Moșii de toamnă 2023 – tradiții, obiceiuri și superstiții

Biserica ortodoxă are stabilită, de obicei, pomenirea morților la Moșii de toamnă, în prima sâmbătă din noiembrie. Dar, în tradiția populară, ajunul sărbătorii Sfântului Dumitrie Izvorâtorul de Mir este ziua Moșilor cei Mari. Pe de altă parte, creștinii transilvăneni țin obiceiul Luminației, în a doua zi a lui Brumar. Toate sunt ritualuri dedicate sufletelor adormite, când se fac pomeni și parastase. De aceea, e important să știm ce înseamnă și cum se sărbătoresc Moșii de toamnă 2023.

Ce reprezintă Moșii de toamnă 2023

Sâmbăta este dedicată în general pomenirii morților. Și asta pentru că, în zi de sâmbătă, lui Iisus i-a fost înmormântat trupul, în vreme ce sufletul Său a coborât în iad, pentru a elibera spiritele captive acolo. Moșii sunt sărbători stabilite la anumite date din an, pentru pomenirea celor dragi trecuți în neființă.

Ritualul Moșilor de toamnă sau Moșii cei Mari este unul dintre cele mai importante. Se crede că, la răscruce de timp, se poate trece foarte ușor din lumea morților în cea a viilor. Iar sufletele adormite revin la locurile dragi. Dacă nu găsesc nimic drept ofrandă, se răzbună. Cei ce primesc pomană de la urmași îi ajută pe aceștia să aibă parte de sănătate, de recolte bogate, de bine.

De ce li se spune Moși

Sunt serbări dedicate strămoșilor, sufletelor celor trecuți în lumea de dincolo. Și le-a rămas numele popular de Moși. Deloc întâmplător, aceste festivități au loc la cumpăna între anotimpuri, la solstiții și echinocții. Și asta pentru că, după credința străveche, ei controlează ciclurile naturii, dar și activitățile de sezon ale urmașilor. Este vorba de ritualuri precreștine, preluate, în timp, și de biserici.

În folclor, acestei zile i se mai spune și Sâmbăta Părinților. Se ține și pentru cei care și-au aflat sfârșitul în împrejurări cumplite sau care s-au stins fără lumânare. Se spune că, deși fiecare are parte, la 40 de zile de la trecerea în neființă, de o judecată menită să trimită sufletul în locul meritat, la sfârșitul lumii va avea loc o nouă judecată. Iar printre faptele care cântăresc greu în balanța deciziei se numără și pomenirea strămoșilor. Așa se face că Biserica a ales zile speciale din an în care să ne amintească de datoria față de străbuni.

Când se sărbătoresc Moșii de toamnă 2023

Biserica ortodoxă are stabilită, de obicei, pomenirea morților la Moșii de toamnă, în prima sâmbătă din noiembrie. Așadar, anul acesta, pomenirea pentru Moșii de toamnă 2023 se face pe 4 noiembrie.

Biserica face slujbe de mijlocire pentru toate sufletele adormite. Cu scopul de a obține îndurarea dumnezeiască, de a le judeca cu blândețe și de a le așeza în lumea drepților. La aceste pomeniri, obligatorii sunt coliva, colacul, vinul și lumânările. În funcție de regiune și de posibilitățile materiale, pomenile se fac după bunul plac.

Spre exemplu, în unele regiuni, se împarte covașă, o băutură fermentată din făină și mălai. Aceeași denumire o poartă, în Moldova, o turtă din făină și mălai, care se mănâncă pentru protecția împotriva strigoilor.

În afara slujbei de pomenire în biserici unde, după tradiție, se duc obligatoriu colaci, colivă, vin și lumânări, există o sumedenie de alte obiceiuri. Pe lângă bucate alese, se mai împart vase noi cu mâncare. La loc de cinste se află plăcintele, produsele lactate, sarmalele, piftia, dulciurile cu miere și nuci. Se dau de sufletul răposaților dulciuri, pachete cu mâncare, vase noi, prosoape, batiste sau fețe de masă, în urma slujbelor de pomenire făcute la cimitir și acasă. Se spune că cei plecați din acestă lume îi răsplătesc pe cei care le-au dat pomană cu sănătate, belșug și dragoste.

Cum se sărbătoresc Moșii de toamnă 2023

Tot acum trebuie date de pomană și căni noi cu apă, însoțite de o lumânare aprinsă. Se spune că e bine ca fiecare să aprindă măcar câte două lumânări, una pentru a lumina calea celor stinși din viață și alta închinată sănătății proprii și a familiei. În unele zone ale țării s-a mai păstrat și obiceiul de a se tămâia mormintele în această zi. Și există și datina de a pune, lângă colivă, un bănuţ, care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor.

În aceste zile, nu se aruncă gunoiul, nu se mătură, nu se spală și nu se șterge praful. Căci morții vor crede că asta e pomana lor. O credință străveche constă în păstrarea tradiției Moșilor de vară, an de an, mai cu seamă de către femei. Căci se pare că aceasta ar fi cheia tinereții fără bătrânețe. Femeile care respectă Moșii cum se cuvine nu îmbătrânesc repede și își păstrează sufletul mereu tânăr.

De aceea, pregătesc vase cu bucate alese și, mai ales, căni cu apă, vin sau lapte. Se curăță și se împodobesc mormintele cu flori. Nu se aruncă gunoiul, nu se mătură, nu se spală, căci toată mizeria aruncată ar putea mânia spiritele care așteaptă doar la bunătăți. Potrivit credințelor străvechi, în zilele dinaintea sărbătorii lor, sufletele adormite se deșeteaptă și duc spre Valea cu Dor. Și acolo găsesc tot ce li s-a dat de pomană peste an. Cine nu găsește nimic ia țărână și revine dezamăgit de unde a plecat sau se răzbună.

De Ziua Morților, se dă de pomană

După Sărbătorirea Tuturor Sfinţilor, din 1 noiembrie, se face Pomenirea Credincioşilor Răposaţi. A doua zi de Brumar e dedicată pomenirii celor răposați în tradiția catolică, obicei preluat de creștinii transilvăneni sub numele de Iluminație sau Luminație. Cimitirele îmbracă „straie' de sărbătoare, adică jerbe, flori, crenguţe de brad. Și se luminează, mai ceva ca în noaptea Învierii, de la flăcările candelelor aprinse în dreptul fiecărui mormânt, chiar şi la cele părăginite, uitate sau ignorate de urmaşi.

Se ţin slujbe, se fac praznice şi se împart pomeni pentru sufletele adormite. Luminaţia este o combinaţie de tradiţii. Căci pomenile sunt caracteristice numai ritului ortodox, în vreme ce sărbătoarea în sine le aparţine catolicilor.

În Brumar, postim și ne rugăm pentru sufletele adormite

Luna noiembrie deschide șirul lung de tradiții care preced venirea iernii. Și e bine să respecți obiceiurile din străbuni, mai ales cele legate de pomenirea sufletelor adormite.

Luna lui Brumar începe cu Ziua Morților. Transilvănenii îi spun Luminația. Dar credincioșii ortodocși îi pomenesc pe Sfinţii Făcători de Minuni şi Doctori fără Arginţi Cosma şi Damian. În această noapte, creștinii aprind lumânări pentru cei care nu mai sunt printre noi și împart pomeni de sufletul lor. Până pe 8, de ziua Sfinților Mihail și Gavril, se tot fac pomeni.

Dacă Biserica sărbătorește un singur Sfânt Filip, în tradițiile populare sunt cinstiți Filipii de Toamnă. Filipii protejează gospodăriile și, de nu sunt respectați, devin necruțători. Sfântul Filip e prăznuit pe 14 ale lunii, zi în care începe și Postul Crăciunului. Filipul Șchiop se răzbună, aducând lupii și provocând accidente casnice. Pe 21 noiembrie, când se pomenește Ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică sau Ovidenia, trebuie să-l cinstim cum se cuvine pe Filipul Șchiop.

Se mănâncă mujdei, se ung cu usturoi tocurile ferestrelor și ușilor, pentru a opri strigoii. Și se mai beau sau se mănâncă, în funcție de regiune, covașă. Ce este? În regiunea Tutovei, e o băutură fermentată din făină și mălai, care se dă de pomană pentru sănătatea vitelor și se bea pentru sănătate și noroc. În alte părți, covașa e o turtă din făină și mălai, care se mănâncă pentru protecția împotriva strigoilor.

Sursa foto: 123rf.com

Citește și Curiozități despre luna noiembrie

Urmărește-ne pe Google News