Echinocţiul de toamnă 2024: ce înseamnă și ce efecte are asupra corpului uman. Sfatul psihologului

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE AUGUST GRATIS, AICI

Echinocțiul este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă urmărită de pe planeta noastră, se află exact pe ecuatorul ceresc.

Echinocţiul de toamnă 2024. Cum ne influențează

Din punct de vedere calendaristic și meteorologic, toamna începe la data de 1 septembrie. Însă, anotimpurile meteorologice sunt derivate prin împărțirea anului în patru perioade alcătuite din câte trei luni fiecare. Anotimpurile sunt împărțite pentru a coincide cu caledarul gregorian, dar și pentru a facilita observarea și compararea statisticilor lunare și sezoniere, inclusiv prognoza meteo.

Începutul calendaristic sau astronomic al toamnei și al primăverii este definit de echinocțiu de pe 22 septembrie 2024. După echinocțiul de toamnă, nopțile sunt mai lungi decât zilele, până la data de 21 decembrie, când are loc solstițiul de iarnă.

„Vom avea iarnă în emisfera nordică şi vară în emisfera sudică. Lucrul acesta va persista până pe 25 Decembrie, la solstiţiul de iarnă, când Soarele începe să se îndrepte spre emisfera nordică şi pe 20 martie va fi iarăşi la echinocţiu”, spune Cristian Pîrghie- directorul Observatorului Astronomic Suceava.

La aproximativ o lună de zile distantă de la echinocțiul de toamnă are loc și schimbarea orei. În 2024 se trece la ora de iarnă în noaptea de 26 spre 27 octombrie, în ultima duminică din lună.

Dacă zilele acestea v-aţi simţit diferit, aţi fost indispuşi sau nu aţi avut chef de nimic există şi o explicaţie – echinocţiul de toamnă, care a avut loc ieri după amiază. „Trebuie respectată o igienă a somnului, respectând câteva reguli, în primul rând. Să ne culcăm la ore acceptabile, liniştirea minţii înainte de a ne culca. Hidrateaza-te corespunzator, iar asta ne va face sa fim mai eficienti a doua zi”, spune Adrian Marmeliuc, psiholog, pentru Observator.

Potrivit specialiştilor, cei care nu se odihnesc cum trebuie în această perioadă au toate şansele să se aleagă cu depresie sezonieră. „S-ar putea să constatăm că experimentăm stări de melancolie sau chiar o imunitate scăzută, care se reflectă într-o degradare a strii noastre de sănătate”, mai spune Adrian Marmeliuc, psiholog.

Citește și: Cum se înțeleg Adriana Bahmuțeanu și Silviu Prigoană după zeci de scandaluri și procese: „L-am invitat de nenumărate ori să stăm de vorbă. Copiii noștri…’

Citește și: Alina Sorescu susține că Alexandru Ciucu le interzice fiicelor să participe la concertele ei: „S-a întâmplat de multe ori, deși ele își doreau. Eu am intentat procesul, din păcate…’

Citește și: Canotorul Florin Enache, medaliat cu aur la Paris, are o relație de 10 ani. Ce spune iubita lui despre programul lui încărcat: ‘Ne respectăm deciziile și plăcerile’ / EXCLUSIV

Diferența dintre echinocțiu și solstițiu

Solstițiile corespund celor două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei terestre în jurul Soarelui.

În cele două momente ale anului când se întâmplă acest lucru, unghiul făcut la amiază de razele astrului zilei cu orizontul este maxim vara și minim iarna.

Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin faptul că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe planul orbitei sale.

În jurul datei de 20 sau 21 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, adică începutul verii astronomice. La traversarea meridianului local, Soarele se află deasupra orizontului la unghiul maxim, iar ziua are durata maximă. Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice, când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime.

În jurul datei de 21 sau 22 decembrie, se petrece fenomenul opus: are loc solstițiul de iarnă în emisfera nordică și solstițiul de vară în emisfera sudică.

Urmărește-ne pe Google News