Care este diferența dintre tunet și trăsnet

Frica omului de fenomenele naturale s-a păstrat de milenii. Și asta în ciuda evoluției și a accesului la informație. Necunoscând diferența dintre tunet și trăsnet sau fulger și alte descărcări electrice din natură, omul le-a atribuit divinității. Ba chiar le-a perceput drept manifestări ale mâniei divine asupra păcătoșilor. Nu degeaba a devenit Sfântul Ilie reprezentarea acestora, ca aducător de ploaie, stăpân al săgeților de foc cerești, provocator al furtunilor distrugătoare. Tunetul, trăsnetul, fulgerul sunt noțiuni distincte și trebuie percepute ca atare. Așa că e important să știm să facem diferența dintre tunet și trăsnet.

Care este dinferența dintre tunet și trăsnet

Potrivit dicționarului explicativ al limbii române, tunetul este zgomotul puternic care însoțește o descărcare electrică atmosferică (fulger sau trăsnet), un zgomot puternic, răsunător. Deși trăsnetul precede tunetul, conform definiției, adesea cei doi termeni sunt folosiți ca sinonime. Pe de altă parte, trăsnetul se definește ca o descărcare electrică, însoțită de o lumină vie și de un zgomot puternic, care are loc între doi nori sau între un nor și pământ sau obiecte de pe pământ. Totuși, trăsnetul nu este același lucru cu fulgerul. Acesta din urmă este descărcarea electrică dintre doi nori electrizați, percepută de om ca o lumină. În mare, aceasta este diferența dintre tunet și trăsnet.

Ce este tunetul

Tunetul este, așadar, sunetul produs în urma unui proces de descărcare electrică în atmosferă. Aerul din jurul canalului în momentul descărcării trăsnetului se încălzeşte brusc, ajungând la o temperatură aproximată a fi de cinci ori mai mare ca temperatura de la suprafaţa soarelui. Iniţial produce o expansiune explozivă, rapidă şi violentă a aerului înconjurător, rezultând într-o undă de şoc. Ulterior, devine o undă sonoră normală, ceea ce urechile omului percep ca fiind tunetul.

În momentul descărcării electrice, 90% din energia descărcată este transformată rapid în căldură. O creştere bruscă în presiune şi temperatură forţează aerul să se extindă rapid şi violent într-o undă de şoc de mare intensitate. Cu alte cuvinte, tunetul este aerul care explodează de-a lungul întregului canal al trăsnetului. Umiditatea, viteza vântului, inversia temperaturii, proprietăţile geografice şi norii pot afecta distanţa pe care un tunet poate fi auzit.

Ce este trăsnetul

Trăsnetul este o descărcare electrică disruptivă care se produce între nor şi pământ. Poate fi negativ sau pozitiv. Producerea unui trăsnet este însoţită de fulger şi tunet. Decalajul dintre observarea fulgerului şi auzirea tunetului se datorează diferenţei dintre vitezele de propagare a două unde. Este vorba despre unda luminoasă și de cea acustică sau sonoră. Există un decalaj de timp între recepţionarea vizuală (fulgerul) şi auditivă (tunetul) a trăsnetului. Acest decalaj creşte cu cât trasnetul este mai departe de observator. Trăsnetul restabileşte echilibrul electric între nor şi pământ. Tensiunea între un nor şi pământ a fost măsurată la câteva zeci de milioane de volţi. La nivel mondial, trăsnetul provoacă zeci de mii de victime umane în fiecare an.

Protecţia împotriva trăsnetului este dată de paratrăsnet, un dispozitiv inventat la jumătatea secolului al XVIII-lea de către Benjamin Franklin. Majoritatea oamenilor loviţi de trăsnet sunt surprinşi de furtună într-un loc expus sau se află în imediata vecinătate a unui copac lovit de trăsnet. Avioanele sunt protejate cu un dispozitiv numit în engleză 'discharge wicks'. Acestea sunt elemente metalice ascuţite pe aripi care minimizează sarcina statică ce se acumulează pe suprafaţa metalică a avionului în zbor.

Ce se întâmplă în natură

Dată fiind diferența dintre tunet și trăsnet, este important de știut ce se întâmplă în jurul nostru în timpul unei furtuni. Norii se electrizează prin frecarea maselor de aer ce conțin picături foarte fine de apă. Norii de furtună numiți Cumulonimbus (nimbus cumulus) sunt norii în care iau naștere trăsnetele. Prin frecarea straturilor norului se formează spații cu încărcătură electrostatică negativă și pozitivă. Stratul superior al norului este în mod normal încărcat pozitiv, iar stratul inferior, negativ. Aceste sarcini induc la rândul lor sarcini de semn opus la suprafața pământului. Atunci când instabilitatea dintre aceste două zone încărcate electric atinge maximul, ia naștere un canal care coboară cu rapiditate mare spre pământ. Într-o descărcare electrică normală, 90% din energia trăsnetului este convertită imediat în căldură, în timp ce mai puțin de 1% este convertită în sunet și restul în lumină.

De ce trăsnetul este cel mai periculos

Deși ai crede că suntem expuși riscului doar în timpul furtunilor, majoritatea accidentelor produse de loviturile de trăsnet se întâmplă chiar înainte de sosirea furtunii și după ce începe să se îndepărteze. Și asta pentru că oamenii nu caută adăpost sau nu opresc activitățile în aer liber suficient de repede pentru a se proteja de trăsnetele care apar înainte de sosirea furtunii. Pe de altă parte, apariția soarelui după furtună face ca oamenii să iasă din adăpost pentru a-și relua activitățile. Atunci, fulgerul se află încă la o distanță suficient de mică pentru a lovi chiar zona peste care a trecut furtuna.

Or, fulgerul poate să lovească și de mai multe ori în același loc. Iar la nivel global există aproximativ 40 de lovituri de trăsnet pe secundă. Corpurile înalte sunt mai predispuse trăsnirii, deoarece se încarcă mai ușor, prin influență, de la norii electrizați. Există și trăsnete care pot lovi chiar și la 15 km distanță de zona în care se află norul care produce precipitații, conform National Weather Service din USA. Asta înseamnă că trăsnetul poate apărea și fără vreun pic de ploaie în zonă.

Multe dintre morțile provocate de trăsnete apar atunci când victima nu primește asistența medicală de specialitate imediat. Deși o mare parte din victimele care sunt trăsnite supraviețuiesc, șansele să rămână fără nicio urmă sunt extrem de mici. Deoarece curentul, căldura și unda de șoc pot provoca leziuni extrem de grave, de cele mai multe ori ireversibile.

Cum ajută paratrăsnetul

Benjamin Franklin (1706 – 1790) este cel care a descoperit natura fulgerului și a trăsnetului. El a inventat paratrăsnetul, instrumentul care protejează clădirile sau vapoarele de descărcările electrice. Paratrăsnetul este un conductor de cupru cu vârf care are proprietatea de a atrage descărcările electrice. Capătul de jos al conductorului se împământează.

În prezent, se mai folosesc paratrăsnete cu circuite electronice integrate. Acestea sunt capabile să transmită în avans o undă ionizată de captare a trăsnetelor. Aceste dispozitive sunt cunoscute sub denumirea Paratrăsnete cu Dispozitive de Amorsare (PDA). Au formă eliptică sau ovală şi conţin un concentrator de energie în partea superioară.

Cum să te protejezi pe timp de furtună

Știind acum diferența dintre tunet și trăsnet, trebuie să ai în vedere măsurile de protecție în fața fenomenelor naturale. Așadar, în timpul furtunilor cu descărcări electrice trebuie respectate câteva reguli esențiale:

Dacă te afli în aer liber

-Stai la adăpost (în mașină, mijloace de transport cu caroserie metalică etc.). În mașină, nu atinge nicio parte de metal, geamul sau orice alt dispozitiv conectat la autovehicul.

-Stai departe de obiectele izolate, cum ar fi copacii sau stâlpii.

-Nu sta în preajma geamurilor și a ferestrelor.

-Nu folosi bicicleta.

-Nu înota în aer liber.

-Nu te adăposti sub copaci! (Dacă te afli în pădure, ieși cât mai repede într-o poiană, stai în poziția ghemuit, la sol, acoperit cu mantie de ploaie, fără a deschide o umbrelă!)

-Nu folosi telefonul mobil!

-Dacă nu ai adăpost în apropiere, ia următoarea poziție cât mai rapid: apropie-ți picioarele unul de celălalt, pune-te în poziție ghemuit și apucă-ți gleznele. Împinge-ți capul cât de jos poți. Nu te așeza culcat pe pământ!

Dacă te afli acasă

Ai putea spune că cel mai sigur loc în timpul unei furtuni este acasă. Totuși, când lovește o casă, trăsnetul alege cablurile electrice, de televiziune sau internet, țevile de apă și altele. Prin urmare, chiar și în interiorul casei trebuie respectate câteva măsuri de precauție în timpul furtunilor:

-Stai departe de țevile, conductele și sursele de apă.

-Deconecteză de la prize toate aparatele electrocasnice.

-Stai departe de părțile de metal din casă și de zidurile prin care trec cabluri de electricitate sau conductoare de curent.

-Ține ușile și ferestrele închise.

-În casă, poți utiliza telefonul mobil.

În prevenția accidentelor produse de trăsnet, există așa-numita regulă 30 secunde / 30 minute. Aceasta se traduce prin faptul că, dacă auzi tunetul la mai puțin de 30 de secunde după ce ai văzut fulgerul, adică furtuna este la mai puțin de 10 km de tine, ești în pericol și trebuie să cauți adăpost imediat. După ce ai găsit adăpostul, îl poți părăsi în siguranță la 30 de minute după ce ai auzit ultimul tunet.

Tunetul, deși se produce în același timp cu fulgerul sau cu trăsnetul, ajunge la noi puțin mai târziu. Asta pentru că viteza sunetului este mai mică. Acest lucru ne permite să estimăm destul de exact la ce distanță este furtuna de noi. Și asta pentru că distanța de la noi la fulger este egală cu viteza cu care sunetul ajunge la noi înmulțită cu timpul în care ajunge.

Cu alte cuvinte, când vedem fulgerul sau trăsnetul ne uităm la ceas și numărăm secundele care trec până când auzim tunetul. Secundele le înmulțim cu 0,34 și obținem astfel distanța în kilometri la care s-a produs descărcarea electrică. Pentru că 3 x 0,34 este aproximativ egal cu 1, putem să obținem distanța și împărțind numărul de secunde la 3. În felul acesta e mai ușor de calculat în minte.

De reținut că această regulă are limitările ei. În anumite condiții, chiar dacă vedem unde sunt fulgerele, este greu să ne dăm seama cu care dintre fulgere să asociem tunetul pe care tocmai l-am auzit. Așa că cel mai bine este să ne protejăm.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: instalatii-paratrasnet-pda.ro, fizichim.ro,

Citește și Primul ajutor în caz de electrocutare

Vezi şi ce este lapovița și cum se formează!

Urmărește-ne pe Google News