De unde vine expresia ieftin ca braga și ce înseamnă

Cuprins

1 Ce este braga
2 De unde vine braga
3 De ce e considerată a fi sănătoasă
4 De unde vine expresia ieftin ca braga și ce înseamnă
5 Cum se face braga

Întreabă-ți bunicii despre bragă și vei fi surprins să-i vezi înghițind în sec, cu privirea pierdută în nostalgia vremurilor de odinioară. Pentru mulți dintre noi, mai ales cei trecuți de prima tinerețe, braga este una dintre cele mai savuroase amintiri din copilărie. Căci nu exista vacanță pe litoral fără un pahar de bragă rece. Iar în perioada interbelică era vedeta Bucureștiului, poreclit și „orașul bragagiilor'. Se vindea peste tot și toată lumea îndrăgea această băutură fermentată aparent banală.

Ce este braga

Braga este o băutură răcoritoare, cu gust dulce-acrișor, preparată în general din mei măcinat, porumb sau secară. Unii îi adaugă miere sau zahăr și alte ingrediente secrete, fiecare după rețeta proprie. Se fierbe, se lasă la fermentat, apoi se consumă rece. A ajuns pe la noi prin influența turcească. Căci originile acestei băuturi sunt în Asia Centrală. Turcii nomazi, care își potoleau cu ea setea de prin secolul al X-lea, au adus-o și pe la noi. În limba turcă și în limbile slave e cunoscută sub numele de boza.

Cu un aspect nu tocmai apetisant pentru cei obișnuiți în zilele noastre cu tot felul de băuturi care mai de care mai limpezi și mai colorate, braga este tulbure și ciudățică, dar foarte gustoasă și cu o sumedenie de beneficii pentru sănătate. Braga produsă după reţeta tradiţională este foarte sănătoasă, nu conţine coloranți, aditivi sau alte chimicale. Este un tonic natural, util pentru copii şi tineri, pentru sportivi şi pentru cei care depun efort fizic şi intelectual.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Dan Prigoană, fratele lui Silviu Prigoană, sare în apărarea Adrianei Bahmuțeanu și își atacă nepotul: „Ce putea Honorius să învețe de la Silviu? E tras la xerox. Că așa a primit educația. Rămâi mut. Cum să faci așa ceva?”

De unde vine braga

Deși la noi a ajuns de la turci în vremea Imperiului Otoman, se pare că braga este una dintre cele mai vechi băuturi. Și își are originile în Mesopotamia de acum 8000-9000 de ani. Istoricul grec Xenophon menționa că braga se fabrica în Anatolia de est, prin anul 401 înainte de Hristos. Se păstra în borcane de pământ ars, îngropate în pământ.

Turcii din Asia Centrală aveau să o răspândească în lume, mai ales în regiunea Munților Caucaz și în Balcani. A avut perioada de glorie în timpul Imperiului Otoman, când fabricarea bragăi a devenit una din principalele îndeletniciri. Până în secolul al XVI-lea, braga se putea bea gratuit peste tot. Dar, la un moment dat, a apărut o versiune a băuturii numită Braga Tartar. Se pare că aceasta conținea urme de opium, așa că a atras furia autorităţilor. Drept urmare, a fost interzisă de către sultanul Selim al II-lea (1566-1574).

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată Eduard și Maximus, copiii fostului cuplu Adriana Bahmuțeanu - Silviu Prigoană. Jurnalista a apelat la Poliție să-și vadă băieții, după moartea afaceristului

În secolul al XVII-lea, sultanul Mehmed al IV-lea (1648-1687) a interzis băuturile alcoolice. Iar în această categorie era inclusă și braga. Toate brăgăriile au fost închise. Și la acea vreme braga era o băutură populară, de larg consum. Așa că existau și foarte multe brăgării, estimându-se că numai în Istanbul erau vreo trei sute, unde lucrau peste o mie de angajați. Pe de altă parte, în aceași perioadă, braga era foarte des consumată de ienicerii armatei. Cum conţinea doar foarte mici urme de alcool şi nu era consumată în cantităţi mari, a fost tolerată ca fiind o băutură care răcorea şi întărea soldaţii.

În secolul al XIX-lea, braga albaneză, dulce şi nealcoolică, preferată la Palatul Otoman, a câștigat teren în popularitate. Și a eclipsat braga mai acră, cu urme de alcool, produsă în general de armeni. În 1876, fraţii Haci Ibrahim şi Haci Sadik au înfiinţat o brăgărie în Instanbul, în districtul Vefa. Braga produsă de ei, densă şi cu gust dulce, a devenit faimoasă. De altfel este singura brăgărie din acea perioadă care încă există.

De ce e considerată a fi sănătoasă

Datorită conținutului ridicat de elemente nutritive, cu cantități infime de alcool și plină de produse de fermentație acidă, braga intră în categoria alimentelor sănătoase. Dacă este preparată corect, în condiții bune, și depozitată corespunzător, braga poate fi considerată o băutură igienică. La prepararea ei contribuie slaba fermentație alcoolică de la început, înlocuită apoi de fermentația acidă de tip lactat, acetic, butiric etc.

Braga este un mediu complex, propice dezvoltării diferitelor microorganisme. Cea mai mare parte dintre microorganisme îi și imprimă aroma specifică pronunțată. Uneori, în bragă se mai adaugă zaharină și acid salicilic, pentru îndulcire și asigurarea conservabilității. Este o băutură bogată în vitaminele A, B (B1, B2, B3, B6, B12), C, E, acid lactic, enzime, proteine, calciu, fosfor, fier și zinc. Este un energizant natural, revitalizează organismul, ajută digestia. Stimulează organismul să lupte împotriva virusurilor, le e de folos astenicilor și celor care suferă de oboseală intelectuală.

La valoarea ei nutritivă contribuie substanțial și acizii organici (în medie 0,5 – 0,6%), printre care şi acidul lactic. Aceștia imprimă băuturii în fermentare un gust plăcut şi proaspăt. În plus, braga are și o acţiune bactericidă. Prezenţa microflorei variate, drojdiile şi bacteriile lactice au o influenţă binefăcătoare asupra aparatului digestiv. Și bioxidul de carbon obţinut ca rezultat al fermentării ajută mult digestia. Având în vedere toate aceste proprietăți, nu poți să nu te întrebi de unde vine expresia ieftin ca braga.

De unde vine expresia ieftin ca braga și ce înseamnă

Acum braga este pe cale de dispariţie în România. Tainele fabricării le mai sunt cunoscute numai câtorva familii preponderent din orașele din sudul ţării, unde mai trăiesc mici comunităţi de etnie turcă. Dar până cu vreo 40 de ani în urmă, braga era peste tot. Nu exista orășel sau localitate în care să nu se găsească măcar un chioșc sau un vânzător ambulant de bragă. Și oricine își permitea să o cumpere.

Braga nu era o băutură a săracilor, așa cum ai putea crede. Ba chiar era preferată şi de bogaţi, pentru gustul ei unic și pentru benefiile pentru sănătate. Dar de unde vine expresia ieftin ca braga şi ce înseamnă? „Ieftin ca braga' se referă la ceva extrem de ieftin, cu un preț derizoriu.

De unde vine expresia ieftin ca braga e ușor de intuit. Și asta pentru că, la un moment dat, în Imperiul Otoman se dădea gratuit, iar mai târziu se găsea peste tot și era mereu la îndemână. În Bucureștiul interbelic, bragagiii se plimbau peste tot cu donițele pline cu bragă și își vindeau licoarea la prețuri foarte mici. Mai târziu, în fiecare localitate exista măcar câte un vânzător de bragă.

Drept urmare, părea că nimic nu poate fi mai accesibil și mai la îndemână. Așa că iată de unde vine expresia ieftin ca braga. Pe de altă parte, și modul simplu de preparare și costurile mici ale ingredientelor din care se prepară au făcut ca braga să fie considerată un produs foarte ieftin.

Cum se face braga

Reţeta de bază este simplă. Însă cei care o mai fabrică își țin ascunse secretele delicioasei băuturi răcoritoare. Dar iată câteva rețete preluate de la cei care obișnuiau să o facă pe vremuri.

Bragă din amestec de cereale

Ingrediente:

600 g mei
200 g orz
200 g secară
500 g tărâţe de grâu
200 g mălai.

Mod de preparare:

Cerealele se pun într-un vas cu puţină apă şi se ţin la loc călduţ, pentru a grăbi încolţirea seminţelor. După două zile, se scurge apa, iar seminţele se usucă şi se macină. Din pulberea obţinută, se prepară un aluat. Din acesta se fac turte, care se coc în cuptor. Apoi, turtele, rupte în bucăţele mici, se pun într-un butoi, cu o capacitate de 10 litri şi peste ele se toarnă 6 litri de apă fierbinte. După trei zile de fermentare, braga este gata. Turtele se mai pot folosi pentru o nouă serie de bragă.

Bragă moldovenească

Ingrediente:

2 kg tărâțe de grâu
1 kg mălai

Mod de preparare:

Tărâțele și mălaiul se amestecă bine, cu puțină apă, până se obține un aluat. Apoi, într-un vas încăpător, se pun în cuptorul încins. După ce se coace, se scoate din cuptor și se pune la dospit într-un butoi din lemn. Se frământă, se adaugă apă, drojdie și se mai lasă la fermentat 4-5 zile. La final, se strecoară și se transferă în recipiente de lut sau din sticlă și se adaugă zahăr sau miere după gust.

Bragă

Ingrediente:

1 kg cereale (grâu, orz, secară, porumb etc.) în cantități egale
2 kg mălai

Mod de preparare:

Cerealele se pun într-un vas cu puțină apă. Vasul se acoperă cu un șervet și se ține la loc călduț spre a grăbi încolțirea. Se scurge bine apa, iar semințele se pun la uscat pe tăvi de plastic sau pe tăvi emailate. După uscare, se macină prin mașina de tocat carne, mașina de nuci sau râșnița de cafea. Ceea ce se obține este malțul.

Malțul se amestecă bine cu mălaiul și se pune într-o oală cu apă care fierbe (nu trebuie să fie o cantitate prea mare de apă, în așa fel încât să se obțină o pastă consistentă), amestecând continuu, pentru o bună uniformizare. Din această pastă se fac turte cu diametrul de 10-15 cm care se pun pe o tavă la cuptor, la foc iute, până se rumenesc, apoi se scot și se lasă să se răcească.

Se rup bucățele mici și se așază într-un vas (de preferat din lemn, cu cana de scurgere) cu o capacitate de 10-12 litri. Peste turte se toarnă o cantitate de 6 litri apă fiartă. Se lasă 2-3 zile la fermentat, după care braga e gata. Aceleași turte se mai pot folosi o dată, punându-se însă apă mai puțină (cca 4-4,5 litri). E recomandat ca la gura de scurgere a vasului să se pună crenguțe, ca să nu se înfunde ieșirea.

Sursa foto: Shutterstock.com

Alte surse: bragabuna.ro, wikipedia.org

Citește și Ce este logopedia și ce beneficii are

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News