La ce riscuri te expui dacă foloseşti căştile audio timp îndelungat

Dacă îți spune cineva că îți vei pierde auzul pentru că stai toată ziua cu „boabele’ în urechi, îți vine să râzi. Mai ales dacă ești adolescent, iar lumea care îți „gâdilă’ auzul este universul în care evadezi din cotidian. Însă, cu timpul, începi să conşțientizezi la ce riscuri te expui dacă foloseşti căştile audio timp îndelungat. Căci utilizarea acestora are destule consecințe negative.

De ce pot fi periculoase căștile audio

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat că aproximativ un miliard de tineri, din întreaga lume, indiferent de mediul în care își desfășoară activitatea, ar putea risca pierderea auzului din cauza obiceiurilor de ascultare nesigure, pe care le practică prin folosirea necorespunzătoare a căștilor.

Căștile produc unde sonore care fac timpanul să vibreze. Această vibrație se răspândește către urechea internă prin oasele mici. Ajunge la cohlee, acea cămăruță din urechea internă, plină cu lichid format din mii de firișoare. Când această vibrație ajunge la cohlee, fluidul vibrează puternic. Cu cât sunetul este mai puternic, cu atât vibrațiile mișcă mai mult firișoarele din cohlee.

Expunerea continuă și pe termen lung la sunete puternice face ca celulele să-și piardă sensibilitatea la vibrații. Și, uneori, duce chiar la senzația de pierdere temporară a auzului. Chiar dacă uneori se pot recupera, celulele își pierd funcționalitatea cu timpul. Iar asta duce la pierderea permanentă a auzului sau la surditate.

Principala problemă în folosirea căștilor este expunerea la volumul mare al sunetului. Iar căștile pot produce sunete foarte puternice. Și nu numai puterea sunetului este periculoasă pentru sănătate. Căștile sunt expuse și la germeni, din cauza utilizării lor în locuri mai puțin igienizate. Iar între tineri există obiceiul de a împrumuta căștile pentru asculta ceva împreună. Or, astfel se produce transferul de bacterii, ceea ce poate cauza probleme serioase la nivelul urechii.

Cum ar trebui folosite corect căștile audio

Potrivit standardelor internaționale pentru telecomunicații mobile, fiecare dispozitiv ar trebui să măsoare modul în care aparatul este utilizat pentru redarea audio. Și se recomandă o limită maximă de:

-80dB, 40 de ore pe săptămână pentru adulți;

-75dB, 40 de ore pe săptămână pentru copii și persoane cu anumite sensibilități.

În prezent, există destule aplicații mobile care permit controlul volumului audio. Acestea monitorizează timpul în care utilizatorul se expune la un nivel sonor ridicat. Și / sau emit notificări cu privire la utilizarea inadecvată. Cu toate astea, expunerea prelungită, repetată, la peste 80dB, reprezintă un factor de risc. Între 30 – 50% dintre celulele receptoare suferă deteriorări sau pot fi complet distruse. Iar asta se petrece înainte ca persoana să sesiseze modificări ale auzului.

Conform raportului privind auzul al OMS, oamenii obișnuiesc să asculte în căști la un nivel cuprins între 75 – 105 dB. Drept urmare, cineva care ascultă muzică, timp de 15 minute, la un volum de 100dB, are de suferit aceleași probleme de sănătate cu ale unui muncitor într-o fabrică, care lucrează 8 ore pe zi, într-un zgomot ambiental de 85dB. Așadar, estimările nu sunt deloc îmbucurătoare. Dimpotrivă, peste 50% dintre persoanele între 12 și 35 de ani sunt expuse riscului de a-și pierde auzul.

La ce riscuri te expui dacă foloseşti căştile audio timp îndelungat

Potrivit experților, chiar și ascultatul în căști la volum moderat poate deteriora auzul în timp. Căci nu ține numai de forța sunetului, ci și de durata la care ne expunem. Așadar, e cazul să iei legătura cu un medic specialist imediat ce observi unul dintre următoarele semnale de alarmă:

-auzi sunete distorsionate

-ți-e greu să înțelegi ce se vorbește în locuri aglomerate și zgomotoase

-nu mai auzi la fel de bine sunetele acute

-nu mai auzi la fel de bine consoanele

-îți țiuie urechile

-îi ceri cuiva care îți vorbește să repete ce a spus

-ai o sensibilitate sporită la anumite sunete.

Afecțiuni cauzate de căștile audio

Chiar dacă nu în toate cazurile se ajunge la pierderea totală a auzului, pot apărea totuși anumite afecțiuni ale urechii. Și iată la ce riscuri te expui dacă foloseşti căştile audio timp îndelungat:

1.Pierderea auzului indusă de zgomot (NIHL)

Nu este vorba doar de volumul la care vă expuneți urechile prin acele căști, ci și de durata care poate duce la pierderea auzului indusă de zgomot. Utilizarea frecventă va face ca sunetele să nu se mai audă la fel de bine în timp. Și vei simți nevoia să dai volumul tot mai tare.

2.Tinnitus

Celulele de păr deteriorate din cohlee pot avea ca rezultat un sunet, bâzâit sau zgomot în ureche sau în cap. Acest zgomot electric se numește tinitus. Cauza este deteriorarea circulației sângelui la nivelul urechii, ceea ce duce la astfel de probleme.

3.Hiperacuzie

Mai mult de 50% dintre persoanele care suferă de tinitus sunt predispuse să dezvolte și o sensibilitate ridicată la sunetele normale ale mediului. Această afecțiune este denumită hiperacuzie.

4.Pierderea auzului

Muzica puternică sau expunerea îndelungată tinde să facă celulele părului să se aplece prea mult și sever, a căror măsură poate duce la pierderea temporară sau permanentă a auzului.

5.Amețeală și / sau vertij

De multe ori, presiunea crescută în canalul urechii datorită zgomotului puternic poate duce, de asemenea, la amețeli. În anumite situații poate duce și la apariția sindromului vertiginos sau vertij.

6.Infecții ale urechilor

Deoarece căștile sunt plasate direct în canalul urechii, acestea blochează trecerea aerului, ceea ce sporește șansele de infecții în ureche. Utilizarea regulată și pe termen lung a căștilor crește, de asemenea, creșterea bacteriilor. Aceste bacterii rămân pe căști și infectează urechea. Atunci când căștile sunt folosite de mai multe persoane, aceleași bacterii de la urechea unei persoane se transferă la cealaltă persoană, expunându-le la infecții grave ale urechii.

7.Secreții exagerate de ceară

Utilizarea căștilor pentru o lungă perioadă de timp dezvoltă, de asemenea, secreții excesive de ceară în urechi. Acestea sporesc și mai mult riscurile de apariție a tinitusului, de dificultăți de auz, dureri de urechi și infecții frecvente ale urechii.

8.Dureri în urechi

Utilizarea pe termen lung a căștilor, precum și utilizarea căștilor care nu se potrivesc pot induce dureri care se pot extinde adesea și la urechea internă. Acestea dau durere în vecinătatea urechii, adică de la obraji până la vârful capului.

9.Probleme la nivelul creierului

Undele electromagnetice pe care le generează căștile generează probleme și pentru creier pe termen lung. Nivelurile ridicate de zgomot retrag izolația din fibrele nervoase care transportă semnale din ureche în creier. Infecțiile urechii pot afecta și creierul.

10.Presiune intracraniană

Vibrațiile puternice ale sunetelor pot crește presiunea intracraniană. Drept urmare, pot apărea rupturi ale vaselor de sânge și hemoragii cerebrale.

11.Tulburări de concentrare și de atenție

Sunetul produs în căștile audio poate avea un impact negativ asupra timpanelor. Sistemul nervos este afectat pe măsură ce sunetul pătrunde prin urechi la creier. Iar asta duce la tulburări de atenție și de concentrare.

Așa te protejezi

Acum că știi la ce riscuri te expui dacă foloseşti căştile audio timp îndelungat, e mai bine să le previi, nu-i așa? Și iată câteva sugestii menite să-ți protejeze auzul:

1.Căști care acoperă urechile

E drept că „boabele’ sau căștile intraauriculare sunt mult mai comode și mai ușor de utilizat. Dar ele sunt cele mai periculoase. Căci direcționează sunetul direct pe timpan. Iar intensitatea este mai mare decât cea pe care o poate timpanul transmite. Așadar, specialiștii ne recomandă acele căști audio care ne acoperă integral urechile. Astfel, nu mai este afectată funcția de atenuare a frecvențelor pe care o are pavilionul urechii.

Căștile care acoperă urechile sunt recomandate și pentru că ajută la evitarea folosirii funcției de anulare a zgomotului de fond. Această funcție implică pomparea’ constantă a sunetelor în ureche, care se elimină cu zgomotul de afară. Or, anularea zgomotelor pasive se realizează printr-o bună izolare a urechii față de mediul înconjurător.

2.Pauze auditive

La fel cum cântăreții au nevoie de pauza vocale pentru a-și păstra vocea, așa și urechile suprasolicitate de căști au nevoie de pauze auditive. Drept urmare, încearcă să iei astfel de pauze, la anumite intervale de timp, în care să nu auzi absolut nimic. În rest, încearcă să limitezi volumul și durata de ascultare la căști. O pauză de 5 minute la fiecare 30 de minute sau o pauză de 10 minute la fiecare 60 de minute sunt binevenite. Sau poți să asculți la un nivel de 60% volum maxim al sunetului, timp de 60 minute, apoi iei pauză.

3.Igienă riguroasă

Igienizează frecvent căștile pentru a preveni acumularea de bacterii. Din cauza sebumului, transpirației sau a regenerării pielii urechii, se creează un mediu propice dezvoltării germenilor. Obișnuiește-te să respecți cu strictețe și regulile de igienă pentru urechi. Evită și împrumutarea căștilor.

4.Fără căști la drum

Vei spune că exact atunci când călătorești simți mai mult nevoia să fii în lumea ta cu ajutorul căștilor. Doar că atunci îți expui urechile celor mai mari riscuri. Folosind permanent căștile când călătorești în mijloace de transport în comun, unde mediul este deja zgomotos, nu faci decât să adaugi daune urechii și un nivel mai ridicat de decibeli.

Așa depistezi tulburările de auz

Totul începe de la un banal țiuit în urechi, de la senzația de urechi înfundate, de la o durere trecătoare, de la dificultatea de a înțelege ce spun cei din jur. Pierderea auzului înseamnă scăderea bruscă și, în cele mai multe cazuri, treptată a percepției sunetelor. Trist este faptul că persoana care surzește nu își dă seama întotdeauna de acest lucru. Poate doar când situația se complică foarte mult.

Sunt diferite metode prin care se pot descoperi deficiențele de auz, indiferent de vârstă. Încă din primele zile de viață, în maternități, se face un test pentru determinarea eventualelor probleme. Și asta pentru că testarea auzului la copiii între o lună şi şase ani se dovedeşte a fi dificilă chiar şi pentru specialişti. Prin urmare, testarea se efectuează în somn, fără niciun risc.

Astfel se pot descoperi posibile afecțiuni ale urechii medii, interne sau ale nervului auditiv. Copiilor mai mari de patru ani li se poate verifica auzul prin audiometria comportamentală sau prin joc. Indiferent de vârstă, testul „șoptitului’ poate scoate la iveală deficiențe de auz de la distanțe mici.

Există și metode care necesită participarea activă a pacientului, precum audiometria tonală. Care oferă informații despre întreg sistemul auditiv. Timpanometria, reflexul stapedian sau acustic și otoemisiunile acustice identifică, la rândul lor, deficiențele de auz. În cazuri speciale, se recomandă tomografia sau rezonanța magnetică nucleară.

În urma testelor, medicul ORL-ist stabilește diagnosticul. Apoi, după caz, acusticianului audioprotezist îi revine sarcina de a verifica diagnosticul precis şi audiograma. În funcție de tipul şi gradul pierderii auditive, se aleg aparatul auditiv şi reglajele optime pentru o protezare eficientă.

Sunt diferite tipuri de proteze decontate prin CNAS. Pentru că, la copii, pierderea auzului duce la defecte de vorbire și chiar la dezvoltarea intelectuală precară, este neapărat necesar controlul de specialitate și, acolo unde este cazul, intervenția chirurgicală de implant cohlear.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: cdc.gov, emeet.com, medicalnewstoday,

Citește și De ce tremură oamenii la frig