începutul.

Dat fiind că roșul reprezintă culoarea focului, a sângelui, a vieții, a feminității, iar albul, a purității, clarității, limpezimii, înțelepciunii, masculinității. Prin urmare, împletirea celor două culori duce cu gândul la fertilitate, la continuitate, la permanență. În vechime, roșul era înlocuit cu negru, simbol al pământului creator, roditor. Dând astfel interpretarea împletirii dintre zi și noapte, dintre bine și rău, dintre viață și moarte.

În cazul în care se atârna ceva de el, se punea un bănuț găurit, din aur sau argint, ca talisman aducător de belșug și de noroc. Mărțișorul nu le este dedicat strict femeilor, ci e o amuletă prețioasă pentru orice muritor, copil sau adult, viețuitoare, pom… Nu degeaba cei care încă păstrează adevăratul rit al Mărțișorului, precum vecinii bulgari ori moldovenii, îl poartă cu mândrie, la vedere și îl dăruiesc cu mult drag.

De ce se leagă șnurul de la mărțișor în copac

Acestea fiind spuse, trebuie să afli de ce se leagă șnurul de la mărțișor în copac. Căci mărțișorul nu este un obiect dedicat strict femeilor, așa cum se interpretează azi. Ci este un talisman norocos pentru orice muritor, fie el copil sau adult, viețuitoare domestică ori sălbatică, pom ori altă plantă. Este și motivul pentru care Mărțișorul se poartă până la Florii, fie la piept, fie legat la încheietura mâinii, apoi se leagă la un pom fructifer.

Pentru a-și îndeplini misiunea până la capăt cu succes, Mărțișorul trebuie purtat în piept sau legat la încheietura mâinii, până la Florii. Apoi se leagă de ramul unui pom fructifer. În unele locuri se poartă fie până la înflorirea pomilor, fie până la una dintre sărbătorile primăverii, precum Mucenicii, Blagoviștenia, Floriile, Paștile, fie numai 12 zile.

Babele prezic ce urmează

Zilele Dochiei sau Babele sunt parte a unuia dintre cele mai cunoscute mituri folclorice românești. Baba Dochia era capricioasă și greu de mulțumit, la fel ca și vremea la început de an. Așa se face că, între 1 și 9 martie, vremea e mereu schimbătoare. E un prag meteorologic decisiv pentrul tot anul ce urmează. De aici și obiceiul de a alege „o babă', adică una dintre zilele din acest interval, pentru a afla ce ne rezervă destinul până la finele anului în curs. Dacă e soare și vreme plăcută, atunci anul va fi plin de bucurii și realizări. Dacă e urât afară, va fi un an cu probleme.

Legenda Babei Dochia pare să ascundă un sâmbure de adevăr, mărturie stând rocile stâncoase de pe Ceahlău. Și tot de acest masiv muntos se leagă și multe alte legende ale culturii dacice, printre care și aceea a Mărțișorului. Așa se face că acest obicei nu se păstrează numai pe la noi, ci și în țările vecine. Cele două fire ale șnurului de mărțișor semnifică drumul vieții, pe parcursul celor 365 de zile, împletite cu bune și rele, și au rol de protecție.

Profită de magia Mărțișorului!

În ultimii ani, magia mărțișorului s-a cam stins la noi, în vreme ce vecinii bulgari și moldoveni îl păstrează cu sfințenie, sub numele de „Martenița' sau „Baba Marta'. Pe vremuri, purtarea mărțișorului în piept, la vedere, chiar și peste hainele groase, era un eveniment, un semn de mândrie, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Mamele legau mărțișoare cu bănuți la încheietura mâinilor copiilor, în zorii zilei de 1 martie, ca să fie sănătoși și să nu se deoache.

Îndrăgostiții fac schimb de mărțișoare, pe care și le leagă reciproc la mâini, făcând jurăminte de iubire. În Moldova, la fel ca la bulgari, se mai păstrează tradiția ca femeile să le ofere bărbaților mărțișoare. Și acestea nu se poartă doar pe 1 martie, ci fie până la înflorirea pomilor, fie până la Mucenici, Buna Vestire, Florii, sau 12 zile. La finalul perioadei, mărțișoarele se agață în pomi, prilej cu care se pun dorințe. Pomii cărora li se pun mărțișoare dau rod bogat și gustos. Este un obicei unic în lume, care merită păstrat.

Obiceiuri în luna lui Mărțișor

Luna martie e plină de sărbători dedicate renașterii naturii, noului început. Odată cu prima zi a lunii, se îndreaptă atenția către simbolurile primăverii. Nu degeaba i se mai spune acestei luni Germănar sau Încolțitorul. Totuși, anotimpul revenirii la viață începe cu adevărat la o bună bucată de timp după ce șnurulețele alb-roșii și primii ghiocei firavi își fac datoria de vestitori.

După ce primăvara își intră pe deplin în drepturi, pe 17 martie, creștinii țin praznicul Cuviosului Alexie, omul lui Dumnezeu, cel care ar fi adus primăvara. Totuși, în popor, se ține Ziua Șarpelui. Femeile nu folosesc foarfece sau ace, nu trebăluiesc, pentru a avea naștere ușoară și a fi ferite casele de insecte și șerpi.

În prima zi de primăvară, ritul creștin-ortodox o celebrază pe Sfânta Muceniță Evdochia, un model feminin de o frumusețe extraordinară. Tot acum încep și zilele Babelor, care prezic viitorul an, în funcție de vreme. Căci Baba Dochia era capricioasă și greu de mulțumit, la fel ca și vremea la început de an. De aici și obiceiul de a alege „o babă' în intervalul 1-9 martie, pentru a afla ce ne rezervă destinul.

Sursa foto: 123rf.com

Citește și Când se trece la ora de vară în 2024

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News