Statisticile arată că, la nivel mondial, cel puțin una din 10 femei suferă de endometrioză, care are un impact negativ asupra vieții de familie, a relațiilor de cuplu și a vieții sociale. Mai mult decât atât, aproximativ 10-15% dintre femeile cu endometrioză nu sunt diagnosticate niciodată.
CITEȘTE REVISTA VIVA! DE IULIE, GRATIS, AICI!
Endometrioza, sau „boala cu 1000 de fețe, este responsabilă, de cele mai multe ori, de durerile puternice din timpul menstruației. Aceasta este o afecțiune dureroasă, iar printre cele mai comune simptome ale endometriozei se numără durerile menstruale puternice, asociate cu menstre abundente ocazional sau sângerare între menstre. Complexitatea simptomelor explică doar parțial dificultatea diagnosticării. Percepția că durerea din timpul menstruației este normală și trebuie acceptată este complet greșită și, de multe ori, pacientele, obișnuite ca perioada menstruației să fie una dureroasă, ignoră simptomele și amână să discute cu medicul și să demareze investigații mai complexe.
Citește și: Endometrioza – o cauză importantă a infertilității care provoacă durere
Citește și: Alexandra Ungureanu suferă de endometrioză, boala care poate duce la infertilitate: „Aș înfia un copil'
Citește și: Ce este endometrioza. Vedete care au avut această boală
Endometrioza, „boala cu 1000 de fețe care afectează 1 din 10 femei
„Endometrioza este o boală pluriformă, evolutivă, cronică, sare un spectru larg de simptome și poate îmbrăca manifestări clinice foarte diferite, poate mima alte afecțiuni. În plus, nu toate simptomele care descriu endometrioza apar la aceeași pacientă, astfel că sugerează diverse alte afecțiuni ale aparatului genital sau extragenital (digestiv, urinar, nervos, musculo-scheletal).
Aceste aspecte, dar și altele, fac ca diagnosticarea corectă să dureze chiar și 7-12 ani. Acesta este intervalul statistic în țările vorbitoare de limba germană, dar situația este aproape general valabilă și, în ciuda politicilor medicale, acest ecart nu a putut fi redus. În România, latența diagnosticului este de 10-12 ani. Nediagnosticată și netratată, boala evoluează, pot apărea complicații și se poate ajunge la situații medicale critice, care să necesite intervenții multidisciplinare, afirmă dr. Voicu Simedrea, chirurg de excelență în tratarea multidisciplinară a endometriozei.
Care sunt cauzele endometriozei
Cauzele rămân încă necunoscute, există doar posibile teorii. Ce se ştie sigur este că boala e strict legată şi agravată de hormonii feminini (estrogeni). Unii cercetători spun că la menstruaţie ţesutul menstrual este împins retrograd în trompele uterine, intră în cavitatea abdominală şi de acolo se implantează la nivelul pelvisului, determinând astfel simptomele endometriozei. Deoarece în timpul menstruaţiei ţesutul sângerează la fel ca endometrul, sângele poate cauza iritaţii ale ţesuturilor învecinate, care se inflamează şi formează chisturi sau cicatrici. Majoritatea medicilor sunt de acord cu faptul că aproape toate femeile au menstruaţie retrogradă prin trompe, însă doar cele care au probleme de imunitate ajung să dezvolte endometrioză.
Alte teorii atestă inclusiv predispoziţia ereditară de apariţie a endometriozei. De obicei, dacă mama are boala, fiica o va dezvolta, dar într-o formă mai severă. De asemenea, s-a demonstrat că endometrioza apare şi la femeile cu histerectomie (uter scos, ce duce la dispariţia menstruaţiei) sau, în cazuri rare, la bărbaţii cărora li s-au administrat hormoni estrogeni după operaţia de prostată. Sunt bănuite şi disfuncţiile imunitare (boli autoimune), dar nu se ştie dacă acestea se încadrează la cauze sau la consecinţe ale bolii. Mai sunt şi teorii legate de toxinele din mediu şi din alimentaţie ce au efect asupra nivelului hormonilor reproducători şi distrug membrana celulară.
Cum se depistează endometrioza
„Este foarte important ca femeile care suferă de simptomele endometriozei să-şi facă anual controale pentru a-şi verifica ovarele. Dacă acestea prezintă chisturi de diferite dimensiuni, cu un aspect caracteristic pentru endometrioză, diagnosticul poate fi pus. Prin ecografia transvaginală nu se poate depista decât boala avansată, deoarece aici se vor vedea doar chisturile care apar târziu în evoluţie. De aceea, diagnosticul de certitudine se realizează prin laparoscopie, o metodă minim invazivă şi foarte precisă ce permite şi vizualizarea implanturilor de endometrioză, şi excizia lor. După aceasta, sarcina poate apărea în urma tratamentului, adaugă dr. Iștoc, medic specialist Obstetrică-Ginecologie.
Endometrioza nu se vindecă
În prezent, nu există niciun tratament medical curativ. Medicamentele antiinflamatoare sunt des folosite pentru a alunga durerea pelvină şi a uşura disconfortul. Unele medicamente, cum sunt aspirina şi ibuprofenul, se pot elibera fără reţetă. Chirurgia laparoscopică este considerată acum standard pentru tratamentul chirurgical al endometriozei, deoarece oferă chirurgilor posibilitatea de a vizualiza chiar şi proliferări mici endometriozice. Cicatrizarea este limitată la trei incizii mici pe abdomen, iar recuperarea este foarte rapidă. Cele mai multe femei vor sesiza ameliorarea durerilor, iar în cazul celor cu tratament de infertilitate eşuat, după laparoscopie vor avea o şansă mai bună de a obţine o sarcină.
Se mai poate folosi şi terapia cu hormoni, pentru a încerca oprirea sau diminuarea menstruaţiei pentru o perioadă cât se poate de lungă, în aşa fel încât implanturile sau leziunile să nu se agraveze. Majoritatea acestor terapii pot fi administrate pentru o perioadă limitată de timp, deoarece pot cauza şi efecte secundare la unele femei. Acest tratament este mai eficient după efectuarea tratamentului chirurgical.
Endometrioza are un risc de recidivă de 20%-30%, după un an de tratament medicamentos şi de 40%-60%, după cinci ani. Chiar şi după operaţie, există riscul de recidivă, dar boala nu mai are şanse de a se extinde foarte mult. Avantajul constă în faptul că, prin eliminarea leziunilor endometriozice, majoritatea femeilor îşi pot recapăta fertilitatea.
„Endometrioza nu se vindecă, dar poate fi ținută sub control cu tratament personalizat. Intervențiile chirurgicale determină o regresie a bolii, ameliorează afecțiunea, dar nu o vindecă. Celelalte specialități conexe – nutriționist, endocrinolog, ginecolog – oferă suportul necesar și ajută pacienta să controleze boala. Sunt paciente care reușesc să își controleze boala prin alimentație și un stil de viață sănătos și sunt paciente care necesită un tratament cronic toată perioada în care sunt active hormonal, spune dr. Voicu Simedrea.
Sursă foto: Arhivă VIVA!