Lăsata secului pentru Postul Paștelui 2025 anunță intrarea în cea mai lungă și mai purificatoare perioadă a anului. Este vremea pentru apropierea de divinitate, când sufletul credinciosului se curăță de rele prin smerenie și fapte bune. Iar obiceiurile legate de acest eveniment se respectă cu sfințenie. Și iată când are loc Lăsata secului pentru Postul Paștelui 2025.
Cuprins
- 1 Postul Mare începe cu Spolocania
- 2 Ce se întâmplă în Săptămâna Albă
- 3 Cum se ține Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2025
Lăsata secului pentru Postul Paștelui 2025 și nu numai se respectă cu sfințenie. Și asta pentru că este ultimul moment de petrecere înaintea intrării în cel mai important post al creștinătății. Încă de la Moșii de iarnă, începe pregătirea pentru Marele Post. De la Duminica Înfricoșătoarei Judecăți încolo, tradițiile și obiceiurile se țin lanț. Săptămâna Albă deschide șirul tradițiilor pascale și anunță intrarea în Postul Mare. La finalul ei, Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2025 aduce petreceri de pomină.
În viața creștinilor ortodocși, posturile care preced marile sărbatori au o importanță cu totul deosebită. Și asta pentru că de ele este legat unul dintre actele centrale pe care ei le îndeplinesc în biserică, și anume împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. Pentru creștinul ortodox nu este de conceput împărtășire fără post. Respectarea postului este o condiție esențială pentru împărtășirea cu vrednicie.
Cuprins
Postul Mare începe cu Spolocania
În Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, se amintește Izgonirea lui Adam din Rai. Și are loc, în acest an, pe 23 februarie. Atunci se face primul pas important către Postul Sfintelor Sărbători de Paști. Cu slujba Vecerniei, Biserica Ortodoxă intră în Săptămâna Albă. Acum se face intrarea în Postul Mare. Și este perioada pregătitoare înainte ca asprimea Păresimilor să-şi spună cuvântul. Se lasă sec de carne pentru ca, în următoarele 7 zile, să primim dezlegare la lactate, brânzeturi, ouă, dar și la pește. Această perioadă e cunoscută în popor și drept Săptămâna Brânzei ori a Nebunilor.
E vremea pregătirii trupului pentru Postul Mare, în care se face o trecere lentă de la mâncarea de dulce la cea de post. În zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Albă nu se săvârșește Sfânta Liturghie. Se spune că nu e o perioadă bună pentru cununii, precum nici pentru înmormântări. Lunea Curată este prima zi din lunga perioadă de smerenie și căință, în care oamenii se curăță de păcate, pentru a se apropia de Dumnezeu. Iar Spolocania este un pas important.
În primul rând, toate vasele în care s-a gătit mâncare de dulce sau de frupt, inclusiv tacâmurile, lingurile din lemn și polonicele, toate se spală bine și se pun la loc ferit, pentru a fi reutilizate abia după Paști. Numai copiii se mai pot înfrupta din bucatele rămase de la ospățul de Lăsatul Secului. Adulții mănâncă numai gustări reci, pâine nedospită și beau zeamă de varză murată. Nu se gătește și nu se aruncă gunoiul. Se pun la îndemână alimentele de post. În această perioadă, avem dezlegare la pește numai la Florii, iar adevărații credincioși țin post negru miercurea și vinerea.
Ce se întâmplă în Săptămâna Albă
Pentru ca lumina, liniştea şi pacea să le învăluie sufletul în clipa Învierii, credincioşii trebuie să respecte un şir de ritualuri purificatoare. Iar primul este Săptămâna Albă, știută în popor și drept Săptămâna Brânzei sau a Nebunilor. I se mai spune așa pentru că este perioada premergătoare începutului Postului Mare, când se exclude din alimentație carnea, fiind încă permise lactatele, brânzeturile și ouăle. Cum aceste zile sunt ultimele dinaintea Postului în care se mai pot oficia căsătorii, oamenii obișnuiau să spună că numai nebunii, urâții și proștii fac nunți acum, de unde și denumirea de Săptămâna Nebunilor.
7 zile magice
Fiecare zi a Săptămânii Albe are semnificațiile ei:
Lunea albă
I se mai spune Lunea Burdufului și trebuie respectată ca să nu ai parte de mătreață, să nu-ți albească părul timpuriu, să nu faci albeață pe ochi și ca să nu atace viermii culturile. Iar cei care o respectă nu vor face mătreață, urdori, cataractă, scurgeri femeiești. Ziua această respectată cum se cuvine aduce fertilitate cuplurilor. Azi se taie burduful de brânză.
Marțea albă
Este a noua marți după Crăciun și nu ai voie să faci treburi casnice de niciun fel. Ca să-ți fie bine, trebuie să mănânci brânză. În marțea albă este interzisă munca și este indicat consumul de brânză. Nu trebuie să confunzi această zi importantă cu Marțea albă din Săptămâna Luminată, a Sfintelor Paști.
Mirecurea albă
În această zi se rostește în biserici pentru prima dată în perioada Triodului, rugăciunea Sfântului Efrem Siriul, ritual care încetează în miercurea din Săptămâna Patimilor. Miercuri și vineri, în Săptămâna Albă, nu are loc Sfânta Liturghie. Miercurea albă e dedicată rugăciunilor cu evlavie și se recomandă abținerea de la toate cele lumești.
Joia albă
Are o mulțime de denumiri: Joia Necurată, Nepomenită, Blasii, Vlașii ochilor ori Gadinele. E ziua Sfântului Vlasie, patronul curățeniei și protectorul ochilor. Se spală rufe albe, pentru a-și menține puritatea, nu se toarce. În așa numita Joi necurată, se face, de fapt, curățenie. Se spală hainele ca să rămână albe tot anul.
Vinerea albă
E Vinerea Ouălor, știută și ca Vinerile Scumpe. În anul bisericesc sunt 12 Vineri Scumpe, câte una înaintea fiecărui Praznic. Trebuie cinstite, altminteri iau sporul și aduc boli. Se ține post negru, pentru binele casei. În Vinerea albă încep Vinerile Scumpe, cele 12 vineri de maximă importanță din calendarul creștin. Se ține post negru, pentru sănătate, iertarea păcatelor și liniștea căminului.
Sâmbăta albă
E prima Sâmbătă a lui Lazăr, când se împart plăcinte cu brânză și ouă pentru sufletele adormite. Niciun bărbat nu are voie să lucreze, iar femeile fac pomeni pentru binele soților. Biserica îi pomenește pe cei „luminați prin post’, ziua fiind numită și Sâmbăta Asceților. Sâmbăta Ursului aduce plăcinte, fiind o nouă zi de pomenire a morților. Bărbații nu au voie să lucreze, ca să nu se accidenteze. Cine face treabă se umple de bube.
Duminica albă
Este Lăsatul Secului de brânză. I se mai spune Ziua Împăcării, căci bunii creștini cer iertare. Vecinii, rudele, cunoscuţii se vizitează şi îşi cer iertare unii de la alţii, ca să intre curaţi în Post. Se fac petreceri de pomină, fiind și ultima zi în care se mai poate, înaintea Postului Mare. Urarea care se face este „Post ușor!’. Se mănâncă ouă, pentru ca Postul să fie rapid și ușor la fel cum e de mâncat oul. Duminică, 2 martie 2025, e Lăsata Secului și zi de mare sărbătoare. Se fac petreceri, se cere și se dă iertare, veselia stăpânește lumea. E bine să mănânci un ou copt sau fiert, ca să ți se pară Postul mic și ușor ca oul.
Cum se ține Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2025
După Vinerea Ouălor, e Lăsata Secului. Se știe că în calendarul creștin există 12 vineri de maximă importanță, de post, înaintea fiecărui praznic bisericesc, cunoscute sub numele de Vinerile Scumpe. Aceasta, din 28 februarie, este prima din an. Se ține post negru pentru sănătate, iertarea păcatelor și liniștea căminului. I se mai spune și Vinerea Ouălor. Cine nu ține post acum, va fi bolnav și nu va avea spor.
Sâmbăta Ursului, pe 1 martie în acest an, e zi de pomenire a morților, în care plăcintele cu brânză sunt vedete. Bărbații nu au voie să lucreze, ca să nu se accidenteze. Cine face treabă se umple de bube. Se dă de pomană și apă, ca să nu suferi de sete pe lumea cealaltă. Duminică e Lăsata Secului. E cea mai importantă sărbătoare după Bobotează.
Se fac petreceri, se cere și se dă iertare, veselia stăpânește lumea. E bine să mănânci un ou copt sau fiert, ca să ți se pară Postul mic și ușor ca oul. Fetele bătrâne sau cele care vor să se mărite țin post negru în Duminica dinaintea Postului Mare, fără a pune gura nici măcar pe un strop de apă, până la asfințit. Nu se gătește și nu se aruncă gunoiul.
Ce se întâmplă după Lăsata Secului
Așadar, Postul Mare începe pe 3 martie 2025 și ține până pe 19 aprilie. În această perioadă, adevărații credincioși țin post negru miercurea și vinerea. În toate zilele de miercuri din Post nu se mănâncă decât seara, doar pâine şi legume fierte, fără ulei. În rest, se mănâncă o singură dată pe zi, numai seara, hrană uscată, doar sâmbăta având voie să consumăm ulei şi puţin vin.
Există și date precise în care se dă dezlegare la consumul de pește, untdelemn și vin. Numai că, în Postul Mare, sunt doar două. Și asta pentru că este vorba despre cel mai important post din anul bisericesc. Postul alimentar este completat și de abstinenţa de la plăcerile trupeşti şi de o conduită morală impecabilă. Sunt oprite nunţile şi serbarea zilelor de naştere sau onomastice, căci veselia nu are ce căuta în acest cadru sobru.
Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: doxologia.ro,
Citește și Când se taie moțul copilului. Tradiții și obiceiuri