De unde vine denumirea de restaurant

.

De unde vine denumirea de restaurant sigur te interesează dacă ești aici. Și nu ești singura persoană care nu știe. Mai ales că, aparent, denumirea nu oferă niciun indiciu referitor la serviciile oferite de o unitate de alimentație pubică. Așadar, hai să descoperim împreună de unde vine denumirea de restaurant.

Cu siguranță te-ai întrebat, la un moment dat, de unde vine denumirea de restaurant. Poate că savurai o cafea la terasa unuia sau ai zărit, din mers, o siglă interesantă care te invita către un asemenea local. Și, știind care sunt serviciile oferite, te-ai gândit că nu prea i se potrivește denumirea. Așadar, de unde vine denumirea de restaurant?

Ce este un restaurant

Potrivit dicționarului explicativ al limbii române, un restaurant este o „unitate de alimentație care prepară în bucătărie proprie mâncăruri și le desface contra cost, împreună cu băuturi, în săli proprii de consumație; local în care se află o astfel de unitate'. Așadar, un restaurant este un local public unde se pot consuma pe loc mâncăruri și băuturi contracost.

Mâncărurile sunt preparate în bucătăria proprie a localului, de către o echipă specializată, în coordonarea și supravegherea unui șef-bucătar. Dar există mai multe tipuri de unități de alimentație publică care poartă denumirea de restaurant. Chiar dacă ele au denumiri proprii. În zilele noastre, sunt și multe tipuri de restaurante, care oferă consumatorilor diferite preparate. Unele sunt foarte specializate, după rețete din bucătăriile diferitelor culturi. Alte restaurante sunt integrate în servicii mai complexe, precum hoteluri, aeroporturi, centre universitare sau comerciale.

Ce tipuri de unități de alimentație publică există

Iată care sunt cele mai populare categorii de restaurante:

1.Restaurant clasic

Este acel tip de restaurant care oferă consumatorilor o gamă variată de preparate culinare de bucătărie, produse de cofetărie și patiserie, precum și băuturi alcoolice și nealcoolice. Restaurantul clasic oferă menirui variate, acoperind toată gama de produse ce formează cele trei mese principale ale zilei, mic dejun, dejun și cină, dar şi mese festive.

2.Restaurant cu specific

Restaurantele cu specific sunt acele unități gastronomice de profil, care pun la dispoziția clienților, preparate culinare și băuturi alcoolice, în condițiile unor amenajări (dotări) sau specific zonal. În această categorie pot fi incluse locațiile cu specific regional (ardelenesc, bănățean, dobrogean, moldovenesc). Dar sunt incluse aici și unitățile tradiționale:

a.Cramă

Este o unitate cu specific național și local, amplasată de obicei în zone viticole sau la subsolul unor clădiri vechi. Are mobilier de lemn și încăperi pentru păstrarea vinului în butoaie. Deține și încăperi speciale, numite vinoteci, pentru depozitarea vinurilor vechi, îmbuteliate. Restaurantele de acest tip oferă, pe lângă băuturi și preparate specifice, degustări de vinuri și programe folclorice.

b.Colibă

Este o locație turistică cu specific țărănesc sau ciobănesc, cu o gamă diversificată de preparate culinare: gustări tradiționale țărănești, supe, ciorbe, preparate de bază autentice însoțite de garnituri și salate, precum și dulciuri. Ca băutură, aceste restaurante oferă o gamă variată de tării autohtone și vinuri la carafă.

c.Han

Este o unitate turistică amplasată la intresecția unor mari drumuri. Pe lângă preparate culinare și băuturi, oferă și posibilități de cazare.

3.Restaurant specializat

Reprezintă categoria unităților turistice ce oferă consumatorilor un sortiment de preparate culinare și băuturi, adecvat fiecărui profil în parte:

a.Restaurant vânătoresc – preparate culinare din vânat (iepure, căprioară, cerb, urs, mistreț, potârniche, rață sălbatică) și dulciuri ce conțin diferite fructe de pădure

b.Restaurant pescăresc – preparate din pește (morun, nisetru, păstrugă, cegă, crap, păstrăv), fructe de mare, icre

4.Restaurant-zahana

Unitate de alimentație publică în care se servesc, în special la comandă, în tot timpul zilei, produse și subproduse din carne neporționate (organe). Acestea sunt pregătite la grătar și alese de consumatori din vitrinele de expunere sau de pe un platou, o dată cu luarea comenzii. Sortimentul oferit mai poate cuprinde: ciorbe, borșuri, tuslama, tochitură, salate, dulciuri de bucătărie și băuturi.

5.Restaurant lacto-vegetarian, dietetic

Este unitatea de alimentație publică în care se desfac în exclusivitate sortimente de preparate culinare pe bază de lapte și derivate din lapte, ouă, carne de pasăre sau de vacă, paste făinoase, orez, salate din legume, precum și dulciuri de bucătărie, înghețată și băuturi nealcoolice.

6.Restaurant-pensiune

Unitate de alimentație publică care oferă mai multe variante de meniuri complete cu baremuri fixe. Băuturile cuprinse în meniu sunt limitate la sortimentele de răcoritoare și ape minerale. Poate funcționa și pe bază de abonament. În aceste unități se pot oferi suplimentar diferite sortimente de preparate și băuturi, inclusiv alcoolice, altele decât cele cuprinse în cadrul meniurilor zilnice.

7.Braserie

Unitate de alimentație publică care asigură în tot cursul zilei servirea consumatorilor cu un sortiment mai restrâns de preparate culinare (preparate reci, minuturi, 1-2 feluri de mâncare), produse de cofetărie-patiserie și băuturi.

8.Pizzerie

Unitate specializată care oferă, cu preponderență, sortimente de pizza și de paste făinoase.

9.Berărie

Restaurantele de acest tip oferă clienților diferite sortimente de bere la halbă, în asociere cu preparate adecvate acestui tip de băutură (preparate la grătar, produse de patiserie, alune, arahide, fistic).

10.Bar

Unitate de alimentație publică cu program de zi sau de noapte în care se desfac băuturi alcoolice, nealcoolice și un sortiment restrâns de produse culinare.

11.Cafe-bar, cafenea

Unități specifice unde se comercializează sortimente variate de cafea și derivate din ciocolată, cacao, ceai, băuturi alcoolice fine la pahar, băuturi răcoritoare, sandvișuri, produse de cofetărie-patiserie. În dotarea unităților un rol important revine utilajelor pentru pregătirea cafelei și, în primul rând, a cafelei expresso.

12.Snack-bar

Unitate de alimentație publică care asigură clienților o servire rapidă pe tot parcursul zilei. Are un sortiment restrâns de minuturi, preparate la grătar, produse de cofetărie-patiserie, băuturi nealcoolice, ceaiuri, cafele și un sortiment restrâns de băuturi alcoolice. Specific acestui tip de unitate este prezența unei tejghele-bar, în spatele căreia preparatele se pregătesc la vederea clienților, cu un front de desfacere care să permită și servirea directă a consumatorilor.

13.Fast Food

Restaurant de tip american unde se mănâncă repede și, în principiu, ieftin.

14.Alte tipuri

Mai există și alte categorii de restaurnate, precum bufet, bodegă, birt, rotiserie, pub, bistro, ceainărie, grădină de vară.

De unde vine denumirea de restaurant

Legenda spune că termenul „restaurant a apărut în Franța secolului al XVIII-lea. Și i-a aparținut, în premieră, parizianului Boulanger, care vindea supe. În anul 1765, el a trebuit să ofere, pe lângă supe, și alte mici preparate. Deasupra ușii tavernei, a lăsat să se inscripționeze, în 1795, un verset biblic în limba latină:

„Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă!' (Matei 11,28). În limba latină, „vă voi da odihnă' se spune „restaurabo'. Drept urmare, acest motto a făcut faimoasă taverna sa și i s-a spus restaurant. Iar proprietarul a fost numit „restaurateur.

În realitate, nu există dovezi care să susțină legenda lui Boulanger. Mai mulți istorici sunt convinși că este vorba despre o anecdotă inventată. Anumite dovezi de pe la 1800 îl consideră pe Mathurin Roze de Chantoiseau ca find primul restaurateur din Paris. El și-a deschis primul local în 1766. Iar existența acestui restaurant este dovedită.

Primele stabilimente ce pot fi considerate restaurante, așa cum le cunoaștem în prezent, își au originea la Paris, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Invenția restaurantului nu aparține însă exclusiv Franței. Stabilimentele comerciale care au stat la baza restaurantului modern au existat încă din antichitate. În orașul Pompei, au fost descoperite cam 160 de localuri, numite thermopolia. Și erau așezate în special de-a lungul drumurilor principale și în locuri publice.

Restaurante sofisticate au fost descoperite și în China, până în secolul al X-lea. La acel moment, China era o țară prosperă. Iar în orașe existau nenumărate restaurante cu specialități și stiluri regionale. La educația generală de atunci era inclusă cunoașterea culturii gătitului.

În restaurantele elegante se servea și mâncare ieftină pentru lucrătorii obișnuiți. Această tradiție a rămas. În Europa, restaurantele erau vizitate în principal de călători. Pe masa comună era mâncarea a cărei calitate era de obicei, foarte simplă. Restaurantele în sensul modern a apărut din nou în momentul Revoluției Franceze.

Potrivit Guinness World Records, se consideră cel mai vechi restaurant din lume Sobrino de Botín, din Calle de Cuchilleros, Madrid, Spania. Restaurantul apare şi într-una dintre scrierile lui Ernest Hemingway, „Fiesta. (Soarele răsare. Soarele apune)'. Hemingway, care a iubit mult Spania, era prieten bun cu străbunicul actualului patron de la Botin.

„Butoiul de Aur' din Sibiu, „Cafeneau Veche' şi „Caru cu Bere' din Bucureşti sunt cele mai vechi restaurante din România. Butoiul de Aur ar fi fost deschis în anul 1542.

Cum este organizat un restaurant

Un restaurant care se respectă trebuie să aibă următoarele dotări:

Salon de primire

Este holul intrării în salonul restaurant, care trebuie să aibă spațiu pentru așteptare, garderobă și grup sanitar.

Saloane-restaurant

Trebuie să fie bine aerisite, intime, cu decorururi florale, separeuri, jardiniere. Trebuie să aibă mobilier adaptat specificului locației și trebuie organizat după tipul evenimentelor (saloane pentru mic dejun, banchete, conferințe, seminarii, recepții).

Spații de producție

-bucătăria este spațiul de pregătire și distribuție a preparatelor culinare cu dotările specifice: plite, cuptoare, sobe, refrigeratoare, congelatoare

-barul este spațiul de depozitare și distribuție a băuturilor alcoolice și nealcoolice, dotat cu frigidere, camere frigorifice, mașină pentru cuburi de gheață

-oficiul este spațiul ce face legătura între salonul restaurant și spațiile de producție.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: wikipedia.org,

Citește și Care este diferența dintre meniul a la carte și meniul zilei

Google News Urmărește-ne pe Google News

Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Abonează-mă la newsletter Abonează-mă
Buton