Când sunt Moșii de iarnă în 2024. Ce se împarte de Sâmbăta Morților

După obicei, în ziua de dinaintea Duminicii Înfricoșatei Judecăți, se țin Moșii de Iarnă. În acest an, evenimentul are loc pe 9 martie. Momentul este celebrat cu o zi înainte de Lăsatul secului, înaintea Postului Mare. Dar este și data la care credincioșii îi comemorează pe Sfinții 40 de Mucenici uciși în Sevastia. Sunt sărbători creștine încărcate de simboluri, dar și de tradiții și obiceiuri. Întâmplător, în 2024, data Moșilor de iarnă coincide cu cea a Moșilor de primăvară.

De ce li se spune Moși

Dat fiind că reprezintă serbări dedicate străbunilor, sufletelor celor trecuți în lumea cealaltă, în popor acestor zile de prăznuire le-a rămas numele de Moși. Și nu întâmplător au loc în zilele de cumpănă între anotimpuri, la solstiții și echinocții.

Potrivit tradiției, strămoșii controlează ciclurile naturii, dar și activitățile de sezon ale urmașilor. Nu există informații conform cărora această sărbătoare să-și aibă originile în creștinism, însă ea se celebrează astăzi în biserici.

Așa cum mai este cunoscută în folclor, Sâmbăta Părinților dinaintea Lăsatului de Sec este și ziua în care se pomenesc morții care și-au aflat sfârșitul în împrejurări cumplite sau cei care s-au stins fără lumânare la căpătâi. A doua zi, duminică, în biserici se citește, la Sfânta Liturghie, fragmentul evanghelic referitor la judecata de apoi, la sfârșitul lumii, când toți ne vom primi locul meritat, raiul sau iadul.

Se spune că, deși fiecare are parte, la 40 de zile de la trecerea în lumea cealaltă, de o judecată menită să trimită sufletul în funcție de faptele lui în locul meritat, la sfârșitul lumii va avea loc o nouă judecată definitivă. Printre faptele care cântăresc greu în balanța deciziei finale se numără și pomenirea cuvenită strămoșilor, rugăciunile înălțate de către cei vii pentru odihna veșnică a celor dispăruți și pentru iertarea păcatelor lor.

Așa se face că Biserica a ales zile speciale din an în care să le amintească credincioșilor de datoria pe care o au față de străbuni. O altă zi importantă din an dedicată morților este Sâmbăta Sântoaderului.

Ce se face când sunt Moșii de iarnă în 2024

Sâmbăta Morților este oficiată cu fast în toate bisericile ortodoxe, fiind o zi în care se oficiază slujbe pentru pomenirea celor dispăruți din lumea celor vii. Acest moment important din anul bisericesc nu are o dată fixă, el depinzând de sărbătoarea Sfintelor Paști.

Spre deosebire de ceilalți de peste an, Moșii de Iarnă ridică mai multe pretenții. Mai ales că sunt celebrați în aceeași zi cu cei de primăvară și cu Mucenicii. De aceea, datina cere ca totul să se facă din vreme, după un tipic bine stabilit.

În afara slujbei de pomenire în biserici unde, după tradiție, se duc obligatoriu colaci, colivă, vin și lumânări, există o sumedenie de alte obiceiuri. Spre deosebire de ceilalți de peste an, Moșii de Iarnă sunt mai darnici. Pe lângă bucate alese, se mai împart vase noi cu mâncare. La loc de cinste se află colacii, plăcintele, produsele lactate, sarmalele, piftia, dulciurile cu miere și nuci. Nu trebuie să lipsească din pomeni coliva, apa și lumânările.

Tot acum trebuie date de pomană și căni noi cu apă, însoțite de o lumânare aprinsă. Se spune că e bine ca fiecare să aprindă măcar câte două lumânări. Una să fie pentru a lumina calea celor stinși din viață și alta închinată sănătății proprii și a familiei. În unele zone ale țării, s-a mai păstrat obiceiul de a se tămâia mormintele în această zi. Și se mai pune, lângă colivă, un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru spor.

În Banat, înainte de a pleca la biserică, femeile merg la cimitir și tămâiază mormintele. După slujbă, împart pomeni, printre care și vase cu cotoroage, un fel de mâncare făcut din afumătură de porc. Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri.

Sfinţii 40 de Mucenici se mai numesc şi Moşi. Deoarece vin imediat după cunoscutele Babe rele, care nu lasă primăvara să-şi intre în drepturi. Și aduc cu ele ploi, ninsori, vânt şi vreme rece. Moşii, în schimb, sunt buni. Căci ei dezgheaţă pământul, alungă gerul şi fac să crească iarba verde. De aceea, în tradiţia populară, se respectă ritualul focurilor, menite să atragă duhul blând al primăverii. Este o sărbătoare a reînvierii naturii, a regenerării.

Moșii de iarnă anunță Postul Mare

În Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, pe 10 martie în acest an, se face primul pas important către Postul Sfintelor Sărbători de Paști. Cu slujba Vecerniei, din seara de 9 martie, Biserica Ortodoxă intră în Săptămâna Albă. Se lasă sec de carne pentru ca, în următoarele 7 zile, să primim dezlegare la lactate, brânzeturi, ouă, dar și la pește. Acum se face o trecere lentă de la mâncarea de dulce la cea de post.

În zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Albă nu se săvârșește Sfânta Liturghie. Se spune că nu e o perioadă bună pentru cununii, precum nici pentru înmormântări.

Lunea Burdufului aduce fertilitate. Iar cei care o respectă nu vor face mătreață, urdori, cataractă, scurgeri femeiești. În marțea albă e interzisă munca. Miercurea albă e dedicată rugăciunilor cu evlavie și se recomandă abținerea de la toate cele lumești. În așa numita Joi necurată, se face, de fapt, curățenie. Se spală hainele ca să rămână albe tot anul.

În Vinerea albă încep Vinerile Scumpe, cele 12 vineri de maximă importanță din calendarul creștin. Se ține post negru, pentru sănătate, iertarea păcatelor și liniștea căminului. Sâmbăta Ursului aduce plăcinte, fiind o nouă zi de pomenire a morților. Bărbații nu au voie să lucreze, ca să nu se accidenteze. Cine face treabă se umple de bube. Duminică e Lăsata Secului și zi de mare sărbătoare. Se fac petreceri, se cere și se dă iertare, veselia stăpânește lumea. E bine să mănânci un ou copt sau fiert, ca să ți se pară Postul mic și ușor ca oul.

Mucenicii, săbatoarea bărbaţilor

Dacă nu ştiai, 9 martie este o zi specială. Pe lângă faptul că este o zi sfântă, potrivit calendarului creştin, la noi, românii, a dat naştere mai multor obiceiuri frumoase. E un moment deosebit al anului, în care bărbaţii sunt în centrul atenţiei. Căci e ziua lor şi au dezlegare’ pentru o chefuială pe cinste.

Aşa cum ziua de 8 martie este cunoscută şi aniversată ca Ziua Femeii, data de 9 martie a intrat în tradiţia românească drept sărbătoarea bărbaţilor. Şi asta pentru că, pe lângă multe alte ritualuri specific masculine ce trebuie respectate în această zi, potrivit obiceiurilor din străbuni, este neapărat necesar ca acum să se închine 40 de pahare.

De altfel, se spune că aceasta ar fi una dintre ofrandele aduse pentru a căpăta bunăvoinţa celor 40 de sfinţi ucişi la Sevasta, alături de 40 de colaci copţi în cuptor, numiţi simbolic, în funcţie de zonele geografice, mucenici, sfinţişori, bradoşi sau boboneţi, modelaţi în forma cifrei 8, sugerând silueta umană.

Pentru sărbătoarea celor 40 de sfinţi, femeile din toate zonele României pregătesc acele delicii culinare, cunoscute sub diverse denumiri, după regiunile din care provin. Ceea ce au în comun mucenicii din aluat este forma cifrei opt. În unele zone se mai modelează şi în formă de albină sau porumbel.

În nordul ţării, aşa numiţii „sfinţişori’ se fac din aluat de pâine, dacă e post, sau de cozonac şi sunt daţi prin miere şi nucă măcinată. „Măcinicii’ sau bradoşii din sud sunt nişte optuleţe mici, care se fierb într-o zeamă dulce, preparată din miere, zahăr, nucă pisată, scorţişoară şi alte arome, după gust. De obicei, o parte din mucenici se duc la biserică, unde se împart sărmanilor.

Tradiția spune că, pentru a-ți merge bine tot anul, trebuie să-ți lași barbatul să se îmbete bine în ziua de „Măcinici'. Trebuie să dea pe gât 40 de pahare cu vin sau, dacă-l ţine, cu ţuică. Asta ca să fie sănătos şi să nu se lipească bolile de el. Se spune că acestea reprezintă sângele vărsat de cei 40 de sfinţi mucenici din cetatea Sevastei. Pentru cei sau cele care nu pot să bea cele 40 de pahare obligatorii, e bine ca măcar să guste vin în această zi sau să fie stropit cu vin. Acest ritual înseamnă însănătoşirea sângelui şi multă putere de muncă peste an.

Cine au fost cei 40 de Sfinţi Mucenici din Sevastia

La data de 9 martie, creştinătatea comemorează uciderea celor 40 de mucenici din cetatea Sevastiei. Ei au trăit pe vremea împăratului păgân Licinius. Au fost martirizaţi pentru că au refuzat să renunţe la religia creştină. Povestea lor se petrece în secolul al IV-lea, când creştinii erau pedepsiţi pentru credinţa lor.

Se spune că în cetatea Sevastia era pe atunci un voievod pe nume Agricolae, un mare duşman al celor ce credeau în Hristos. Cum toţi ostaşii erau datori să aducă jertfe zeilor, Agricolae a aflat cu mânie că 40 dintre soldaţii lui, în frunte cu vitejii greu încercaţi de războaie Chiron, Candid şi Domos, sunt creştini şi nu vor să se supună poruncii lui. Drept pedeapsă, cei 40 de ostaşi au fost întemniţaţi.

După 7 zile, s-a poruncit ca mucenicii să fie loviţi cu pietre în văzul tuturor. Însă atunci puterea divină a făcut ca pietrele să greşească ţinta şi să se întoarcă asupra celor care le aruncau. Până şi Agricolae însuşi a fost lovit în plină faţă de una dintre pietre. Furios, tiranul a hotărât ca toţi cei 40 de răzvrătiţi să fie aruncaţi într-un iezer din apropierea cetăţii, a cărui apă era foarte rece din cauza gerului cumplit.

Spre mirarea tuturor, a doua zi oamenii aruncaţi în apă încă mai trăiau. Drept urmare, plin de mânie, Agricolae a poruncit ca soldaţii să fie ucişi în chinuri groaznice, iar apoi, pentru a nu mai rămâne nimic din trupurile lor, să fie arşi, iar rămăşiţele aruncate într-un râu.

Dar, după 3 zile de la omorârea lor, episcopul Petru a găsit osemintele celor 40 de sfinţi, luminând puternic în înturenicul nopţii, pe malul râului. Moaştele s-au păstrat până în zilele noastre, părticele din ele găsindu-se în multe locuri ale lumii şi chiar în România.

Sursa foto: 123rf.com

Citește și Moșii de vară – tradiții și superstiții. Ce nu e bine să faci