(P) Care sunt efectele statului în casă asupra românilor? Ce trebuie să știi

• Creșterea nivelului de stres;
• Apariția sedentarismului;
• Slăbirea sistemului imunitar;
• Cum putem combate efectele nedorite ale statului în casă.

Principala măsură de combatere a răspândirii virusului SARS-CoV-2 este reprezentată de limitarea contactului cu alte persoane – distanțare fizică, și, deci, realizarea cât mai multor activități de acasă. 

Lucratul de acasă („work-from-home') a devenit o normă la nivel mondial, începând cu anul 2020, pentru cea mai mare parte a industriilor. De asemenea, școlile au fost închise în cea mai mare parte a anului, astfel că oamenii au fost nevoiți să își petreacă majoritatea timpului în interior. 

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată și cu ce se ocupă soția lui Marcel Ciolacu. Sunt căsătoriți de mai bine de 20 de ani

Deși statul în casă contribuie la protejarea împotriva virusului, acesta vine și cu o serie de efecte negative asupra sănătății emoționale, dar și fizice. 

Creșterea nivelului de stres

În primul rând, făcând totul de acasă, a fost dificil ca oamenii să își păstreze echilibrul dintre viața personală și profesională, iar nivelul de stres resimțit a crescut exponențial, conform studiilor internaționale de specialitate.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Elena Lasconi și George Simion sunt la egalitate în lupta pentru turul 2 al alegerilor prezidențiale, susține un nou sondaj USR. Pe ce loc este Nicolae Ciucă

De la stresul cauzat din cauza incertitudinii cu privire la viitor, din toate punctele de vedere, și până la griji legate de starea de sănătate sau griji financiare, oamenii au fost mult mai stresați și s-au confruntat cu sentimente de anxietate. 

Un nivel ridicat de stres duce la probleme precum:

• Un sentiment de agitație continuă, anxietate;
• Iritabilitate;
• Oboseală accentuată;
• Modificări ale apetitului;
• Probleme cu somnul;
• Risicul de a face abuzuri de alcool sau tutun;
• Un sistem imunitar slăbit etc.

Este indicat să încercăm să gestionăm gândurile care ne provoacă stres și anxietate și să păstrăm o atitudine pozitivă, gândindu-ne că până la urmă, orice are o soluție. 

Timpul petrecut muncind, în fața ecranelor, a crescut, în timpul pandemiei, ceea ce, pentru o parte din ei, a dus la riscul dezvoltării sindromului de epuizare fizică și psihică (burnout), manifestat prin scăderea productivății, a motivației și oboseală accentuată, ducând, în anumite cazuri, la incapacitatea de îndeplinire a activităților zilnice.

De asemenea, efectele statului în casă asupra românilor singuri au fost și mai accentuate: în unele cazuri, oamenii au dezvoltat simptome de depresie și tulburări de anxietate. 

Apariția sedentarismului

În plus, expunerea prelungită la lumina albastră a ecranelor are rolul de a obosi ochii și de a inhiba somnul. Totodată, statul în casă a însemnat, pentru multe persoane și reducerea activității fizice și mai multe ore petrecute pe scaun ca de obicei, ceea ce, inevitabil, a dus la creșterea nivelului de sedentarism.

Din păcate, comportamentul sedentar este strâns legat de apariția unor probleme de sănătate: boli cardiovasculare, creșterea în greutate (inclusiv obezitate), diabetul de tip II și osteoporoza. Mai mult, o poziție incorectă a spatelui timp de cel puțin 8 ore pe zi cu siguranță va aduce, pe termen lung, probleme serioase de sănătate. 

Tocmai de aceea, specialiștii recomandă 30 de minute de mișcare pe zi, de cel puțin 3 ori pe săptămână. Putem adapta tipul de mișcare pe perioada pandemiei și îl putem transforma în efectuarea unor treburi casnice, scurte plimbări în aer liber sau alegerea mersului pe scări în detrimentul liftului. 

De asemenea, este indicat să ne fixăm pauze după un interval de câteva ore de muncă, pentru a ne ridica de pe scaun și a face câțiva pași în casă. 

Slăbirea sistemului imunitar

Printre efectele statului în casă asupra românilor se numără și un sistem imunitar mai vulnerabil, din cauza reducerii timpului petrecut în aer liber și, prin urmare, a reducerii cantității de Vitamina D de care are nevoie organismul pentru a funcționa optim. 

Principalele beneficii ale Vitaminei D sunt: menținerea sănătății sistemului osos și a dinților; susținerea funcționării normale a sistemului cardiovascular și susținerea bunei funcționări a sistemului imunitar.

Un sistem imunitar slăbit este mai vulnerabil în fața bolilor: răceli, gripă și inclusiv a infecției COVID-19. Tocmai de aceea este indicată includerea în dietă a cât mai multor alimente care conțin Vitamina D, precum: peștele gras, carnea de vită, oleaginoasele, lactate etc. și expunerea la lumina naturală a soarelui pe cât de mult posibil. 

Cum putem combate efectele nedorite ale statului în casă

Pentru acest lucru, specialiștii recomandă:

• Adoptarea unei alimentații sănătoase, bazată pe legume și fructe proaspete, reducerea nivelului de zahăr și grăsimi și a alimentelor procesate;
• Evitarea sau reducerea consumului de cofeină și alcool;
• Gestionarea stresului: prin practicarea unor tehnici de relaxare: yoga, meditație, tehnici de respirație etc;
• Stabilirea unui program zilnic și a granițelor dintre muncă și timpul liber; 
• Un somn de 7-8 ore de somn pe noapte;
• Practicarea mișcării în mod regulat și ieșitul în aer liber, pe cât posibil.

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea.ro

Adriana Bahmuțeanu și-a văzut, în sfârșit, copiii, după moartea lui Silviu Prigoană. Cum au reacționat Maximus și Eduard: „Sunt confuzi”

Fanatik

Orașul surpriză din România care a trecut printr-o schimbare la față. E printre cele mai bogate din țară, construiește pe bandă rulantă și atrage fonduri cu o forță de nedescris. E la zi cu tot ce e nou și frumos. Până și transportul public este exclusiv electric

Știrile PRO TV

„Influencerul lui Dumnezeu”, un adolescent care a murit la doar 15 ani, va deveni primul sfânt milenial. Când va fi canonizat

GSP.ro

„Am încercat totul. De ce nu funcționează?”. Fostul sportiv luptă cu anxietatea și depresia la aproape 3 ani de la retragere