Moșii de iarnă 2025 – tradiții, obiceiuri, semnificație

În acest an, evenimentul are loc pe 22 februarie. Momentul este celebrat cu o zi înainte de Lăsatul secului, înaintea Postului Mare.

De ce li se spune Moși?

Dat fiind că reprezintă serbări dedicate străbunilor, sufletelor celor trecuți în lumea cealaltă, în popor acestor zile de prăznuire le-a rămas numele de Moși. Și nu întâmplător au loc în zilele de cumpănă între anotimpuri, la solstiții și echinocții. Potrivit tradiției, strămoșii controlează ciclurile naturii, dar și activitățile de sezon ale urmașilor. Nu există informații conform cărora această sărbătoare să-și aibă originile în creștinism, însă ea se celebrează astăzi în biserici.

Așa cum mai este cunoscută în folclor, Sâmbăta Părinților dinaintea Lăsatului de Sec este și ziua în care se pomenesc morții care și-au aflat sfârșitul în împrejurări cumplite sau cei care s-au stins fără lumânare la căpătâi. A doua zi, duminică, în biserici se citește, la Sfânta Liturghie, fragmentul evanghelic referitor la judecata de apoi, la sfârșitul lumii, când toți ne vom primi locul meritat, raiul sau iadul.

Se spune că, deși fiecare are parte, la 40 de zile de la trecerea în lumea cealaltă, de o judecată menită să trimită sufletul în funcție de faptele lui în locul meritat, la sfârșitul lumii va avea loc o nouă judecată definitivă. Printre faptele care cântăresc greu în balanța deciziei finale se numără și pomenirea cuvenită strămoșilor, rugăciunile înălțate de către cei vii pentru odihna veșnică a celor dispăruți și pentru iertarea păcatelor lor. Așa se face că Biserica a ales zile speciale din an în care să le amintească credincioșilor de datoria pe care o au față de străbuni. O altă zi importantă din an dedicată morților este Sâmbăta Sântoaderului.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Marcel Ciolacu, despre puloverul de 4.000 de euro, purtat când și-a salvat pisica dintr-un copac: "Zice că e al lui bunicu și atunci l-am purtat în casă"

Ce se face la Moșii de iarnă 2025

Sâmbăta Morților este oficiată cu fast în toate bisericile ortodoxe, fiind o zi în care se oficiază slujbe pentru pomenirea celor dispăruți din lumea celor vii. Acest moment important din anul bisericesc nu are o dată fixă, el depinzând de sărbătoarea Sfintelor Paști. Spre deosebire de ceilalți de peste an, Moșii de iarnă ridică mai multe pretenții. De aceea, datina cere ca totul să se facă din vreme, după un tipic bine stabilit.

În afara slujbei de pomenire în biserici unde, după tradiție, se duc obligatoriu colaci, colivă, vin și lumânări, există o sumedenie de alte obiceiuri. Spre deosebire de ceilalți de peste an, Moșii de iarnă sunt mai darnici. Pe lângă bucate alese, se mai împart vase noi cu mâncare. La loc de cinste se află colacii, plăcintele, produsele lactate, sarmalele, piftia, dulciurile cu miere și nuci. Nu trebuie să lipsească din pomeni coliva, apa și lumânările.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Când s-a despărțit regretatul Andrei Perneș de Sabrina de la Mireasa și când începuse relația cu noua iubită, Ancuța: "Este liniște în viața mea"

Tot acum trebuie date de pomană și căni noi cu apă, însoțite de o lumânare aprinsă. Se spune că e bine ca fiecare să aprindă măcar câte două lumânări. Una să fie pentru a lumina calea celor stinși din viață și alta închinată sănătății proprii și a familiei. În unele zone ale țării, s-a mai păstrat obiceiul de a se tămâia mormintele în această zi. Și se mai pune, lângă colivă, un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru spor.

În Banat, înainte de a pleca la biserică, femeile merg la cimitir și tămâiază mormintele. După slujbă, împart pomeni, printre care și vase cu cotoroage, un fel de mâncare făcut din afumătură de porc. Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri.

Moșii de iarnă anunță Postul Mare

În Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, pe 23 februarie în acest an, se face primul pas important către Postul Sfintelor Sărbători de Paști. Cu slujba Vecerniei, din seara de 22 februarie, Biserica Ortodoxă intră în Săptămâna Albă. Se lasă sec de carne pentru ca, în următoarele 7 zile, să primim dezlegare la lactate, brânzeturi, ouă, dar și la pește. Acum se face o trecere lentă de la mâncarea de dulce la cea de post.

În zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Albă nu se săvârșește Sfânta Liturghie. Se spune că nu e o perioadă bună pentru cununii, precum nici pentru înmormântări.

Lunea Burdufului aduce fertilitate. Iar cei care o respectă nu vor face mătreață, urdori, cataractă, scurgeri femeiești. În marțea albă e interzisă munca. Miercurea albă e dedicată rugăciunilor cu evlavie și se recomandă abținerea de la toate cele lumești. În așa numita Joi necurată, se face, de fapt, curățenie. Se spală hainele ca să rămână albe tot anul.

În Vinerea albă încep Vinerile Scumpe, cele 12 vineri de maximă importanță din calendarul creștin. Se ține post negru, pentru sănătate, iertarea păcatelor și liniștea căminului. Sâmbăta Ursului aduce plăcinte, fiind o nouă zi de pomenire a morților. Bărbații nu au voie să lucreze, ca să nu se accidenteze. Cine face treabă se umple de bube. Duminică e Lăsata Secului și zi de mare sărbătoare. Se fac petreceri, se cere și se dă iertare, veselia stăpânește lumea. E bine să mănânci un ou copt sau fiert, ca să ți se pară Postul mic și ușor ca oul.

Cum se lasă sec

Totul începe cu ceea ce oamenii numesc în popor „spolocania'. În primul rând, toate vasele în care s-a gătit mâncare de dulce sau de frupt, inclusiv tacâmurile, lingurile din lemn și polonicele, toate se spală bine și se pun la loc ferit, pentru a fi reutilizate abia după Paști. Numai copiii se mai pot înfrupta din bucatele rămase de la ospățul de Lăsatul Secului.

Adulții mănâncă numai gustări reci, pâine nedospită și beau zeamă de varză murată. Nu se gătește și nu se aruncă gunoiul. Se pun la îndemână alimentele de post. În această perioadă, avem dezlegare la pește numai la Florii. Iar adevărații credincioși țin post negru miercurea și vinerea.

După Vinerea Ouălor, e Lăsata Secului. Se știe că în calendarul creștin există 12 vineri de maximă importanță, de post, înaintea fiecărui praznic bisericesc, cunoscute sub numele de Vinerile Scumpe. Aceasta, din 28 februarie, este prima din an. Se ține post negru pentru sănătate, iertarea păcatelor și liniștea căminului. I se mai spune și Vinerea Ouălor. Cine nu ține post acum va fi bolnav și nu va avea spor.

Ce ai de făcut și ce nu

Sâmbăta Ursului e zi de pomenire a morților, în care plăcintele cu brânză sunt vedete. Bărbații nu au voie să lucreze, ca să nu se accidenteze. Cine face treabă se umple de bube. Se dă de pomană și apă, ca să nu suferi de sete pe lumea cealaltă. Duminică e Lăsata Secului. E cea mai importantă sărbătoare după Bobotează. Se fac petreceri, se cere și se dă iertare, veselia stăpânește lumea.

E bine să mănânci un ou copt sau fiert, ca să ți se pară Postul mic și ușor ca oul. Fetele bătrâne sau cele care vor să se mărite țin post negru în Duminica dinaintea Postului Mare, fără a pune gura nici măcar pe un strop de apă, până la asfințit.

Nu se gătește și nu se aruncă gunoiul. În această perioadă, adevărații credincioși țin post negru miercurea și vinerea. În toate zilele de miercuri din Post nu se mănâncă decât seara, doar pâine şi legume fierte, fără ulei. În rest, se mănâncă o singură dată pe zi, numai seara, hrană uscată, doar sâmbăta având voie să consumăm ulei şi puţin vin.

Postul alimentar este completat și de abstinenţa de la plăcerile trupeşti şi de o conduită morală impecabilă. Sunt oprite nunţile şi serbarea zilelor de naştere sau onomastice, căci veselia nu are ce căuta în acest cadru sobru.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și Lăsata secului pentru Postul Paștelui 2024 – când se lasă sec

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea.ro

Unde a plecat Alina Sorescu după ce a divorțat oficial de Alexandru Ciucu. Cine a însoțit-o: „Salutări din vacanță”

Fanatik

De sâmbătă, 22 februarie 2025, de la ora 7, peste trei zodii dă norocul. Val de vești bune pentru ele

GSP.ro

O jurnalistă celebră din Grecia, uimită pe străzile din București: „Nu există așa ceva!”