De ce tremură oamenii la frig

Spre deosebire de fiorii dați de frică, de emoție sau de iubire, tremuratul de frig este greu de suportat. Mai ales dacă ne clănțăne și dinții în același timp. Este o stare ce nu poate fi controlată. Și, până ce corpul nu își autoreglează temperatura, nu se oprește nicicum. Și nu poți să nu te întrebi de ce tremură oamenii la frig.

Bine, nu numai oamenii tremură, iar fenomenul e comun și pentru alte vietăți. Doar că omul e ființa care dorește să-și stăvilească neapărat curiozitatea. Nimic nu este întâmplător în alcătuirea corpului nostru. Fiecare organ, fiecare reflex şi fiecare senzaţie are rolul său. Iar tremuratul nu face excepţie. Și este una dintre funcţiile pe care organismul le foloseşte ca să-şi menţină temperatura constantă.

Cum se produce tremuratul

De ce tremurăm când ne este frig? Ce împinge organismul la un asemenea reflex? Ei bine, deși nu par de folos, astfel de reflexe ajută organismul să genereze căldură, pentru a-şi regla temperatura. După cum bine știi, temperatura normală a corpului uman este între 36 și 37 grade Celsius. Potrivit Dr. Robert Glatter, medic de urgență la Lenox Hill Hospital din New York, citat de Live Science, „pentru a preveni hipotermia – o temperatură corporală periculos de scăzută – creierul monitorizează foarte atent nivelul de căldură al corpului.’

Așadar, de ce tremură oamenii la frig? Ei bine, dacă suprafața pielii devine prea rece, receptorii trimit semnale către hipotalamus. Este vorba despre o structură de mărimea unei migdale, aflată în creier. Scopul hipotalamusului este de a menține organismul echilibrat, într-o stare stabilă, numită homeostazie. Și ajută la controlul temperaturii corpului, al tensiunii arteriale, al foamei, al setei, al dispoziției și al somnului.

Potrivit Dr. Robert Glatter, tremuratul nu este altceva decât un truc al hipotalamusului. Iar scopul acestuia este să încălzească organismul. În timpul tremurăturilor, mușchii scheletici, care ajută la mișcarea corpului, se încordează. Și se relaxează în mod repetat, în rafale rapide. Aceste contracții și expansiuni dau naștere tremurăturilor. În plus, pot provoca și contracții ale mușchilor maxilarului, ceea ce face ca dinții să clănțăne involuntar.

De ce tremură oamenii la frig

Senzația de frig este neplăcută. Iar tremuratul asociat cu frigul devine și el o senzație deloc agreabilă. Or, ar trebui să ne bucurăm că tremurăm. Căci este mecanismul prin care corpul nostru îşi păstrează temperatura optimă. Și, prin urmare, înseamnă că organismul nostru funcționează bine.

Oricare ar fi temperatura mediului înconjurător, corpul uman încearcă să se menţină la 36-37 grade Celsius. Când afară e frig, receptorii din piele transmit această informaţie către creier. Acesta primește semnalul și consideră că trebuie să ia măsuri. Drept urmare, avertizează mușchii să intre în acțiune. Iar mușchii execută comanda superiorului. Și se contractă şi se relaxează cu rapiditate. Astfel, dau naștere la ceea ce numim noi tremurat. Această activitate, la fel ca oricare alt tip de mişcare, produce căldură. Căldura ajunge la organele interne, principalul „obiectiv’ care trebuie protejat.

Acelaşi lucru se întâmplă atunci când facem sport. De aceea nu ar trebui să te mire să vezi persoane pasionate de sport care aleargă chiar și în pantaloni scurți, în toiul iernii. Frigul nu pare să fie un element disturbator. Căci mişcările pe care le fac presupun contracţia muşchilor. Iar aceștia produc aceeaşi căldură ca şi tremuratul, numai că acesta din urmă este involuntar.

Care este diferența dintre tremurături și frisoane

Acum știi de ce tremură oamenii la frig. Însă nu orice tremurat e benefic și are același scop. Așa că iată cum se diferențiază tremurăturile provocate de frison față de ce tremură oamenii la frig.

Frisonul

Spre exemplu, frisoanele sunt diferite de celelalte tremurături. În acest caz, contracțiile musculare produse consumă energie chimică. Deși o parte din această energie se transformă în mișcare, majoritatea căldurii produse se pierde. Or, tremuratul se bazează pe acest proces pentru a încălzi corpul.

Totuşi, orice mişcare, chiar şi cele involuntare necesită destul de multă energie. Iar tremuratul violent este ultima soluţie la care recurge un organism îngheţat. Cei care au suportat o intervenţie chirurgicală ştiu, probabil, că după revenirea din anestezie corpul este cuprins de tremurături puternice. Asta se întâmplă pentru că anestezicele afectează capacitatea organismului de a-şi regla temperatura.

Se poate întâmpla să tremuri şi să ai frisoane atunci când ai febră. Cum e posibil să tremuri când, de fapt, temperatura corpului e mai mare decât ar trebui? Febra păcăleşte creierul. Prin comparaţie cu temperatura corporală, cea a mediului pare mai mică decât ar trebui, iar creierul crede că este frig. Frisoanele nu fac decât să ridice febra mai mult.

Tremuratul de frică

Tremuratul poate rezulta în urma unui pericol sau a unor situații înfricoșătoare. Și presupune „răspunsul de luptă sau de fugă și producerea de adrenalină, reflex conceput pentru a ne pregăti să răspundem la o amenințare. Ne pregătește să intrăm în acțiune, fie pentru a fugi, fie pentru a lupta.’, după cum afirmă Dr. Robert Glatter. „Adrenalina face ca mușchii noștri să fie gata să se contracte. Așa că „tremuratul’ observat în acest context este efectul adrenalinei reziduale care își face drum prin vene și prin tot corpul nostru’, adaugă specialistul.

Hipoglicemia

Hipoglicemia, sau nivelul scăzut de zahăr din sânge, „duce, de asemenea, la eliberarea de adrenalină’, subliniază Dr. Robert Glatter. Acest lucru poate duce la tremurături, bătăi rapide ale inimii, anxietate, transpirație și foame exagerată.

Tremorul

Este foarte important să se facă diferența dintre tremurat și tremor. Acesta din urmă este un fenomen caracteristic celor care suferă de afecțiuni neurologice, cum ar fi boala Parkinson. „Un tremor este o contracție involuntară a mușchilor, care are ca rezultat o mișcare de tip tremurat, de obicei la nivelul mâinilor. Dar poate avea ca rezultat și mișcări ale picioarelor, ale capului și ale întregului corp. Un tremor apare din cauza unei anomalii într-o zonă a creierului care controlează mișcarea mușchilor.’, explică dr. Glatter.

Cum ne afectează frigul

Chiar și micile variații de temperatură pot influența felul în care funcționează organismul. Și iată cum reacționează corpul uman la frig:

Tremură

Tremuratul apare atunci când temperatura corpului scade chiar și cu puțin sub temperatura normală. Cu cât îți este mai frig, cu atât mai multă energie încearcă organismul să genereze și cu atât mai tare vei tremura.

Face „pielea de găină’

„Pielea de gâină’ este un alt mecanism de apărare pe care organismul uman l-a dezvoltat pentru a se apăra de frig. Părul de pe corp se ridică, creând astfel o barieră în plus de protecție contra temperaturilor scăzute. În zilele noastre, oamenii au mult mai puțin păr pe corp decât în urmă cu mii de ani. Așa că acest proces de încălzire nu mai funcționează eficient, dar reflexul porilor a rămas.

Mușchii și încheieturile dor

Durerile musculare sau cele ale articulațiilor pe timpul iernii nu anunță neapărat o afecțiune, așa cum cred mulți. La frig, vasele de sânge se contractă. Este un proces care poate cauza dureri, mai ales pentru că sângele ajunge mai greu la mușchi și la tendoane. Alergătorii observă că flexibilitatea le este redusă iarna. Și sunt mai expuși riscului unor accidentări, precum întinderile musculare sau luxațiile.

Organele vitale se irigă mai bine

Pe măsură ce temperaturile scad, vasele de sânge se contractă pentru a redirecționa căldura în centrul organismului și a menține funcția organelor vitale. Zonele din jurul organelor vitale sunt mai puternic irigate cu sânge, iar extremitățile și pielea pierd căldură. Este motivul pentru care mâinile și picioarele sunt primele care ne îngheață la frig. Și e un răspuns pentru întrebarea de ce tremură oamenii la frig.

Ce boli se agravează la frig

Persoanele cu diverse tulburări metabolice, precum colesterolul mărit, guta sau nivelul crescut al acidului uric, toate se confruntă cu probleme în sezonul rece. Nici bolile reumatismale nu se lasă mai prejos și lovesc în cei sensibili. Poleiul cauzează nenumărate entorse și fracturi, mai ales la vârstnici.

Pentru că, de frica răcelilor și gripei, suntem excesiv de grijulii, tocmai această preocupare ne poate îmbolnăvi. Fie ne înfofolim, creând un mediu propice dezvoltării bacteriilor, fie luăm medicamente în exces, cu precădere antibiotice.

Există și o serie de afecțiuni care se agravează odată cu instalarea frigului, din cauza incapacității organismului de a se adapta la schimbările acestui sezon. Și apar în special decompensări ale aparatului respirator sau acutizări ale bolilor metabolice, cum ar fi pancreatitele, atacurile de gută, decompensările diabetului zaharat.

De la reumatism, la cistită și alergii, gama bolilor cauzate de frig este variată. De reținut, însă, e faptul că, odată instalate, astfel de afecțiuni se tratează greu, unele dintre ele niciodată. Frigul poate duce și la inflamarea vezicii urinare, uneori chiar și a uretrei, afecțiune cunoscută sub numele de cistită. Boala nu vizează doar femeile, așa cum se crede, ci și bărbații, însă la reprezentantele sexului frumos apare mai des. O igienă impecabilă a organelor genitale externe este imperios necesară.

Dacă, din diverse motive, ajungem să petrecem prea mult timp în ger aprig, lucrurile se pot complica dramatic. Când temperatura corpului scade sub 35 de grade Celsius, ne putem confrunta chiar cu riscul de deces în unele cazuri.

Acrocianoza este învinețirea, la frig, a vârfurilor degetelor, a buzelor și a nasului, cauzată de circulația periferică proastă. Cel mai des apare la fumători și la diabetici. Degerăturile sunt acele răni care apar ca urmare a expunerii la frig și, în anumite situații, pot duce chiar la amputarea părții afectate a corpului.

Deși simptomele alergiilor sezoniere se ameliorează iarna, alergiile de interior, cauzate de praf, mucegai și aerul închis, se agravează în acest sezon. Acțiunea razelor soarelui poate fi la fel de nocivă iarna, așa că protecția pielii este absolut necesară, cu atât mai mult cu cât frigul dăunează mult pielii.

Cu toate că ne simțim mai somnoroși în această perioadă, nu ar trebui să ne lăsăm păcăliți, căci, de fapt, organismul are nevoie de mișcare în aer liber, pentru a se încărca de energie. Cum gripa și răceala sunt cauzate de virusuri, tratamentul cu antibiotice este inutil. Antibioticele sunt de folos doar la complicațiile de natură bacteriană, precum sinuzita, otita, bronșita ori pneumonia.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: lapsihiatru.ro,

Citește și Băuturi pe care să le încerci după o zi pe pârtie