Postul Paștelui 2025 – zile cu dezlegare la pește

Postul Sfintelor Paști este cel mai lung și mai aspru dintre toate posturile de peste an. Ortodox sau catolic, Postul Mare a acelaşi. Are aceeași durată și, în esență, aceleași semnificații profunde, menite să curețe trupul și sufletul înaintea Sfintelor Sărbători de Paști. Regulile care trebuie respectate sunt stricte și ne pregătesc pentru a primi cum se cuvine bucuria Învierii. Și toți credincioșii respectă Postul Paștelui 2025 și nu numai.

Ce înseamnă Postul Sfintelor Paști

O erudită faţă bisericească spunea, cândva, că „nici Dumnezeu, nici îngerii nu au nevoie de hrană’. Totuși, noi, oamenii, avem nevoie de hrană pentru a supraviețui. Iar Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii, se ține pentru a ne aminti de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor, înaintea începerii activităţii Sale mesianice.

Cum se ține Postul Paștelui 2025

La fel ca în oricare post din an, acum sunt interzise petrecerile de orice fel, nunțile și serbările. Și asta pentru că într-o perioadă de smerenie ca aceasta nu are ce căuta veselia. Până şi serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre şi îndeamnă la smerenie, întristare şi căinţă. E vremea spovedaniei, a milosteniei și a pocăinței.

Conform tradiţiei bisericeşti, în Postul Mare, de luni până vineri inclusiv, se mănâncă numai hrană uscată. Se mănâncă o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. Lunea şi marţea din prima săptămână a Postului, precum şi lunea, marţea, miercurea, vinerea şi sâmbăta din Săptămâna Mare, trebuie să ne abţinem total de la mâncare şi băutură. Asta cel puţin până la apusul soarelui, când avem voie să mâncăm puţină pâine şi să bem apă.

În toate zilele de miercuri din Post nu se mănâncă decât seara, doar pâine şi legume fierte, fără ulei. Postul alimentar este completat, obligatoriu, de abstinenţa de la plăcerile trupeşti şi de o conduită morală impecabilă. Cărțile bisericești spun că omul a fost alungat din rai din cauza lăcomiei, din dorinţa de a mânca fructul oprit. Cine e prea sătul, e incapabil să se roage din adâncul sufletului, căci pântecul pune stăpânire pe creier, pe conştiinţă, iar Duhul Sfânt nu mai are loc să intre.

Abținerea de mâncărurile cu carne este strâns legată de abținerea de la bârfe, jigniri și atitudini ofensatoare la adresa semenilor. Sunt fapte considerate de Sfinții Părinți a fi grave, căci a judeca pe aproapele tău e ca și cum te-ai hrăni cu carne’.

Cât durează Postul Paștelui 2025

Pe 3 martie, pentru credincioșii ortodocși și catolici, începe Postul Mare sau Postul Paștelui 2025. Acesta se va termina pe 19 aprilie. Postul Mare începe cu cererea iertării. Și se încheie cu îndemnul din Ziua Învierii „și unul pe altul să ne îmbrățișăm’.

De ce este important să primim Taina Euharistiei în Postul Mare

Când începe Postul Paștelui 2025 și în oricare alt an, unul dintre cele mai importante momente ale pregătirilor de dinaintea Sfintelor Paşti este mărturisirea păcatelor. Se face numai în faţa preotului. Apoi, numai cei vrednici, primesc Sfânta Împărtăşanie. Aceşti paşi ţin de datoria fiecărui bun creştin, fiind la fel de importanți pentru spirit ca și igiena corporală pentru trup. Cei care nu-şi despovărează sufletele, mărturisind toate păcatele care-i apasă, îşi pierd imunitatea în faţa relelor. Se expun ispitelor, blestemelor, bolilor. În Post nu e loc de ceartă, de gânduri rele.

Taina Euharistiei este cea mai puternică dintre toate Tainele Bisericii. Și are o încărcătură emoțională fără egal, mai ales în Postul Paștilor. Iar acum necesită pregătiri aparte. Căci nu oricine e demn să o primească. Iar în această perioadă, e de datoria fiecărui creștin să pună sănătatea lui și a aproapelui pe primul loc. Căci este cel mai de preț dar cu care am fost hărăziți.

Orice bun creștin știe că, măcar o dată pe an, trebuie să primească Sfânta Împărtășanie. Astfel va elibera sufletul de povara păcatelor și va proteja trupul de cele rele. Duhovnicii spun că spovedania ne dezleagă de păcate și Împărtășania ne îndumnezeiește. O vorbă veche zice că „păcatele mărturisite sunt pe jumătate iertate’. Așa ne învață și Taina Spovedaniei, care ne ușurează sufletul, și Taina Euharistiei, care ne apropie de divinitate. Prin această Sfântă Taină, ne înfruptăm din izvorul harului dumnezeiesc.

În funcție de rit, este cunoscută ca Euharistie, Împărtășanie, Cuminecătură, Cina Domnului sau Frângerea pâinii. Prin vin și pâine, ne împărtășim cu Sângele și Trupul Domnului, la Sfânta Liturghie. „Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu are viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua cea de apoi.’ Acestea au fost cuvintele Mântuitorului, potrivit scrierilor bisericești.

Cum ne pregătim pentru Împărtășanie

Pentru ca Euharistia să-și atingă scopul, trebuie să îndeplinim o serie de reguli. Curățirea spirituală și trupească joacă rolul principal. Și se realizează prin post, rugăciune, smerenie și credință. Înainte de a primi Împărtășania, trebuie să ne spovedim. Mărturisirea păcatelor trebuie sa fie completă, sinceră, secretă, rostită cu umilință și cu părere de rău. Pentru Împărtășanie se foloseşte pâine de grâu şi vin de struguri.

Preotul pune bucățele de pâine sfințită într-un potir cu vin. Apoi ia câte una cu lingurița și o dă credinciosului. În această perioadă, e recomandat să discuți cu duhovnicul despre temerile tale și să eviți aglomerația, sărutarea obiectelor de cult. Oricum, după primirea Sfintei Taine, nu ai voie să săruți icoanele, să dormi, să scuipi, să îngenunchezi, să fumezi, să vorbești de rău, să te pupi cu cineva. Dacă te simți mai bine astfel, ia o linguriță din argint și roagă preotul să o binecuvânteze pentru tine. Când cineva nu e vrednic să primească Împărtășania, i se dă Aghiasmă Mare.

De ce să participi la Denii

Cele şapte zile dinaintea Învierii au o semnificaţie aparte în credinţa creştină, cu atât mai mult cu cât sunt încărcate de simboluri şi superstiţii. Ultima săptămână din Postul Paștelui 2025 și nu numai trebuie folosită pentru căinţă. Foarte important este ca, în Săptămâna Mare, să nu se manânce oţet şi nici untdelemn. Pentru că lui Iisus I s-a dat oţet în timpul patimilor. Iar cu untdelemn a fost uns la coborârea de pe cruce în mormânt. Nici urzici nu se pun la foc în aceste zile, căci cu urzici şi spini a fost lovit Iisus.

Ce sunt Deniile

Deşi se ţin pe tot parcursul Postului Mare, în Săptămâna Patimilor atrag ca un magnet credincioşii. Păcatele se zdrobesc sub puterea lor, sufletul se tulbură aflând din tainele Sfintei Scripturi, în timp ce lumina sacră înalţă spiritul oricărui creştin. Sunt slujbe de seară, în care preoţii rostesc rugăciuni rituale, cânturi, pilde. Se deosebesc de privegheri (tot slujbe de seară) prin aceea că se referă numai la o parte din priveghere, anume utrenia. Sunt menite să alunge întunericul păcatelor, să aducă lumina nevăzută a prezenţei lui Iisus printre noi.

Ce se întâmplă în Săptămâna Mare

Fiecare zi a Săptămânii Patimilor e încărcată de semnificaţii profunde. Luni, e pomenit Iosif cel Preafrumos, vândut de propriii fraţi, pe 30 de arginţi, unor negustori, la fel cum Iuda şi-a trădat Învăţătorul. Marţi, facem cunoştinţă cu pilda celor 10 fecioare, a înţelepciunii. Mai înţelepte, 5 dintre fecioare şi-au drămuit untelemnul pentru candele cât să ajungă până la ieşirea în întâmpinarea mirelui, în timp ce celorlalte li s-au stins candelele din cauza nechibzuinţei.

Miercuri e pomenită femeia păcătoasă, căreia i s-a răsplătit smerenia fiind transformată în mironosiță. Iuda l-a vândut tot în această zi pe Învăţător, motiv pentru care miercurea e zi de post tot anul. Joi e ziua Deniei Mari. Aminteşte cum ucenicii i-au spălat picioarele Mântuitorului, fiind îndemnaţi la smerenie. În aceeași zi a avut loc Cina cea de Taină, când s-a ţinut Rugăciunea cea mai presus de fire. Se citesc cele 12 evanghelii.

Vinerea Neagră e zi de doliu și post negru, singura de peste an când nu se oficiază Liturghia, ci doar Denia Prohodului. Până la Înviere nu se mai trag clopotele. Sâmbătă e prăznuită îngroparea trupească a Mântuitorului. Duminica Învierii este praznicul praznicelor, sărbătoarea sărbătorilor.

Când se dă dezlegare la pește

Biserica le permite credincioșilor anumite zile cu dezlegare la pește. Iar acestea au un rol bine definit. Conform rânduielilor bisericești, dezlegarea la pește trebuie privită drept o răsplată de către credincioșii care postesc, dar și o modalitate prin care să fie sărbătorit Iisus Hristos. Zilele cu dezlegare la pește sunt stabilite de Tradiția Bisericii și nu sunt întâmplătoare. Ele sunt legate, de obicei, de sărbători mari sau de zile importante dedicate Maicii Domnului și Sfinților Apostoli.

Zilele cu dezlegare la pește sunt momente de încurajare, pentru ca cei care țin postul să fie motivați. De ce pește? Pentru că, în primele veacuri, Mântuitorul era reprezentat de simbolul peștelui. Iar în limba greacă i se spunea ICHTIS, acesta fiind acronimul expresiei „Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mântuitorul’. Mai mult, Iisus Hristos şi-a ales apostolii dintre pescari, aşa că peştele are o semnificaţie remarcabilă în creştinism.

În general, în Postul Paștelui se dă dezlegare la pește numai de două ori, la cele mai importante sărbători ale perioadei. Prima dezlegare la pește are loc pe 25 martie, când Biserica celebrează Buna Vestire. Cea de-a doua dezlegare la pește este dată în Duminica Floriilor, pe 13 aprilie, când se celebrează Intrarea Domnului în Ierusalim.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: doxologia.ro

Citește și Ce este Crezul și ce simbolizează în creștinism