A trebuit să merg a cincea oară în Sicilia ca să ajung și la Messina. Și tare rău îmi pare de asta, acum. Sunt sigură că mulți dintre voi ați făcut la fel ca mine, ați ocolit Messina… Dar, dacă vă spun că aici s-au inventat arancini, granita și pomodori secchi, că aici s-a născut Giovanni Rapazzo, inventatorul cinematografului sonor, și că mesinezii se mândresc cu două tablouri semnate Caravaggio, cred că am reușit deja să vă schimb părerea, nu? Ah! Și au și cel mai mare și complex orologiu din lume.
Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!
„Enache Dana, la tablă!
(Mi-a căzut cerul în cap)
Toți ne temeam de Doamna V., profesoara de geografie. Umbla mereu cu arătătorul din bambus și ne altoia imediat dacă nu intram urgent în clasă, când se suna de intrare.
„Strâmtoarea de la Messina – îmi zice ea.
M-am panicat, nu învățasem lecția cum trebuie. …„Strâmtoarea de la Messina se află în Italia, unește Marea Tireniană și Marea Ionică, este foarte îngustă și sunt foarte mulți curenți. Și am știut să o arăt pe hartă, cu celebrul băț de bambus, de care mă temeam mai ceva ca dracu de tămâie. „La loc, 7.
Aceasta este strâmtoarea Messina sau Stretto Messina. A trebuit să vin și să o văd cu ochii mei, ca să o înțeleg. Stretto di Messina nu unește doar două mări, așa cum vă spuneam, unește oameni… Unește Sicilia cu toată Italia, îi unește pe mesinezi și pe calabrezi, îi unește pe cei care îi străbat zilnic valurile, pescuind faimosul pește spadă, care doar aici ajunge să cântărească și peste 100 de kilograme, și pe cei care pescuiesc vongole, probabil cele mai bune vongole de pe planetă. O spun mulți. Stretto di Messina este sublimă. E prietenoasă, dar uneori intangibilă și alteori de temut. Ba chiar a distrus tot, la cutremurul din decembrie 1908, când a șters de pe fața pământului orașele Messina și Reggio Calabria. Este a lor. A mesinezilor și a calabrezilor. Iar ei se luptă cu toate puterile să interzică deja aprobatul pod peste Stretto. Fac proteste, i-au scris președintelui, i-au scris premierului, au scris Uniunii Europene. E „una grande cazzata, spun ei, adică o mare porcărie. Pentru că nu vor să le fie distruse orașele, ba chiar casele, și sunt siguri că Stretto se va „enerva și că va dărâma podul. Stretto di Messina este viață și moarte. Iar locuitorii orașului au fost martori la asta mereu. Să vă povestesc pe larg…
Messina a renăscut din propria cenușă după cutremurul din 1908
Devastator, așa a fost cutremurul de pe 29 decembrie 1908, din Strâmtoarea Messina. Aproximativ 80 de mii de mesinezi au murit atunci, dintr-un total de 140 de mii de locuitori, așadar mai mult de jumătate din populația acestui oraș… Probabil acesta este motivul pentru care ei spun mereu că sunt „bravi (n. red. curajoși), că nu îi mai sperie nimic… Au trecut prin tot ce a fost mai greu, iar lupta pentru supraviețuire a devenit normalitate pentru ei. Nu cunosc viața altfel.
Cutremurul din Messina este considerat unul dintre cele mai grave din istoria omenirii, având un înfricoșător bilanț total de 120 de mii de victime, replicile fiind resimțite chiar și cinci ani mai târziu.
Aceasta este și motivul pentru care în Messina nu veți regăsi atât de multe clădiri istorice sau construite în arhitectură specific italiană, pentru că mare parte a orașului a fost reconstruit, evident, după cutremur. Dar, la capitolul frumusețe, Messina compensează cu vârf și îndesat cu multe clădiri în stil Liberty sau Art Nouveau, așa cum nu veți mai găsi în alte locuri din Sud Italia.
Iar oamenii, greu încercați de soartă, așa cum spuneam, sunt cei mai sinceri și calzi oameni pe care eu i-am întâlnit vreodată… Pentru că greutățile și faptul că nu primești totul pe tavă te transformă. Te transformă încât să fii mai bun, să te bucuri de lucrurile simple, să nu iei nimic ca și când ți se
cuvine și să trăiești fiecare zi ca și când ar fi ultima.
Cel mai mare și complex orologiu astronomic din lume
Odată ajuns în Piazza Duomo, nu catedrala îți ia ochii, ci orologiul astronomic. Și pe bună dreptate! Eram câteva sute de persoane nerăbdătoare, într-o zi oarecare de marți, iunie, extrem de călduroasă, în așteptarea spectacolului! Pe fundalul muzical al celebrei Ave Maria, compusă de Schubert, cele 54 de figuri sculpturale mecanice din bronz, poziționate în carusel, pe mai multe niveluri ale turnului, prind viață. Leul care răcnește, care dă din coadă și din cap în timp ce steagul flutură, simbol al forței și curajului oamenilor din Messina, pornește mecanismul sofisticat.
Mecanismul complex și fascinant al Ceasului Teatral Astronomic din Messina se manifestă în toată perfecțiunea sa inginerească, în măreția sa estetică și în eleganța figurilor sale automatizate, la ora 12.00, în fiecare zi. Clopotnița Catedralei este, însă, protagonistul incontestabil al orașului la orice oră, marcând timpul cu spectacolul celor două carusele amplasate la bază.
În penultimul nivel se află scena celor 4 vârste ale vieții – copilărie, tinerețe, maturitate, bătrânețe – care se mișcă la fiecare sfert de oră, pentru a ne aminti că moartea nu cruță pe ni meni. Mai mult, avem și caruselul zilelor săptămânii, înfățișat de carele condu se de cele șapte zeități/planete romane de la care și au luat numele, fiecare arătându se în ziua respectivă.
Caravaggio a locuit la Messina și a lăsat aici două tablouri impresionante
Caravaggio a avut o viață de film, iar talentul lui a fost dublat de un caracter violent, despre care există ne numărate mărturii. Astfel că a locuit în multe orașe din Italia și nu numai, la Messina ajungând, cel mai probabil, după ce a evadat din închisoare, din Malta. La vremea aceea, la începutul anilor 1600, Messina era un oraș înfloritor, cu economia în creștere permanentă, nu e de mirare de ce a ales să se mute aici. În 1606, Caravaggio a omorât un bine cunoscut proxenet, Ranuccio Tomassoni. Istoricii au speculat îndelung motivul acestei crime. Unii au sugerat că ar fi vorba despre o datorie neplătită, în timp ce alții au susținut că era rezultatul unei neînțelegeri la un joc de tenis. Recent, istoricii, inclusiv Andrew Graham Dixon, au spus că ar fi vorba despre o femeie, soția lui Tomassoni, Lavinia, pe care Caravaggio și o dorea pentru el.
Revenind, Caravaggio a pictat mult cât timp a stat la Messina, însă multe dintre picturi, cel mai probabil, au fost atribuite urmașilor lui. Cu certitudine, Caravaggio a semnat faimoasele „Învierea lui Lazăr și „Adorația Păstorilor, care pot fi văzute la Museo Regio nale di Messina, alături de alte opere de artă de înaltă însemnătate, cum ar fi lucrări ale celebrului Antonello da Messina.
Dacă tot vorbim despre personalități care au strânse legături cu Messina, ar trebui să amintim că aici s a născut și Giovanni Rapazzo, inventatorul cinematografului sonor. Geniu uitat, Giovanni Rappazzo a luptat toată viața pentru recunoașterea invenției menite să schimbe istoria cinematografiei, adică sunetul care, după brevetul depus în 1921, nu a primit finanțarea necesară pentru crearea sa, ajungând să fie exploatat de industria cinematografică americană. ONU a fost, mai târziu, cea care a recunoscut creația lui Rappazzo ca fiind invenția internațională a „sincronismului fotocine fonic, care a fost urmată de celula foto electrică pentru cinematografie și oscilatorul foto fonic pentru înregistrarea coloanei sonore pe film.
Ce activități mi-au plăcut cel mai mult în Messina și provincia Messina
Experiența la pescuit de pește spadă, într o barcă tradițională de tip feluca. Dincolo de faptul că aici se
poate pescui cel mai mare pește spadă din lume, care ajunge chiar și să depășească 100 de kilograme, această experiență mi a oferit șansa să îi văd pe mesinezi în mediul lor de lucru natural, la muncă. Și asta m-a impresionat foarte mult… În Messina, meseria de pescar se moștenește din tată în fiu și pare că nu se iese la pensie niciodată, judecând după vârsta celor mai pricepuți și mai iscusiți oameni de pe barcă… Mai o glumă, mai un pahar cu apă, mai o cafea din tradiționalul aparat de espresso… În Sicilia se trăiește o viață extrem de simplă. Și viața simplă este cea mai frumoasă.
Duomo di Messina și Campanile. Este una dintre cele mai vechi și, totodată, una dintre cele mai noi catedrale din Italia, cu o arhitectură deosebită, în stil gotic. Construită pe vremea normanzilor, a fost sfințită de arhiepiscopul Berardo în 1197, în prezența Împăratului Henric al VI lea al Suabiei și a Reginei Constanța de Altavilla. De atunci, a fost dărâmată și reconstruită de mai multe ori. Dincolo de arhitectura atipică pentru Italia de Sud, catedrala impresionează prin faptul că puteți vedea orologiul, la interior, o experiență unică în lume, dar și priveliștea de sus, din Campanile. De jur împrejur, puteți vedea tot orașul Messina, așezat pe coline, fiind un peisaj superb.
Excursia cu barca la Lacul Ganzziri pentru a vedea culturile de scoici, cozze și vongole. Dincolo de
faptul că Lacul Ganzziri oferă o priveliște de vis, fiind înconjurat de vile cochete și de leandri în toate culorile posibile și imposibile, să știți că toți sicilienii sunt de acord că aici găsiți cele mai bune cozze și vongole din Italia. De asemenea, tot aici trebuie să veniți dacă sunteți fani ai fructelor de mare… Toată lumea mi a spus că nu ai mâncat scoici dacă nu vii aici, la un restaurant.
Muzeul Forte Cavalli. Aici sunt puțin subiectivă, pentru că este locul în care am plâns în hohote și nu o dată, ci de mai multe ori. Forte Cavalli se află pe Monte Gallo, la o înălțime de 330 de metri deasupra nivelului mării, și oferă, cu siguranță, cea mai frumoasă priveliște asupra Strâmtorii Messina. Un loc care efectiv îți taie răsuflarea. Aici mă aflam când mi am amintit povestea de la școală, din clasa a șaptea, cu profesoara de geografie. Un loc sublim, în care te simți deopotrivă mare, privilegiat, dar și mic, în fața peisajului divin care se întinde peste tot, cât vezi cu ochii, sus, jos, la stânga sau la dreapta. Un loc în care realizezi cu adevărat că veșnicia s-a născut în Sicilia.
Construită între 1889 și 1890, reprezintă prima poziție situată în sud pentru a păzi Strâmtoarea. A fost numită după generalul Cavalli (1808-1879), inventatorul tunului cu încărcare unghiulară. Declarat bun
istorico artistic, Fortul, acum accesibil comunității, a fost recuperat de către Asociația „Comunità Zancle – ONLUS, care l a obținut în concesiune de stat în anul 2000 și este transformat în muzeu dedicat celor două războaie mondiale. E greu să vă povestesc în cuvinte ce trăiri și sentimente am experimentat, mai ales că bunicul meu a fost prizonier de război, în cel de al Doilea Război Mondial. Ceea ce pot să vă spun este că expoziția este atât de impresionantă, încât noi, toți cei care am avut părinți sau bunici implicați în războaie, într-un fel sau altul, am plâns.
Alte locuri de vizitat în Messina
- Porto Crocciere di Messina
- Fântâna lui Neptun
- Complexul Monumental Cristo Re
- Palatul Calapaj – DAlcontres
- Palatul del Monte di Pietà
- Galleria Vittorio Emanuele III și Teatrul Vittorio Emanuele II
- Museo Cultura e Musica Popolare dei Peloritani.
Mâncarea în Messina
V-am spus deja despre arancini, granita messinese și pomodori secchi că sunt invenții culinare mesineze. Adăugăm aici și peștele spadă și scoicile, specialități culinare recunoscute pe tot globul. Peștele, întotdeauna foarte proaspăt, este regele incontestabil al bucătăriei din Messina. Dar și legumele, carnea, brânzeturile prelucrate după tradiții străvechi, uleiul de măsline, mierea, alunele, fisticul și fructele de pădure sunt adevărate excelențe culinare. Și din nou patiseria, și nu în ultimul rând vinurile sau berea.
Messina poate fi tratată inclusiv ca o destinație strict culinară, având în vedere varietatea restaurantelor – de la street food, până la localuri de tradiție și fine dining, iar prețurile sunt mult mai accesibile chiar și decât în alte orașe sau zone ale Siciliei.
Oamenii lui Dumnezeu
Luni dimimeata, Messina.
Pescarii deja lucrează, sunt pe mare… pescăriile pregătesc zgomotos marfă pentru revânzare, rufele puse la uscat dansează în adierea vântului, doi copii foarte mici se plimbă cu bicicletă. Nimeni pe drum, în rest. Vedeți voi… oamenii din Sicilia nu au nimic. Dar au totul. Iar totul lor este marea. Marea le este sursă de viață, putere, vindecare, uitare și alint.
…cei mai mulți au chipul îmbătrânit din vreme, că soarele Siciliei este arid, dar ce poate fi mai frumos decât să îmbătrânești… pe mare?!
…oamenii din Sicilia nu au nimic, dar au tot. Se au pe ei înșiși. Pentru că oamenii din Sicilia sunt greu încercați, dar nu le pasă… Lor le pasă de ceea ce au, de fapt. Și se au pe ei, au familie, au mâncare, au muzică, au boscheți plini cu flori, au clădiri vechi, care adună amintiri de sute și de mii de ani, și peisaje care îți taie respirația, și mai ales au marea.
Oamenii din Sicilia știu ce înseamnă să fii subjugat, dar, alături de napoletani, sunt cel mai liber popor de pe pământ. Și cel mai frumos. Libertatea înseamnă să trăiești așa cum simți, să te bucuri de ceea ce ai, să nu îți dorești mai mult decât necesarul, și să nu lași problemele să te doboare, iar ei… în pofida tuturor problemelor, nu au niciuna. Pentru că oamenii din Sicilia știu ce înseamnă viața. Iar viața înseamnă libertate. Și mare. Oamenii din Sicilia mai au ceva ce noi, restul, avem prea mult. Nu au frică. Niciodată. Și de nimic.
Oamenii din Sicilia sunt născuți în frumos și cu frumos și nu știu să trăiască altfel. Iar noi, toți, restul, putem doar să visam că, într o zi, putem fi sicilieni.