Până când poți ciocni ouăle roșii de Paște – reguli și semnificație

Sfintele Paşti şi-au păstrat în timp farmecul şi semnificaţia. Și sunt, alături de Crăciun, un moment de linişte sufletească şi de apropiere de familie, o sărbătoare a luminii, a oului pictat și, mai nou, a Iepuraşului. Iar ouăle de Paşti sunt nelipsite de pe masa oricărui creştin. Decorarea lor atinge rang de artă, pe alocuri. Totuși, în ciuda multitudinii de culori în care se vopsesc acum, obiceiul cere ca ouăle să fie vopsitea neapărat în roșu. Și neapărat să fie ciocnite după reguli bine stabilite.

Ce nu știai despre ouăle de Paști

Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Isus, de răstignire şi Înviere. Oul, el însuşi purtător de viaţă, este simbolul regenerării, al purificării şi al veşniciei. Se spune că Sfânta Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, i-a adus ouă, care s-au colorat cu sângele scurs din rănile Sale, sub cruce.

Pe când Iisus era răstignit pe cruce, Maria a încercat să îi înduplece pe iudei ducându-le un coş cu ouă. Dar aceştia au început să îl chinuie şi mai tare pe Iisus.

Plângând și rugându-se, Fecioara Maria a pus coșul cu ouă la picioarele lui Iisus Hristos. Când acestea s-au înroşit de la sângele care se scurgea de pe picioarele Lui, El i-ar fi spus Mariei: „De acum să faceţi şi voi ouă roşii, în aducere aminte’. De atunci, creştinii vopsesc ouăle roşii, an de an. Și le ciocnesc în dimineaţa Învierii lui Iisus.

În tradiţia populară românească, ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie, sunt benefice în diverse situaţii casnice. Ba chiar ar proteja împotriva diavolului.

Potrivit Părintelui Damaschin Grigoriatul, „ceea ce este uimitor e faptul că aceste ouă, pe care episcopul sau preotul le binecuvântează în noaptea de Paşti, rămân nealterate o mare perioadă de timp. Uneori chiar până în anul următor, aşa cum am constatat noi aici la mănăstire. În timp ce ouăle fierte obişnuite nu rezistă, în afara frigiderului, nici măcar zece zile.’.

În Biserica Ortodoxă există obiceiul binecuvântării tuturor roadelor pământului, în special după perioadele mari de post şi la sărbătorile mari. Când preotul binecuvântează pasca şi ouăle, spune următoarele cuvinte: „Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Ziditorule şi Făcătorule a toate, binecuvântează brânza şi ouăle acestea, şi pe noi ne păzeşte întru bunătatea Ta. Ca, gustând dintr-însele, să ne umplem de harurile Tale cele date nouă cu prisosinţă şi de bunătatea Ta cea negrăită’.

Ce se face cu ouăle de Paște

În ritualul pascal, ouăle simbolizează mormântul lui Iisus, care s-a deschis la învierea din morţi. De aceea, se ciocnesc ouăle, rostindu-se în același timp „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!'. Există şi credinţa că cei care ciocnesc ouă de Paşti se vor întâlni pe lumea cealaltă.

În dimineaţa primei zile de Paşti, să te speli pe faţă cu apă dintr-un vas în care ai pus dinainte un ou roşu şi un ban, să fii sănătos și bogat. Cojile ouălor sfinţite la Paști se păstrează, pentru a afuma cu ele bolnavii de urechi, pentru deochiaţi, speriaţi şi multe altele.

„În Bucovina, se aduc în noaptea Învierii la sfânta biserică, pentru a fi sfinţite şi apoi dăruite, în aceeaşi măsură ouă închistrite şi vopsite. Când aducem ceva la biserică însă trebuie să ne gândim la Abel. Care a adus lui Dumnezeu mielul cel mai frumos din turma sa. Aşa încât ouăle pe care le aducem în casa Domnului trebuie alese cu grijă, să fie cele mai frumoase.

Şi aici trebuie să vedem aspectul de care aminteam, că ouăle încondeiate pline pot fi dăruite celor săraci, spre consum. În această perioadă preoţii strâng ouăle pe care le primesc la biserică, pe care le duc apoi la azilele de bătrâni, la centrele de plasament sau familiilor sărace.’, spune pr. ic. stavr. Dumitru Gorban, paroh la „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil – Sadău, Brodina, zonă cu tradiţie în încondeierea ouălor.

Dacă în vechime ouăle erau vopsite în culori vegetale, astăzi se folosesc mai mult cele chimice. Culorile vegetale erau preparate după reţete străvechi, transmise din generaţie în generaţie. Plantele, în funcţie de momentul când erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul în care erau combinate, ofereau o gamă variată de nuanţe.

Extrem de diversificate şi ingenioase sunt materialele şi instrumentele folosite la decorarea ouălor. În unele regiuni sunt folosite ouă fierte, în altele cele golite de conţinut. Iar decoraţiunile se fac cu vopsele în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu mărgele (Bucovina), din lemn (zona Neamţ), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic.

La români, ouăle nu se vopsesc doar în roşu, ci în mai multe culori. Peste care se adaugă desene simbolice, motive geometrice sau reprezentând plante şi animale. Bucovina este recunoscută pentru tradiţia păstrată şi în zilele noastre de a încondeia’ sau închistri’ ouă. Iar armonia culorilor, delicateţea modelelor şi măiestria execuţiei transformă acest meşteşug în artă.

Până când poți ciocni ouăle roșii de Paște

Pe masa de Paşti, ouăle simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la învierea sa din morţi. De aceea, când sparg ouăle prin ciocnire, dar şi când se salută, creştinii îşi spun: „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!'. Ouăle se ciocnesc în toate cele trei zile ale sărbătorii, după un anumit ritual.

Persoana mai în vârstă din casă, de obicei bărbatul, ciocneşte capul oului luat de el de cel ţinut în mână de un comesean, în timp ce rosteşte: Hristos a înviat!’. Iar celălalt răspunde cu „Adevărat a înviat!’. Există şi credinţa că cei care ciocnesc ouă de Paşti se vor întâlni pe lumea cealaltă. Cojile ouălor sfinţite se păstrează, pentru a afuma cu ele bolnavii de urechi, pentru deochiaţi, speriaţi şi multe altele.

În unele zone, se vopsesc și ouă negre, în memoria celor care nu mai sunt. În zonele rurale, se spune că dacă aceste ouă negre sunt ciocnite în numele celor decedați, ei vor afla că pe pământ a venit Paştele şi se vor bucura alături de cei vii. Totuși, pentru a împărți sau a da de pomană pentru sufletele celor adormiți, numai ouăle roșii sunt permise.

Ciocnitul oălor este permis și asteptat cu nerăbdare de toți, indiferent de vârstă. Și se poate face de după slujba de Înviere, din noaptea Paștelui, până la Înălțarea Mântuitorului la ceruri. Revenim la obiceiul vopsirii ouălor abia la Înălţare. Și asta pentru a ne aminti că Hristos, Cel ce Se înalţă la cer, va reveni pe pământ la Judecata de Apoi.

Ciocnesc mai întâi soții între ei, apoi copiii cu părinții, după care părinții cu celelalte rude, cu prietenii și cu ceilalți invitați. În unele zone, ciocnitul ouălor, însă, are și niște etape importante. Conform obiceiului, în prima zi de Paște, ouăle se ciocnesc doar cap în cap, în a doua zi, cap cu dos, iar în a treia zi, dos în dos.

Din bătrâni se crede că din primul ou ciocnit în ziua de Paști trebuie să mănânce toți ai casei. Și asta pentru a rămâne pentru totdeauna împreună. Se mai crede că, dacă ai nimerit un ou cu două gălbenușuri, în prima zi de Paști, urmează să te căsătorești curând. Așa că poți începe pregătirile de nuntă.

Ce simbolizează culorile ouălor vopsite de Paşti?

Roşu = simbol al sângelui, soarelui, focului purificator, dragostei şi bucuriei de viaţă.
Negru = absolutism, statornicie, eternitate.
Galben = lumină, tinereţe, fericire, recoltă, ospitalitate.
Verde = reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie, speranţă.
Albastru = cer, sănătate, vitalitate.
Violet = stăpânire de sine, răbdare, încredere în dreptate.

Simbolurile de pe ouăle încondeiate

Ornamentele ouălor decorative sunt foarte variate, cuprinzând atât simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, cât şi religioase. Se pot însă deosebi şi semnificaţii după cum urmează:

linia dreaptă verticală = viaţa
linia dreaptă orizontală = moartea
linia dublă dreaptă = eternitatea
linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea
linia uşor ondulată = apa, purificarea
spirala = timpul, eternitatea
dubla spirală = legatura dintre viaţă şi moarte.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: doxologia.ro,

Citește și Cum să ții mai mult timp florile proaspete în apă