Care este semnificația simbolurilor de Paște

Sfânta Sărbătoare a Învierii este un moment religios de prim rang. Dar oamenii i-au adăugat conotații diverse. Și superstițiile au ajuns să primeze, de la mersul la biserică pentru a lua lumină, până la meniul pascal. Așadar, să descifrăm care este semnificația simbolurilor de Paște implicate în toate obiceiurile din întreaga lume.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Scandalurile dintre Bianca Drăgușanu și iubiții ei. A divorțat de Alex Bodi după câteva luni, l-a trădat pe Victor Slav cu Adrian Cristea și a îndurat bătăi crunte de la Coco Păun: „Mi-a rupt picioarele și m-a lovit în...”

Lumina este simbolul suprem

Un fapt inexplicabil se petrece de secole la Ierusalim. Din Vinerea Mare, creștinii din lumea largă se adună la Biserica Sfântului Mormânt. Sâmbătă, în timpul slujbei, patriarhul intră singur în Sfântul Mormânt, cu 33 de lumânări în mână. Miracolul creștin țâșnește din piatra pe care a fost întins trupul lui Isus. Este Focul Sfânt, de la care patriarhul ia lumina Învierii. Niciun om de știință nu a reușit să explice minunea aprinderii flăcării numai de Paști. Se spune chiar că acel foc nu ar arde, ci doar ar împrăștia căldură.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, toată lumea merge la biserică pentru a participa la slujba specifică, pentru a lua lumină și a sfinți bucatele pascale. Fiecare credincios poartă în mână o lumânare. Și o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar, când vor auzi îndemnul „Veniți de luați lumină!'. Această lumânare este simbolul suprem al Învierii, al biruinței vieții asupra morții și a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

De ce nu au avut niciodată o relație apropiată Honorius Prigoană și Adriana Bahmuțeanu: „Nu era necesar. Am încercat, pe cât posibil, cu partenerele tatălui meu, să...”

Din bătrâni se povestește că lumânarea de la Înviere e încărcată de magie. Unii oameni o păstrează 7 ani și o aprind la necaz. Alții fac predicții, ținând cont de durata cât arde. A cui se stinge prima, acela va muri mai întâi. Această lumânare este simbolul biruinţei vieţii asupra morţii. Când satul e ameninţat de grindină, ţărăncile aprind această lumânare împreuna cu tămâia, ca să întoarcă piatra.

Ouăle colorate

Ouăle roşii de Paşti sunt nelipsite de pe masa unui bun creştin. La români, obiceiul pregătirii ouălor are semnificaţii deosebite. Și ajunge chiar la rang de artă pe alocuri. Dar care este semnificația simbolurilor de Paște conținute de ouă? Și de ce ouă roşii? Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Iar răstignirea şi Învierea reprezintă reînvierea naturii primăvara şi reluarea ciclurilor vieţii. Oul, el însuşi purtător de viaţă, este simbolul regenerării, al purificării şi al veşniciei.

Se spune că, atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, acestea atingându-l s-au transformat în ouă roşii. O altă legendă povesteşte că Sfânta Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, i-a adus ouă. Iar acestea s-au colorat cu sângele scurs din rănile Sale, sub cruce. În tradiţia populară românească, ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase.

Vindecă boli, protejează animalele din gospodărie, sunt benefice în diverse situaţii casnice. O credinţă din Bucovina afirmă chiar ca oul roşu este apărător de diavol. Una dintre cele mai vechi mărturii privind ouăle colorate la români este a secretarului florentin al lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro. Acesta, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a ouălor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.

În dimineața primei zile de Paști, copiii sunt puși să se spele pe față cu apa dintr-un vas în care s-au pus dinainte un ou roșu și un ban de argint. Astfel, copiii vor fi tot anul sănătosi și rumeni la față precum oul de Paști. Și vor fi curați (de ce nu, și bogați) precum argintul.

Care este semnificația simbolurilor de Paște de pe ouăle încondeiate

Bucovina este recunoscută pentru tradiţia păstrată şi în zilele noastre de a încondeia' sau închistri' ouă. Iar armonia culorilor, delicateţea modelelor şi măiestria execuţiei transformă acest meşteşug în artă. În vechime ouăle erau vopsite în culori vegetale. Acestea erau preparate după reţete străvechi, transmise din generaţie în generaţie, cu o mare varietate de procedee şi tehnici.

Plantele, în funcţie de momentul când erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul în care erau combinate, ofereau o gamă variată de nuanţe. Extrem de diversificate şi ingenioase sunt materialele şi instrumentele folosite la decorarea ouălor. În unele regiuni sunt folosite ouă fierte, în altele cele golite de conţinut. Iar decoraţiunile se fac cu vopsele în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu mărgele (Bucovina), din lemn (zona Neamţ), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic.

Culorile au rolul lor

Roşu = simbol al sângelui, soarelui, focului purificator, dragostei şi bucuriei de viaţă.
Negru = absolutism, statornicie, eternitate.
Galben = lumină, tinereţe, fericire, recoltă, ospitalitate.
Verde = reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie, speranţă.
Albastru = cer, sănătate, vitalitate.
Violet = stăpânire de sine, răbdare, încrederea în dreptate.

Cum se traduc simbolurile

Ornamentele ouălor decorative sunt foarte variate. Și cuprind atât simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, cât şi religioase. Se pot însă deosebi şi semnificaţii după cum urmează:
linia dreaptă verticală = viaţa
linia dreaptă orizontală = moartea
linia dublă dreaptă = eternitatea
linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea
linia uşor ondulată = apa, purificarea
spirala = timpul, eternitatea
dubla spirală = legatura dintre viaţă şi moarte.

Ciocnitul ouălor

Pe masa de Paşti, ouăle simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la Învierea Sa din morţi. De aceea, când sparg ouăle prin ciocnire, dar şi când se salută, creştinii îşi spun: „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”. Ouăle se ciocnesc în toate cele trei zile ale sărbătorii, după un anumit ritual. Prima este persoana mai în vârstă din casă.

De obicei este un bărbat care ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de un comesean, în timp ce rosteşte: Hristos a înviat!'. Există şi credinţa că cei care ciocnesc ouă de Paşti se vor întâlni pe lumea cealaltă. Cojile ouălor sfinţite se păstrează pentru a afuma cu ele bolnavii de urechi, pentru deochiaţi, speriaţi şi altele. Dacă rămân coji de la ouăle sfințite, acestea nu se aruncă la gunoi. Trebuie îngropate la rădăcina unui pom.

Mielul de Paști

Când vine vorba despre care este semnificația simbolurilor de Paște, mielul pare să fie un personaj de mare interes. Oare chiar este nevoie de acest sacrificiu? Pentru a înțelege, e nevoie să ne întoarcem în timp. Sărbătoarea Paștelui a fost celebrată prima dată pe la 1400 înainte de Hristos. La ieșirea din Egipt, trebuia ca toți evreii să sacrifice câte un miel. Și să ungă tocurile ușilor cu sângele acestuia.

În acea noapte, îngerul morții a trecut și a omorât toți primii născuți ai familiilor care nu aveau ușile marcate cu sânge. Dar israeliții au respectat cuvântul Domnului. Și și-au însemnat ușile, așa încât lor nu le-au fost uciși copiii. Sângele mielului era o garanție oferită de credincioși că au respectat porunca divină.

Și în zilele noastre a rămas obiceiul sacrificării mielului. Dar e respectat preponderent de ortodocși. Căci, mai presus de jertfa ființei nevinovate, stă propriul nostru sacrificiu în fața lui Dumnezeu. De aceea, în multe culturi, se prepară doar diferite dulciuri în forma blândei creaturi.

Pasca

Se coace numai o singură dată pe an, de Sfintele Paști. Ea are o formă rotundă și este însemnată cu semnul crucii și împodobită pe margini cu aluat împletit. Simbolizează promisiunea învierii şi a vieţii veşnice. Dulceaţa ei sugerează împlinirea sufletească ce urmează strădaniei din post.

Pasca este dusă obligatoriu la biserică, pentru a fi sfinţită. Prin stropire cu vin, paca devine ritualic o reprezentare a jertfei Mântuitorului. Coroana de aluat de jur împrejur reprezintă coroana de spini a lui Hristos. În locul pascăi tradiționale la noi, grecii servesc Christopsomon, o pâine rotundă decorată cu semnul crucii și cu ouă roșii.

În toată Moldova, în Maramureş şi în zona de nord a Munteniei, nu se gustă din bucatele de Paşti, până ce nu se aduce pasca binecuvântată de la biserică. Pasca este o mărturisire a credinţei noastre în Înviere. Nu este un moft sau doar o tradiţie, ci un dar al poporului român, care a ştiut să unească cele două mari preocupări: pământul şi creşterea animalelor.

De fapt, pasca este un prinos de mulţumire adus lui Dumnezeu pentru ploaie, pentru soare, pentru mâinile sănătoase, pentru sufletele celor adormiţi. De aceea are şi semnul Sfintei Cruci. De altfel, regulile liturgice au stabilit faptul că, în perioada dintre Înviere şi Înălţare, locul colivei şi al colacului este luat de pască şi de ouă roşii.

Iepurașul de Paști

Mai degrabă simbol al sărbătorilor catolice, iepurașul este un vechi simbol german. Și provine de pe vremea festivalurilor păgâne. El simbolizează fertilitatea, primăvara. În zilele noastre, aduce cadouri copiilor de orice vârstă. Și se numără printre decorațiunile preferate. Iepuraşul ascunde și ouă colorate prin curţi. Și le aduce copiilor bucuria căutării, cu scopul de a-și umple coșulețele special pregătite.

Udatul

Este un act de purificare în ziua de Sângiorz sau de Paști. Feciorii stropeau cu apă persoanele ieșite în cale, în special fetele. În zilele noastre, udatul cu apă a fost înlocuit cu stropitul cu parfum a fetelor, în a doua zi de Paști. Obiceiul se ține preponderent în Transilvania.

Obiceiul udatului simbolizează viața și fertilitatea. Dar și gestul evreilor care i-au stropit cu apă pe cei ce aduceau vestea Învierii. În a doua zi de Paști, polonezii țin Lunea udă. Se fac petreceri la care participă neapărat și preotul comunității. El împarte oul sfințit și binecuvântează masa. Flăcăii au la ei un baston din ramuri de salcie împletite, cu o panglică roșie, cu care lovesc ușor fetele, ca să aibă noroc.

Floarea Paștelui

În preajma Sfintelor Sărbători de Paști, apare și „floarea Paștelui”. Este o floare mică, albă care seamănă puțin cu margaretele. Crește în locuri cu umiditate mai ridicată. Răsare cam cu o săptămână sau două înainte de Paști. Pe vremuri, copiii o culegeau și o duceau în Vinerea Mare la biserică. O puneau pe masa cu Sfântul Aer, sărutau icoana și apoi treceau pe sub masă de trei ori. Astfel, aveau să devină imuni în fața bolilor și a tuturor relelor. Cine primea, după Denia Prohodului, floarea Paștelui, o ducea acasă și o punea la icoane. Ca să aducă sănătate, bucurie și bunăstare, să apere casa de rele.

Haine noi

În prima zi de Paşti, există obiceiul de a se purta haine noi, în semn de respect pentru această sărbătoare. Dar şi pentru că semnifică primenirea trupului şi a sufletului.

Credințe din străbuni legate de sărbătorile pascale

Se spune că, dacă-ți pui o dorință, când preotul rostește „Hristos a înviat!' în timpul slujbei de Înviere, aceea se va împlini.

E bine ca fetele să aibă un ou roșu în sân la slujba de Înviere, ca să fie frumoase și să aibă pețitori.

Ca să nu transpiri mult, cum ajungi acasă de la biserică, trebuie să pui mâna pe clanță sau pe o bucată de fier.

Oasele de miel de la masa de Paști trebuie îngropate sub un măr, nicidecum date la câini sau aruncate.

Toţi cei ce se află departe de casă în ziua de Paşti trebuie să mănânce, în loc de anafură, muguri de salcie sau de măr.

Se crede că cine moare în ziua de Paști, numită „cea luminată', acela merge în Rai. Oricâte păcate ar fi făcut de-a lungul vieții, toate i se vor ierta.

Prin Învierea Domnului, poporul crede că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în Iad şi deschis ramâne până la Duminica Tomei.

Simboluri pascale mai puțin obișnuite

În Franța, peștii și clopotele fac sărbătoarea

Peștele este simbolul apei, vieţii, fecundităţii şi înţelepciunii. Este unul dintre cele mai timpurii simboluri creştine. Pe lângă unirea cu Hristos, peştele simbolizează botezul cu apa, viaţa şi hrana spirituală. Spre deosebire de alte țări, Franța a găsit ca simboluri pascale, în locul mielului ori al iepurașului, peștele și clopotul. Peștii de aprilie, așa cum sunt cunoscuți, joacă rol de farsă de 1 aprilie. Sub formă de desene decupate, sunt lipiți pe spatele adulților de către copii.

O legendă veche spune că, în Vinerea Mare, toate clopotele ar zbura la Vatican, anunțând durerea jertfirii lui Iisus pe cruce. Acestea revin în prima zi de Paști, aducând o mulțime de ouă de ciocolată. De aici și denumirea de „clopote zburătoare'.

Și, dacă noi ne-am obișnuit să ciocnim ouăle vopsite, francezii au alte ritualuri. Unul constă într-un concurs de rostogolit ouă crude pe o pantă, cel rămas întreg fiind câștigător. Un alt obicei este cel de a arunca ouăle în aer și a le prinde în palme. Cel care scapă primul oul aruncat pierde.

Bilby aduce daruri în Australia

Tombolele cu scop caritabil sunt la loc de cinste în perioada pascală australiană. Ouăle de ciocolată, dulciurile și darurile specifice sunt nelipsite din peisaj. Cine participă la tombolă, are toate șansele să-și împodobească masa de sărbătoare cu un coș uriaș plin de ouă colorate din ciocolată. Copiii cuminți însă nu se întâlnesc cu iepurașul, ci cu bilby, un rozător micuț, cu nas lung și urechi mari, care trăiește numai în Australia.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: doxologia.ro

Citește și Câte ouă poți mânca pe zi

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News