El Camino de Santiago este cel mai important pelerinaj creștin european. Își are originile încă din Evul Mediu și nu sunt mulți cei care i-au deslușit pe deplin tainele. Există și rute diferite pe care poate fi abordat, în funcție de disponibilitatea fizică a fiecăruia. Așadar, iată ce trebuie să știi despre El Camino de Santiago.
Cuprins
În general, prin pelerinaj se înțelege o călătorie rituală, făcută de credincioși, individual sau în grup, într-un loc sfânt. Pelerinii sunt cei care participă la o astfel de călătorie. Și am tot auzit despre pelerinaje, însă prea puțin despre cel mai important de pe Bătrânul Continent. Este vorba despre El Camino de Santiago sau, în traducere, despre Drumul Sfântului Iacob.
Cuprins
Ce înseamnă El Camino de Santiago
Denumirea vine din limba spaniolă, unde „camino’ înseamnă „drum’. Și asta pentru că destinația finală este mormântul Sfântului Apostol Iacob cel Mare, din cripta Catedralei din Santiago de Compostela, aflată în Galicia, Spania. În dialect galician, i se spune „Camiño de Santiago’. Și se referă la traseul de pelerinaj pornit din Evul Mediu.
Potrivit Papei Benedict al XVI-lea, „este o cale presărată cu numeroase demonstrații de fervoare, penitență, ospitalitate, artă și cultură, care ne vorbește în mod elocvent despre rădăcinile spirituale ale Bătrânului Continent’. Prin El Camino de Santiago se înțelege numai traseul care pornește din Franța și trece peste Pirinei. Acesta mai este cunoscut și drept Camino Francés.
Totuși, există mai multe rute parcurse, de-a lungul secolelor, de către pelerini. Unul dintre ele poartă numele de Camino primitivo, plecând din Asturia. Și este și Camino portuguhez, cel care, evident, pornește din Portugalia.
Drumul francez al lui Iacob are două ramuri principale:
Acesta traversează Pirineii prin Navarra. Trece prin Roncesvalles, Pamplona și Estella.
Camino aragonez
Care trece prin Aragona, ajungând la Somport și Jaca.
Aceste două trasee se întâlnesc într-un punct comun, la Puente la Reina. Și continuă spre Galicia prin La Rioja și Castilla Leon. Trece prin Burgos și Leon, urcând spre Galicia prin O Cebreiro.
Pe teritoriul Franței, El Camino de Santiago are 4 ramificații ce duc spre Spania:
Via Tolosana (Arles – Montpellier – Toulouse – pasul Col du Somport’)
Via Podiensis (Le Puy-en-Velay – Conques – Moissac)
Via Lemovicensis (Vézelay – Périgueux)
Via Turonensis (Saint-Jean-dAngély – Saintes – Bordeaux)
Un ghid al pelerinilor din secolul al XII-lea se află în culegerea de manuscrise în limba latină Liber Sancti Jacobi. În document sunt menționate cele patru drumuri de pe teritoriul Franței, care se unesc la Munții Pirinei. În anii 1970-1980 a avut loc o reactivare a pelerinajului la mormântul lui Iacob. În 1993, drumul principal de pe teritoriul Spaniei a fost declarat patrimoniu mondial UNESCO.
Ce legătură au scoicile Saint Jacques cu El Camino de Santiago
Cochilia delicatei scoici în formă de evantai, cunoscută ca scoică Saint Jacques este un simbol al acestui pelerinaj. Frecvent întâlnite pe coastele Galiciei, aceste scoici au devenit simboluri. Se pare că au căpătat și puteri mistice pentru pelerinii dornici să ia cu ei suveniruri de pe Drumul Sfântului Iacob.
Despre Sfântul Iacob se știe că ar fi predicat în provincia romană Hispania. Asta după ce ar fi debarcat acolo în Cartagina sau Tarragona. A revenit la Ierusalim și a condus Biserica până când a fost decapitat de împăratul Irod Agripa. Legenda spune că, după moartea Sfântului Iacob, trupul neînsuflețit a fost transportat către Peninsula Iberică pe o navă condusă de un înger. Și a fost îngropat în locul în care i se află și azi mormântul. Pe măsură ce nava se apropia de țărm, la mal avea loc o nuntă. Mirele era călare pe un cal.
Văzând nava apropiindu-se, calul s-a speriat și a sărit în mare, cu tot cu călăreț. Numai o minune a făcut ca ambii să iasă din apele înspumate vii și nevătămați, acoperiți de scoici. Pe măsură ce pelerinajul a căpătat popularitate, simbolul scoicii a devenit un semn indicator al rutei. Dar îl poartă și pelerinii, pentru a fi identificați.
Cum a început El Camino de Santiago
În anul 711, anumite teritorii hispanice au fost invadate și ocupate de mauri. Ei au pus bazele unui Emirat. Însă, în anul 830, o legendă spune că un cioban galican, pe nume Pelayo, a găsit, călăuzit fiind de apariția unei stele, mormântul Sfântului Apostol Iacob cel Mare. Încă de dinaintea acestui moment, începuse mișcarea de alungare a maurilor. Aceasta este cunoscută în istorie sub denumirea de „Reconquista’. Dar descoperirea mormântului i-a încurajat pe creștini în lupta pentru eliberarea teritoriului și împotriva expansiunii arabe în Europa.
Alfonso al II-lea, rege al Asturiei, a ordonat construcția unei catedrale în cinstea Sfântului Apostol Iacob cel Mare, pe locul în care i s-a găsit mormântul. Este vorba despre Campus Stellae, cunoscut acum drept Compostela. Astfel Santiago de Compostela a devenit loc de pelerinaj, după Ierusalim și Roma. Nu după multă vreme, locul a devenit mult mai frecventat decât Ierusalimul. Astfel, multe localități de pe El Camino de Santiago au cunoscut o dezvoltare rapidă.
Pelerinajul celebru în zilele noastre a luat naștere în prima jumătate a secolului al XI-lea. Călugării au fost cei care dat impulsul. Iar credincioșii din toate colțurile Europei au început să vină în grupuri tot mai mari la mormântul Sfântului Apostol. Și mergeau către ceea ce se numea în acele vremuri „finis terrae’ sau capătul lumii. La început, călugării utilizau acest pelerinaj ca metodă de penitență. Și există înscrisuri referitoare la asta încă din perioada Inchiziției.
Cum se parcurge azi El Camino de Santiago
Un lucru este cert: punctul final este altarul Apostolului Sfântul Iacob cel Mare. Traseul atrage sute de mii de drumeți în fiecare an, religioși sau nu. Căci mulți aleg acest drum chiar și numai pentru a se regăsi, pentru a petrece timp și a-și cunoaște propriul sine. Unii îl privesc ca pe un exercițiu de introspecție. Alții, pasionați de mers, îl aleg pentru performanța călătoriei. Dar călătoria în sine este o provocare.
În primul rând, pelerinii trebuie să aibă asupra lor și să-și procure la început un document numit „credencial’. Este un fel de pașaport al pelerinilor, ștampilat cu parafa originală a Sfântului Iacob la fiecare popas de pe traseu. Astfel, la finalul călătoriei, vor fi îndreptățiți să obțină o „compostela’, adică un certificat care atestă că au dus la bun sfârșit El Camino de Santiago.
Există zeci de moduri de a parcurge El Camino de Santiago, mai ales dacă luăm în considerare și punctele de plecare mai noi și mai îndepărtate, precum Germania ori Elveția. Dar majoritatea pelerinilor pornesc pe cel mai vechi dintre trasee, Camino primitivo. Acesta începe în Oviedo, la Catedrala din centrul orașului situat în nordul principatului spaniol Asturias, în apropierea mijlocului coastei Biscaiei.
De altfel, acesta este și cel mai scurt, cu aproximativ 320 de kilometri lungime. Spre deosebire de celelalte, Camino primitivo conduce pelerinii pe rute preponderent rurale. Deși foarte popular, Drumul francez are aproape 800 km. Și este mult mai dificil de parcurs din cauza urcușului de la început. Începe din comuna Saint-Jean-Pied-de-Port din Pirineii francezi și te va duce prin munți și prin orașele Pamplona, Logroño, Burgos și León.
Când și cum să pornești la drum
Condițiile climatice nu sunt ușor de suportat pe un asemenea traseu. Drept urmare, e foarte important să știi în ce perioadă a anului e bine să parcurgi acest drum. La fel de important este să și fii echipat corespunzător și să ai la tine strictul necesar. Verile ultimilor ani nu au fost deloc prietenoase. Căldurile sufocante sunt insuportabile și pentru cei mai sănătoși.
Gândește-te că ai nevoie de energie și de confort suficient pentru a parcurge pe jos măcar 20 km zilnic. Acum, nu este obligatoriu să te forțezi. Dacă nu poți, te oprești și continui în propriul ritm. Nu te afli într-o competiție! Potrivit experților, pentru a parcurge El Camino de Santiago, ai nevoie de o perioadă între 17 și 30 zile, în funcție de traseul ales.
Incluzând zilele de odihnă, obligatorii pentru ca organismul să reziste, ai nevoie, în medie, de minimum:
17 zile pe Camino Primitivo
25 de zile pe Camino Portughez, de la Lisabona
11 zile pe Camino Portughez, de la Porto
30 de zile pe Camino Francez.
Este imperios necesar să porți încălțări extrem de comode, cu care picioarele sunt deja obișnuite. Încălțămintea nouă nu e cea mai bună opțiune pentru că riști să faci bătături. În același timp, e bine să ai încălțăminte robustă, sigură, care să reziste la intemperii. Bagajul tău nu ar trebui să cântărească mai mult de 10% din greutatea ta. Altfel te va încetini și îți va face drumeția mult mai grea. Foarte important este să ai la tine bani cash, destul cât să nu te trezești că ai nevoie de ceva și nu ai un bancomat la îndemână.
Sursa foto: 123rf.com
Alte surse: wikipedia.org, caminodesantiago.ro,
Citește și Care e diferența dintre hotel și motel