Ora de iarnă 2024. Când se dă ora înapoi

Cuprins

1 Când trecem la ora de iarnă 2024
2 De ce se dă ora înapoi
3 Cine nu mai trece la ora de iarnă 2024
4 Ce se întâmplă când trecem la ora de iarnă 2024
5 Cum să ne pregătim pentru trecerea la sezonul de iarnă
6 Alimentația este importantă

Ora de iarnă 2024 ar trebui să fie prilej de bucurie. Cel puțin pentru că avem ocazia să dormim cu o oră mai mult, cum se spune. Numai că, atunci când se trece la ora de iarnă 2024 și nu numai, multe persoane se adaptează mai greu noului orar. De aici și interesul sporit pentru a afla când trecem la ora de iarnă 2024.

Schimbarea orei ne poate afecta organismul și mai ales somnul. Aceasta poate conduce la stări de oboseală, nervozitate și chiar depresie, spun specialiștii în domeniu. De asemenea, insomnia, tulburările digestive sau stările de confuzie pot fi și ele resimțite, susțin cercetătorii. Ele pot să persiste chiar până la două săptămâni de când trecem la ora de iarnă.

Schimbarea la ora de iarnă ne poate afecta somnul, deoarece mulți oameni au probleme în a se adapta să doarmă mai târziu, însă totuși să se treazească mai devreme. Așadar, putem resimți o stare de somnolență mai puternică pe timpul zilei, dar și probleme în privința concentrării.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Scandalurile dintre Bianca Drăgușanu și iubiții ei. A divorțat de Alex Bodi după câteva luni, l-a trădat pe Victor Slav cu Adrian Cristea și a îndurat bătăi crunte de la Coco Păun: „Mi-a rupt picioarele și m-a lovit în...”

Când trecem la ora de iarnă 2024

Trecerea la ora de iarnă 2024 are loc în noaptea de duminică, 27 octombrie, spre luni, 28 octombrie. Ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ora 4:00 devine ora 3:00. Astfel, ultima zi de luni din luna octombrie va fi cea mai lungă din acest an. Și va avea, practic, 25 de ore în loc de numai 24. Fenomenul are un impact semnificativ asupra oamenilor. Și mulți suferă în primele zile. Adaptarea la noul orar aduce stări de iritabilitate, insomnie sau oboseală în timpul zilei.

Potrivit Convenţiei fusurilor orare, ceasurile arată, pentru fiecare punct de pe Pământ, acelaşi minut şi aceeaşi secundă. Diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine, apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine. Acesta trece prin localitatea Greenwich din Marea Britanie, către est. Astfel, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale este ora fusului 1 şi a Europei Orientale este ora fusului 2.

România se afla în fusul orar 2. Iar perioada dintre lunile octombrie şi martie, a lunilor de iarnă, este denumită „timpul legal român'. Sistemul orelor de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. Și asta pentru a beneficia mai bine de lumina naturală.

Drept urmare, la ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră, în ultimul weekend din martie. În același timp, la ora de iarnă 2024 și nu numai, operațiunea este inversă. În ultimul sfârșit de săptămână din octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

De ce nu au avut niciodată o relație apropiată Honorius Prigoană și Adriana Bahmuțeanu: „Nu era necesar. Am încercat, pe cât posibil, cu partenerele tatălui meu, să...”

De ce se dă ora înapoi

România a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943. Atunci, legea trecerii la ora de vară a ieșit din vigoare. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu. Convenţia a fost semnată de România în 1979. În 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.

Prima țară care a introdus ora de vară a fost Germania, începând din 1916, între 30 aprilie şi 1 octombrie. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916, între 21 mai şi 16 octombrie. Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania.

Senatul SUA a adoptat, la 16 martie 2022, o măsură care ar face ca ora de vară să devină permanentă pe întreg teritoriul Statelor Unite. Asta însemna că nu ar mai fi nevoie să fie dat ceasul înapoi cu o oră în fiecare toamnă. Legea a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi. Însă trebuia să treacă și de Camera Reprezentanților și să fie apoi promulgară de președintele Joe Biden, ceea ce nu s-a întâmplat. Între timp, a apărut o măsură de compromis: în loc de octombrie, trecerea la ora de vară se amână cu o săptămână în SUA, pentru 6 noiembrie.

Ideea de a renunța la schimbarea orei a apărut și în Uniunea Europeană, încă din 2018. Dar au apărut evenimentele neprevăzute pe care le-am trăit cu toții, iar proiectul a rămas în așteptare.

Cine nu mai trece la ora de iarnă 2024

Tendința de a renunța la trecerea la ora de iarnă 2024 și nu numai este una globală. Și, în prezent, numai 40% dintre țările lumii vor face această schimbare în acest an. Restul de 60 % au decis să renunțe la această schimbare pentru totdeauna. În Marea Britanie și Europa continentală, ora de iarnă 2024 va începe duminică, 29 octombrie. În SUA și Canada, ceasurile se vor da înapoi duminică, 5 noiembrie.

Dar mai puțin de jumătate dintre țările lumii încă se supun acestui obicei. Aproximativ 140 de țări care au practicat schimbarea orei, de mulți ani au renunțat complet la această obligație. Țări precum Egipt, Sudan, Siria, Iran, Irak, Turcia, Armenia, Azerbaidjan, Argentina, Brazilia și Rusia au abolit schimbarea orei. Totuși, Egiptul a decis, după 10 ani, să restabilească trecerea la ora de iarnă 2024.

Nici ceasurile din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar și Yemen nu se vor modifica, alături de cele din India, China și Japonia. Acestora li se va alătura Iordania, unde autoritățile au renunțat la schimbarea orei la sfârșitul anului trecut.

Din cele 54 de țări de pe continentul african, doar Namibia, Tunisia și Egipt au decis să schimbe ora. Din America de Nord și de Sud, Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala, Nicaragua, Columbia, Arizona și Insulele Hawaii nu mai vor să treacă prin schimbarea orei. Ora nu se schimbă nici în orașul canadian Ontario. Nici în Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China, Coreea de Nord Coreea de Sud şi Iraq nu se schimbă ora.

În ciuda eforturilor pentru a pune capăt schimbării orei, Uniunea Europeană a rămas împărțită în privința orei. Deși Parlamentul European a inițiat discuții privind eliminarea acestei practici, europarlamentarii nu au ajuns încă la un consens. Prin urmare, trecerea la ora de iarnă 2024 va avea loc în toate țările din Uniunea Europeană și Elveția.

Ce se întâmplă când trecem la ora de iarnă 2024

Ora de iarnă este considerată, de fapt, ora-standard. Dar nu toată lumea iubește aceste schimbări ale orei. Unele studii au arătat că schimbarea orei are ca rezultat un număr crescut de atacuri de cord, accidente de circulație, accidente la locul de muncă și infracțiuni, din cauza perturbării ritmului biologic.

Este nevoie de zile și chiar săptămâni pentru ca organismul să se adapteze la trecerea la ora de iarnă 2024 și nu numai. Și pentru ca țesuturile și organele să funcționeze din nou în armonie. Dacă te numeri printre persoanele matinale, trecerea la ora de iarnă 2024 și nu numai te afectează. Nu același lucru se întâmplă și cu cei obișnuiți să stea până târziu, noaptea și să se trezească mai târziu. Pe de altă parte, există și persoane complet incapabile să se adapteze la schimbarea orei.

Acest mecanism al schimbării orei, de două ori pe an, are efecte negative asupra sănătății. Gisela Helfer, conferențiar senior în fiziologie și metabolism la Universitatea din Bradford, Anglia, explică, într-un articol apărut în „The Conversation' cum ne putem adapta organismul. În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare.

Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei. De asemenea, s-a constatat că în săptămâna în care se trece la ora de vară se înregistrează o creștere cu 6 la sută a numărului de accidente rutiere mortale.

Studiile arată că acest program poate afecta cantitatea și calitatea somnului. Și sporește și riscul apariției excesului de greutate și a bolilor metabolice, cu efecte negative asupra sănătății inimii. Potrivit statista.com, un sondaj din 2024, efectuat în Germania, a relevat că 76% dintre respondenți consideră că schimbarea orei nu mai este utilă și ar trebui eliminată definitiv.

Cum să ne pregătim pentru trecerea la sezonul de iarnă

Trecerea la ora de iarnă 2024 și nu numai este doar pragul trecerii într-un nou anotimp. Și ne putem trezi cu probleme. Căci organismul este supus unei noi provocări. Adică urmează o perioadă mai lungă din zi în care va fi privat de lumina naturală. Organismul trece printr-o perioadă de tranziție. Iar asta se resimte asupra dispoziției și stării noastre generale.

Cele mai frecvente reacții sunt oboseala accentuată, irascibilitatea, anxietatea, tulburările de somn, nivelul crescut de stres, lipsa de energie, disconfortul, durerile de cap și chiar dereglările hormonale. Schimbarea orei mai poate intensifica și problemele celor care suferă de depresie și boli cardiace.

Toate aceste modificări în ritmul biologic necesită o perioadă de timp de adaptare. Iar pentru a depăși aceste stări, nutriționiștii recomandă odihnă și o alimentație bogată în fructe și legume, cu un aport ridicat de elemente nutritive. Din fericire, există metode la îndemână care ne adaptează organismul la trecerea la ora de iarnă.

„Trecerea la ora de iarnă și schimbarea orei de trezire reprezintă factori de stres pentru organism. Este un proces care, în situații normale, necesită o perioadă relativ scurtă de acomodare. Este destul maximum o săptămână. Totuși, e important ca această adaptare să fie sprijinită printr-un program de odihnă corespunzător, o alimentație echilibrată și o activitate fizică susținută, pentru a ne ajuta să reintrăm în formă într-un timp cât mai scurt.', spune dr. Corina Zugravu, președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.

Alimentația este importantă

Fructele oleaginoase ne adaptează organismul la schimbările de mediu. Și asigură un nivel crescut de energie. Conțin uleiuri și grăsimi sănătoase și au un aport nutritiv extraordinar. Sunt alimente ideale în această perioadă a anului. Și berea, consumată moderat, contribuie la starea de bine. Iar cea fără alcool e chiar benefică.

Berea este o băutură cu multiple calități. Este fabricată din ingrediente 100% naturale. Cerealele sunt ingredientele de bază ale berii și o îmbogățesc cu vitaminele de tip B, precum niacina (B3), riboflavina (B2), piridoxina (B6) și acidul folic (B9). Acestea ne adaptează organismul la schimbările bioritmului.

În combinație cu alte ingrediente din compoziția berii, precum vitamina B2 și acidul nicotinic, hameiul contribuie la o instalare mai rapidă a stării de somnolență, prin relaxarea vaselor de sânge, ceea ce induce somnul. Berea conține și antioxidanți care contribuie la întărirea sistemului imunitar. Atenție! Un consum moderat de bere înseamnă 330 ml/zi în cazul femeilor și 660 ml/zi în cazul bărbaților, cu o concentrație alcoolică de maximum 5%.

Vitamina C redă energia organismului pe durata întregii zile, întărește sistemul imunitar și ajută la absorbția fierului, un mineral vital pentru transportul oxigenului și al substanțelor nutritive în corp. În plus, vitamina C este un aliat de nădejde al organismului în sezonul rece, pentru prevenirea răcelilor, dar și pentru combaterea oboselii, stresului, depresiei sau episoadelor de insomnie, cu precădere în momentul în care organismul nostru duce lipsă de lumină naturală.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: libertatea.ro, statista.com,

Citește și Trecerea la ora de vară 2023

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News