Exerciţii fizice pe care să le faci după sărbători ca să îţi recuperezi forma

Trăim în era vitezei, în care suntem mult prea grăbiţi şi preocupaţi de activităţile cotidiene. Paradoxal, viaţa sedentară ne caracterizează. Cum totul e la o distanță de numai un click sau cel mult la câteva minute cu mașina, considerăm mișcarea fizică pierdere de vreme. Cu atât mai mult simțim nevoia, de sărbători, să ne răsfățăm stând și savurând bunătăți. Și uităm de faptul că stăm și nu stăm a bine, cum ar zice bunicii. Așadar, e cazul să luăm măsuri. Și câteva idei de exerciţii fizice pe care să le faci după sărbători pot fi o soluție.

De ce ai nevoie de exerciţii fizice pe care să le faci după sărbători

Odată cu evoluția tehnologiei și cu progresele științifice, ne-am cam uitat menirea pe pământ. Ispitele culinare ne pândesc la tot pasul, fără a necesita vreun efort fizic pentru a le procura. Ne desfășurăm activitățile lipiți de scaune (în cazurile fericite, ergonomice). Ne deplasăm cu mașina sau cu mijloacele de transport în comun. Nu mai avem timp de pierdut cu mersul pe jos și, după o zi întreagă de stat, suntem mai obosiți ca oricând.

Or, am fost „proiectați' să parcurgem distanțe mari în căutarea hranei sau, cel puțin, să muncim pământul pentru a o obține. Așa se face că am ajuns să tragem ponoasele propriei inconștiențe. Efectele lipsei de mișcare își fac simțită prezența tot mai des în viața omului modern: boli cronice severe, disfuncții ale organelor, deformări osoase, stres, depresii, insomnii…

Această mașinărie complexă, corpul uman, a fost concepută în așa fel încât fiecare fărâmiță să joace un rol important în buna funcționare a celorlalte și, implicit a întregului. Fără efort fizic, organismul se dereglează, își diminuează capacitățile. Nesolicitate, mușchii și articulațiile se deteriorează, nemaiputând susține trupul. Organele interne au de suferit, la fel ca și psihicul. Constipația cronică, varicele și hemoroizii, problemele cardiace, respiratorii, cerebrale, hepatice, renale, ale coloanei vertebrale, tulburările metabolice, obezitatea sunt numai câteva dintre daunele grave pe care ni le aduce sedentarismul.

Cum face rău sedentarismul

Printre afecțiunile responsabile pentru decesul a milioane de oameni anual se numără și sedentarismul. Și asta pentru că e una dintre cauzele apariției infarctului, aterosclerozei, accidentului vascular cerebral, diabetului. Studii recente au demonstrat că, în unele cazuri, sedentarismul are efecte mult mai periculoase decât fumatul. Adu-ți mereu aminte că 4 ore petrecute zilnic, fără pauză de mișcare, pe un scaun, te pot îmbolnăvi grav.

Lipsa de mișcare constantă este una dintre cauzele hipertensiunii, a colesterolului mărit, a bolilor inimii, a digestiei proaste, a diabetului zaharat. Degeaba faci sport seara, dacă tot restul zilei ți l-ai petrecut într-un scaun de birou. Există dovezi clare că lipsa mişcării afectează negativ nivelul de glucoză din sânge şi creşte rezistenţa la insulină. Sedentarismul ne îmbătrânește înainte de vreme și chiar periclitează activitatea creierului.

Până la 25 de ani, masa osoasă este în formare. Apoi, scade progresiv cu vârsta, putându-se ajunge la maladia tăcută numită osteoporoză. Această boală este agravată de sedentarism. Dat fiind că mișcarea este baza dezvoltării sistemului osos puternic și a articulațiilor sănătoase. Drept urmare, cel mai eficient remediu și, mai ales, mod de prevenire a acestei boli, rămâne mișcarea constantă și susținută.

Mersul este unul dintre cele mai eficiente exerciţii fizice pe care să le faci după sărbători

Plimbările lungi, dansul lejer, exercițiile moderate sunt binevenite la orice vârstă și cu efecte valoroase asupra sănătății. Mersul pe jos e soluţia magică pentru recăpătarea echilibrului organismului. Şi sunt suficiente numai 10 minute zilnic! Nu degeaba spun cercetătorii americani că mersul pe jos poate fi numit, fără reţinere, leacul-minune pentru tinereţe fără bătrâneţe.

La ce e bun mersul pe jos

1.Reduce riscul apariţiei şi cronicizării bolilor de inimă, a cancerului, osteoporozei şi diabetului.
2.Alungă pofta de ţigări a celor care vor să renunţe la fumat şi scade simptomele sevrajului în cazul celor aflaţi în terapia dependenţelor.
3.Îmbunătăţeşte agilitatea minţii prin oxigenarea creierului şi a fluxului snguin. Pentru memoria vârstnicilor e o adevărată binecuvântare, plimbările zilnice ferindu-i de Alzheimer sau demenţă.
4.Întăreşte sistemul osos, scade nivelul colesterolului, previne îmbolnăvirea arterelor şi ajută la eliminarea excesului de greutate.

Cum faci o plimbare să fie medicament

1.Pentru a beneficia la maximum de porţia de sănătate oferită de mersul pe jos, păşiţi prin noroi, nisip sau iarbă cu rouă, căci veţi consuma mai multă energie. Este cu atât mai bine dacă aveţi posibilitatea să păşiţi desculţi. Se spune că suprafeţele cu denivelări stimulează anumite puncte din talpă, ceea ce duce la îmbunătăţirea presiunii sângelui şi la reglarea tensiunii.
2.Ţineţi braţele pe lângă corp, spatele drept şi respiraţi adânc, pentru a pune la treabă' muşchii inimii.
3.Purtaţi încălţăminte adecvată, comodă, cu talpa flexibilă.

Dansează, să-ți fie de bine!

Cineva a zis o vorbă mare: e de preferat să treci prin viață în pași de dans, decât mărșăluind. Pe lângă bucuria și starea de bine pe care le oferă, dansul contribuie la menținerea sănătății. Ți-ai fi imaginat că sănătatea vine în pași de dans? Ei bine, dansul e un aliat de nădejde. Și ar trebui inclus printre exerciţii fizice pe care să le faci după sărbători ca să îţi recuperezi forma.

E o metodă ieftină, la îndemână, de a face mișcare. Și nici nu resimți povara deplasării din intimitatea căminului. Mai mult decât atât, alungă toate gândurile negre și te ajută să te simți ca la 16 ani, și la propriu, și la figurat. Specialiștii tot recomandă un minimum de 30 de minute de mișcare zilnic. Or, prin dans, nici nu simți când trece chiar și o oră. Te poți antrena acasă, chiar și când faci curățenie sau gătești, pe acordurile melodiilor preferate. Într-o oră, alungi 300 de calorii și capeți o porție copioasă de optimism.

Beneficiile dansului:

• scapi de stres și de insomnii,
• întărești musculatura,
• antrenezi articulațiile,
• previi osteoporoza,
• pierzi kilogramele în plus,
• ajuți inima,
• îmbunătățești digestia,
• respiri mai bine.

Cum te ajută dansul să îți menții sănătatea

E deja dovedit că dansul previne și tratează boli, fiind de ajutor în diabet, afecțiuni cardiovasculare, musculare, articulare și osoase, în obezitate și tulburări psihice. Iată ce beneficii îți aduce:

Previne osteoporoza

Tonfiind musculatura și întărind oasele și articulațiile dansul previne apariția unor boli de temut, precum osteoporoza sau afecțiunile reumatismale. Prin dans, sunt acționate aproape toate grupele de mușchi, fără a resimți efortul. Copiilor le stimulează creșterea armonioasă și preîntâmpină potențiale afecțiuni ale coloanei vertebrale.

Alungă depresia

În pași de dans, stresul dispare, ne relaxăm și uităm de griji. Există chiar tehnici de meditație prin dans. Echilibrează psihicul și elimină tensiunile emoționale acumulate. Există și instructori de dans specializați în terapii menite să combată depresia sau anxietatea.

Aduce somn ușor

Mişcarea supune organismul la efort și îl relaxează în același timp, așa încât, după o ședință de dans, somnul nocturn este asigurat, liniștit și fără probleme.

Pune diabetul pe fugă

Se știe că diabetul de tip II sau rezistența la insulină sunt afecțiuni cauzate, în mare parte, de surplusul de kilograme. Dansând, abia sesizezi efortul, așa încât eliminarea greutății în exces devine o plăcere. Ba mai mult, stimulezi digestia și ajuți pancreasul să-și facă treaba, reglând nivelul glicemiei.

Păstrează tinerețea

Ca și alte forme de mișcare, dansul are capacitatea de a încetini procesul de îmbătrânire și de a ne face longevivi. Stimulează funcțiile celulare, îmbunătățește memoria și întârzie apariția modificărilor cauzate de vârstă la nivelul creierului. În plus, îmbunătățește rezistența la efort și funcția pulmonară.

Protejează inima

Spre deosebire de alte sporturi de performanţă, dansul nu duce în timp la modificări patologice ale vaselor de sânge sau ale inimii, așa cum este hipertrofia musculaturii inimii, una din cele mai frecvente probleme pe care le ridică sportul de performanţă. Dimpotrivă, dansul este un bun protector cardiovascular. În timpul dansului bătăile inimii cresc uşor, circulaţia se intensifică, creşte oxigenarea organismului şi tonusul cardiovascular devine mai bun.

5 alte exerciţii fizice pe care să le faci după sărbători

Cum îți recapeți forma fizică? Ei bine, dacă vrei să faci performanță, sunt și alte alte exerciţii fizice pe care să le faci după sărbători. Din fericire specialiștii in fitness au găsit combinația de exerciții fizice ideală. Te vor ajuta să scapi în timp record de kilogramele acumulate și să te simți în formă.

Genuflexiuni

Acestea sunt considerate exercițiu de bază în orice antrenament care folosește greutatea corpului. Genuflexiunea este o mișcare naturală a corpului, care implică mușchii coapselor (cei mai mari mușchi din corp) dar și mușchii abdomenului. Pentru a executa corect o genuflexiune, picioarele se țin depărtate, la nivelul umerilor. Genunchii trebuie să fie în linie cu degetele de la picioare, iar abdomenul, încordat. Spatele se ține drept, menținând curbura lombară normală. Călcâiele rămân lipite de podea pe toată durata exercițiului. Se fac minimum 3 reprize a câte 10 repetări.

Fandări

Aceste mișcări implică mușchii fesieri, cvadricepsii, dar și tendoanele. Din poziția drepți, cu picioarele apropiate, se face un pas înainte cu un picior, îndoind genunchiul.

Se revine la poziția de start și se repetă mișcarea cu celălalt picior. Se fac câte 10 repetări pentru fiecare picior, în 3 reprize.

Cățărare la orizontală

Este un exercițiu foarte ușor. Dar necesită răbdare și multe repetări pentru a observa rezultatele. Te așezi în poziția de flotare și imiți pe loc mișcările pe care le-ai face pentru a te cățăra pe un perete de stâncă. Șoldurile trebuie să fie ridicate și abdomenul încordat. Se trage, pe rând, câte un genunchi către piept, în timp ce celălalt picior stă perfect întins.

Sărituri și flotări

Implică mușchii pectorali, umerii și abdomenul. Dar solicită și picioarele. Începi în poziție de drepți. Te lași în genuflexiune, întinzi brațele în față. Execuți o flotare, te ridici, sari și o iei de la capăt. E nevoie de minimum 3 serii a câte 10 mișcări.

Sărituri Jacks

Dacă nu ai posibilitatea să sari coarda, aceste sărituri sunt un exercițiu foarte bun. Ajută coapsele, gambele și fesele, dar și mușchii brațelor, abdomenul și umerii. Poate fi folosit atât în etapa de încălzire cât și ca exercițiu în cadrul unui circuit. Presupune sărituri din poziția de drepți. Se alternează cu salturi cu picioarele îndepărtate, în timp ce se ridică simultan brațele deasupra capului. Se fac minimum 3 reprize a câte 10 repetări.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: muscleandfitness.com,

Citește și Beneficiile consumului de murături pentru sănătate

Urmărește-ne pe Google News