Sfânta Teodora. Cine a fost și ce nume se sărbătoresc

Despre Sfânta Teodora

Sfânta Teodora de Sihla s-a născut în satul Vânători din județul Neamț în prima jumătate a secolului al XVII-lea, fiind una dintre cele două fiice ale lui Ștefan Joldea și ale soției sale.

În tinerețe, Sfânta Teodora a trăit o mare încercare în familia ei. Sora ei, Marghiolitsa, a murit într-un mod tragic. Acest eveniment a afectat-o profund pe sfântă. În acest moment, în inima ei a înflorit gândul de a abandona lumea.

Cele mai colorate orașe din lume

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Silviu Prigoană și-a făcut testamentul înainte de moarte. Cum se împarte averea între cei patru moștenitori: „Am dat copiilor mei ce li se cuvine. E umilitor pentru frați să...”

A dorit să facă penitență pentru părinții ei, pentru sora ei și pentru ea însăși. Părinții ei îndurerați, însă, nu au fost de acord cu decizia ei, pentru că acum Teodora era singurul lor copil. Au pledat cu ea și, la momentul potrivit, au căsătorit-o cu un tânăr care lucra în vecinătatea lor și care mergea frecvent să venereze locurile sfinte.

După ce au încheiat o căsătorie legală, au locuit împreună în casa soțului ei.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Adriana Bahmuțeanu i-a făcut parastas lui Silviu Prigoană, la Mănăstirea Comana: „Îmi doresc din suflet cât mai mulți oameni care l-au cunoscut să vină aici...” / A împărțit colaci și colivă la 9 zile de la moartea lui

Întrucât Sfânta Teodora și soțul ei nu aveau copii, amândoi au hotărât să intre în mănăstiri de pe Valea Buzăului. Soțul ei a mers la schitul de la Poiana Mărului, unde a fost tonsurat cu numele Eleutherios.

De asemenea, a fost găsit vrednic de hirotonirea în sfânta preoție. Sfânta Teodora a primit și ea tonsura monahală în Skete de la Poiana Mărului. În doar câțiva ani scurși, ea a avansat în ascultare, rugăciune și asceză, dobândind harul rugăciunii neîncetate a inimii.

Viața Sfintei Teodora

De asemenea, a trebuit să îndure multe ispite din partea vrăjmașului.

Când Valea Buzăului a fost invadată de turci, Sfânta Teodora a fugit în munți împreună cu maica ei duhovnicească. Au trăit mai mulți ani în post, priveghere și rugăciune, îndurând frigul, foamea și alte încercări.

Sfaturile lui Carmen Brumă pentru a nu ne îngrășa de Paște: „Mănâncă trei mese principale care…

Când Maica ei duhovnicească a murit (cândva între 1670 – 1675), Sfânta Teodora a fost condusă de Dumnezeu în munții Neamțului. După ce a venerat icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Neamț (26 iunie) la mănăstirea Neamț, i s-a spus să ceară sfatul ieromonahului Barsanuphios de la Sihăstria Skete.

Văzând dorința ei pentru viața eremetică și recunoscându-i marile virtuți, acesta i-a dat Sfânta Împărtășanie și l-a desemnat pe Ieromonahul Pavel ca părinte mărturisitor și ghid spiritual.

Părintele Barsanuphios a sfătuit-o pe Maica Teodora să meargă și să trăiască singură în pustie timp de un an. „Dacă, prin harul lui Hristos, ești capabilă să suporți dificultățile și încercările pustiei, atunci rămâi acolo până la moarte. Dacă însă nu poți îndura, atunci du-te la o mănăstire de femei și luptă acolo în smerenie pentru mântuirea sufletului tău”.

Părintele Paul a căutat în zadar o pustnicie abandonată unde ar putea trăi sfântul. Apoi au întâlnit un bătrân pustnic care trăia sub stâncile din Sihla. Acest bătrân clarvăzător i-a salutat și le-a spus: „Maică Teodora, rămâi în chilia mea, pentru că mă mut în alt pustnic”.

Rețete de prăjituri pentru Paște. Simple și gustoase

Părintele Paul a lăsat-o pe călugăriță pe Muntele Sihla, binecuvântând-o înainte de a se întoarce la Sihăstria Skete. Sfânta Teodora a trăit în acea chilie timp de treizeci de ani, slăvindu-L pe Dumnezeu.

Întărită cu putere de sus, ea a învins toate atacurile vrăjmașului prin răbdare și smerenie. Nu a părăsit niciodată muntele și nu a mai văzut nicio altă persoană în afară de părintele Paul, care o vizita din când în când pentru a-i aduce Tainele fără pată ale lui Hristos și proviziile de care avea nevoie pentru a supraviețui.

Sfânta Teodora a făcut atâtea progrese în asceză încât a fost capabilă să vegheze toată noaptea cu brațele ridicate spre cer. Când soarele de dimineață îi atingea fața, ea mânca câteva ierburi și alte vegetații pentru a-și rupe postul.

Ea bea apa de ploaie pe care o colecta dintr-un canal tăiat în stâncă, care este cunoscut și astăzi sub numele de Izvorul Sfintei Teodora. După moartea Părintelui Pavel, ea a rămas numai în grija lui Dumnezeu.

Salată de boeuf pentru Paște. Rețeta lui Florin Dumitrescu

Când turcii au atacat satele și mănăstirile din jurul Neamțului, pădurea s-a umplut de oameni din satele din apropiere și de refugiați de la mănăstiri.

Câteva călugărițe au descoperit chilia Sfintei Teodora, iar ea le-a spus: „Rămâneți aici, în chilia mea, pentru că am un alt loc de refugiu”. Apoi s-a mutat într-o peșteră din apropiere, trăind acolo complet singură.

Noaptea se odihnea puțin pe lespezile, care se pot vedea și astăzi. O armată de turci a descoperit peștera și era pe punctul de a o ucide pe sfântă. Ridicându-și mâinile, ea a strigat: „Doamne, scapă-mă din mâinile acestor ucigași”. Peretele peșterii s-a deschis, iar ea a reușit să scape în pădure.

Pe măsură ce Sfânta Teodora a îmbătrânit, a fost complet uitată și nu a existat nimeni care să aibă grijă de ea. Punându-și toată nădejdea în Dumnezeu, ea și-a continuat luptele spirituale și a ajuns la mari înălțimi de perfecțiune.

Când se ruga, mintea ei se ridica la Cer, iar trupul ei se ridica de la pământ. La fel ca marii sfinți din vremurile anterioare, fața ei strălucea de o lumină radiantă, iar din gura ei ieșea o flacără atunci când se ruga.

Ce faci cu ouăle rămase de la Paște. Rețete delicioase

În cele din urmă, hainele ei au devenit simple zdrențe, iar când mâncarea i s-a terminat, a fost hrănită de păsări, la fel ca și profetul Ilie.