Care este diferența dintre prescură și artos și ce rol au în cultul ortodox

În cultul divin public ortodox, alături de vin şi apă, pâinea este materia principală din care se pregăteşte Sfânta Împărtăşanie. Întrebuinţarea pâinii ca materie de jertfă este veche. Se aminteşte de această folosire a ei în Vechiul Testament. Atunci, Melchisedec, regele Salemului, l-a întâmpinat pe Avraam cu pâine şi vin, sub formă de ofrandă. Din rânduielile de la Cortul mărturiei lui Moise reiese că din lăcaşul de cult nu lipseau pâinile punerii înainte, tot ca un fel de jertfă. La Cina cea de Taină, când înfiinţează Sfânta Euharistie, Mântuitorul foloseşte pâinea şi vinul, ca elemente de bază ale Sfintei Împărtăşanii. Iar în rugăciunea „Tatăl nostru” ne îndeamnă să cerem ,,pâinea noastră cea spre fiinţă”.

Ce sunt prescura şi artosul

Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, prin artos se înțelege o „pâine specială dusă la biserică în ajunul sărbătorilor religioase sau al altor evenimente, pentru a fi binecuvântată de preot, și care servește la împărtășanie'. Tot aici, prescura este definită prin „Pâinișoară rotundă sau în formă de cruce, făcută din aluat dospit, folosită în ritualul creștin ortodox pentru pregătirea împărtășaniei și a anafurei'.

Ce este prescura

Pe de altă parte, în cultul ortodox, pâinea se foloseşte sub două forme: de prescură şi de artos. Cuvântul prescură vine de la grecescul ,,prosfora'. Și înseamnă jertfă, ofrandă, aducere sau punere înainte. Prescura este făcută din pâine dospită, amestecată cu sare şi apă. Ea este simbol al jertfei pentru că pâinea reprezintă viaţa şi pe noi înşine care ne jertfim.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum a început povestea de dragoste dintre Mircea Diaconu și Diana Lupescu: "Dacă te-aș cere de soție, ce-ai zice?"

Prescura e parte din Sfânta Liturghie. Stă în mâna credinciosului care dă pomelnice și a preotului care primește Cinstitele Daruri. Se găsește la Proscomidiar. Alături de vin și apă, pâinea liturgică este materia din care se pregătește Sfânta Împărtășanie și Sfânta Anafură.

Prescura are mai multe forme. Cea mai frecventă este cea de pâinişoară rotundă, pe care se aplică o pecete cu un instrument special numit pistornic şi care imprimă iniţialele IIS.HR.NI.KA dispuse sub formă de pătrat. Aceasta formă rotundă simbolizează pământul sau lumea pentru care s-a jertfit Hristos. Și care i se aduce Lui ca ofrandă.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cine este și cu ce se ocupă fiica lui Mircea Diaconu. Ana Diaconu este campioană la echitație

Altă formă a prescurii este cea de cruce cu patru cornuri sau capete. Care sugerează cele patru laturi ale lumii pentru care s-a răstignit Hristos sau cele patru braţe ale crucii. Există şi prescuri cu cinci cornuri, care ne duc cu gândul la cele cinci pâini înmulţite miraculos de Mântuitorul în pustie. De aici s-a luat obiceiul ca pentru pregătirea Sfintei Împărtăşanii să se folosească cinci prescuri. Există şi prescuri cu trei cornuri, care preînchipuiesc Sfânta Treime.

Ce este artosul

Știind ce este prescura, e bine să afli și care este diferența dintre prescură și artos. Artosul este pâinea care se foloseşte la slujba litiei, săvârşită în ajunul marilor sărbători, seara. În cazul acestei slujbe, pâinile (de obicei cinci) se binecuvântează de către preot sau episcop, împreună cu grâul, vinul şi untdelemnul. Și se dau credincioşilor la sfârşitul slujbei. Cuvântul vine de la „aρτος” sau „artos”, din greceşte, şi înseamnă pâine. Amintește tot de cele cinci pâini cu care Hristos a săturat mulţimile în pustie.

Artosul este adus înaintea lui Dumnezeu ca un dar din dar. Și urmează faptic cuvintele rostite în Sfânta Liturghie: „Ale Tale dintru ale Tale, Ție îți aducem de toate și pentru toate.” Pâinea curată este imprimată cu jertfa muncii omului. Și este adusă înaintea lui Dumnezeu spre a fi primită și sfințită. Credincioșii care se împărtășesc la slujbele de seară ale Bisericii primesc această pâine dulce, sfințită la rugăciunile Litiei, în cadrul Vecerniei. Aceasta se împarte după otpust.

Care este diferența dintre prescură și artos

În slujirea cultului ortodox, pâinea se folosește sub două forme: prescură și artos. Prescura, proskura sau prosfora este o pâine micuță, rotundă, din aluat dospit. Și se utilizează în mod special pentru săvârșirea Sfintei Liturghii. Din prescură se taie, pe lângă Sfantul Agnet, toate celelalte miride, precum și Anafura. Prescura se face din aluat de pâine dospit, cu sare și apă. Iar Liturghierul prevede anumite cerințe de calitate.

Cât despre care este diferența dintre prescură și artos, acestea nu ar trebui confundate. Credincioşii dau preotului prescuri şi pomelnice, adica liste cu cei vii şi cu cei morţi. Pentru că în timpul liturghiei ne rugăm şi pomenim atât credincioşii vii, cât şi pe cei morţi, scoţând din prescuri mici părticele. Din prescurile rămase de la pregătirea Sfintei Împărtăşanii se face anafura, care se împarte la sfârşitul Sfintei Liturghii.

Artosul binecuvântat se mai numește și „litie”, de la numele slujbei. De obicei este imprimat cu o pecete cu Sfânta Cruce, cu chipul unui sfânt sau cu o scurtă rugăciune. Este mereu așezat pe un vas special, numit „litier'. Este vorba despre o tavă rotundă, din metal sau lemn, cu patru adâncituri, dedicate artoselor, grâului, vinului și untdelemnului sfințite la sfârșitul Litiei. Înainte de a fi împărțite credinicoșilor, artosele se taie în bucățele și se stropesc cu vinul alături de care au fost sfințite.

Prescurile trebuie să fie obligatoriu din făină albă, din grâu curat. Făina nu trebuie să fie veche ori alterată. Prescura se face numai cu apă naturală, curată. Și trebuie să fie potrivit de sărată, dospită complet, bine coaptă și nearsă, cu gust natural. Artosul are în plus gustul specific, dulceag.

Cum se face prescura

Pecetea este un element care distinge prescura de pâinea obișnuită. Prima mențiune a peceții s-a făcut în rânduiala Proscomidiei din secolele X-XI pentru episcopul Paul din Galipoli. Pecetea este o cruce cu însemnarea „Iisus (IS) Hristos (HR) Învinge (NIKA – în limba greacă)”. Se aplică cu ajutorul unui obiect numit „pistornic' sau „pristolnic', făcut din lemn, piatră, bronz, lut sau alte materiale. Există pristolnice care, pe lângă pecete, cuprind și formele miridelor.

Prescurile se pregătesc neapărat de către o persoană cu viața curată, neîntinată. De obicei, se ocupă cu asta măicuțele din mănăstiri sau cei care duc un trai în rugăciune multă și nevoință de post și fapte bune. Este greșită ideea potrivit căreia prescurile pot fi făcute doar de femei necăsătorite ori care nu mai trăiesc viața trupească. Nu există nici un canon care sa prevadă acest lucru. A considera legăturile trupești ale soților cununați canonic drept păcat este în contradicție cu Sfânta Scriptură și cu învățătura Bisericii.

Drept urmare, poate face prescuri oricine se străduiește să ducă o viață curată, în conformitate cu poruncile lui Iisus Hristos. Parintele Ciprian, de la Mănăstirea Antim, spunea: „Omul care face prescurile, fie el bărbat sau femeie, trebuie să fie gospodar. Apoi, trebuie să știe cum să plămădească compoziția. Pe vremea bunicilor mei, îmi aduc aminte că nici nu se punea drojdie. Cândva, pâinea era pâine. Cei care plămădesc prescurile trebuie să fie creștini ortodocși. Și trebuie să aibă dragoste. Dacă nu pun dragoste, atunci munca lor e în zadar.”

Cum se utilizează prescura în ritul ortodox

La Sfânta Liturghie se folosesc cinci prescuri. Cu acestea săvârșește preotul rânduiala Proscomidiei înainte de începerea Sfintei Liturghii. Este vorba despre slujba de pomenire a credincioșilor și de pregătire a Cinstitelor Daruri. Din prima prescură se scoate Sfântul Agnet. Este o bucată de prescură, în formă de cub, tăiată de către preot din prescura principală. Aceasta se va preface, în cadrul Sfintei Liturghii, la epicleză, în Trupul lui Hristos.

Din cea de-a doua prescură se scoate părticica pentru Maica Domnului. Și se pune la dreapa Agnetului. Din a treia prescură se scot nouă părticele pentru cele nouă cete ale sfinților. Se pun la stânga Agnetului, pe câte trei coloane de trei părticele. Ultimele două prescuri sunt pentru pomenirea credincioșilor. Astfel, din a patra se scot părticele pentru cei vii, iar din a cincea, se pomenesc cei adormiți.

Canoanele lui Nicolae al Constantinopolului (1086-1011) mărturisesc următoarele: „Întrebare: Cuvine-se preotului să mănânce fără deosebire și cum voiește cele aduse în biserică, precum prescurile și vinul? Și de se cuvine a le mânca ca pâinea obișnuită? Și ce trebuie să facă dacă s-ar aduna multe de acestea?

Raspuns: Părțile din prescura care s-a înălțat (Euharistia) să nu se mănânce decât numai în biserică, până ce se vor consuma toate. Iar părțile din celelalte prescuri se pot mânca și afară de biserică, însă separat și singure. Iar nu cu lapte și cu brânză și cu ouă și cu pești.”

Rețeta pentru prescura creștinească

Ingrediente:

1 kg făină curată, de calitate, nealterată

500 ml apă călduță

25 g drojdie de bere

1 linguriță sare

pistolnic sau pecetea specială pentru imprimat prescura

Mod de preparare

Se dizolvă drojdia în apa caldă și se pune deoparte.

Se amestecă făina cu sarea și se formează o groapă în mijlocul grămăjoarei. Se toarnă în groapa respectivă drojdia dizolvată.

Se frământă bine și se mai poate adăuga făină, în cazul în care aluatul este prea moale și lipicios. Se frământă bine, până se obține o cocă netedă compactă.

Se pune aluatul într-un vas, se acoperă și se lasă la crescut și dospit măcar o jumătate de oră, la cald.

Când aluatul a crescut, se formează din el un rulou simetric, din care se taie 9 părți egale. Din fiecare bucată se formează câte o bilă.

Se introduce pecetea pristolicului în făină, apoi se presează pe fiecare bilă, în timp ce se rostește rugăciunea de căpătâi, „Tatăl nostru'.

Se acoperă formele obținute cu un ștergar din pânză curat și se mai lasă o oră la crescut, până își dublează volumul.

Se preîncălzește între timp cuptorul la foc mare sau la 200 grade. Se introduc presurile în cuptorul preîncălzit și se lasă la copt cam o jumătate de oră.

Se scot prescurile din cuptor și se lasă la răcit pe un suport.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: crestinortodox.ro,

Citește și De ce bat clopotele la ora 12:00

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea.ro

Ce a apărut în mijlocul Brașovului, printre clădirile istorice. Fotografia virală postată de Marian Godină pe internet: „Cum vi se pare kitsch-ul?”

Fanatik

Ce să pui în oala în care fierb sarmalele ca să fie fragede. Trucul la care apelează Cătălin Scărlătescu

GSP.ro

Serena Williams, de nerecunoscut » A slăbit considerabil, iar fanii bănuiesc care e „trucul”