Tradiții și obiceiuri de botez la români

Primirea Sfintei Taine a Botezului are profunde semnificații religioase. Este un eveniment care are loc imediat după naștere. Chiar dacă ritualurile diferă, de la neam la neam și de la religie la religie, esența ei e aceea de a ne apropia de divinitate. Dar, pe la noi, creștinarea nou-născutului a devenit un ritual înțesat de superstiții. Și există o sumedenie de tradiții și obiceiuri de botez la români.

Botezul reprezintă poarta de intrare în lumea credinței. Cu toate astea, lumea ortodoxă acceptă ritualuri păgâne și superstiții. După scrierile religioase ortodoxe, botezul trebuie săvârșit la o săptămână după naștere. Atunci i se dă și numele copilului, de către nașii neapărat ortodocși. Sunt numai câteva dintre acele tradiții și obiceiuri de botez la români.

Ce înseamnă Taina Botezului

Este prima și cea mai importantă dintre cele 7 Taine ale Bisericii. Se săvârșește prin scufundare în apă sfințită la credincioșii ortodocși și prin stropire la credincioșii catolici. De altfel, cuvântul „botez' provine din greacă, unde „baptizo' se traduce prin „a scufunda'. Este și motivul pentru care pruncul sau cel botezat este scufundat de trei ori în apa sfințită din cristelniță.

Botezul este taina prin care omul, prin întreita afundare în apă sfinţită de către preot, în numele Sfintei Treimi, se spală de păcatul strămoşesc şi de toate păcatele de până atunci. Astfel se naşte din nou duhovniceşte şi devine membru al Bisericii. Din acest motiv, numele noului botezat este bine să fie al unui sfânt sau al unei sfinte. Numele exprimă identitatea creștină și de neam.

Prin Botez, părinţii îşi exprimă dorința de a trăi, alături de copiii lor, ca robi ai lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă că avem un Domn al vieții noastre și un Tată iubitor care ne poartă mereu de grijă și care nu ne lasă niciodată singuri. Și se consideră că nu suntem creştini cu adevărat decât atunci când respectăm harul botezului şi ne străduim să trăim o viaţă sfântă. Și iată în ce constă Botezul:

Pregătirea pentru Botez

După naştere, Biserica a rânduit câteva slujbe de pregătire a noului-născut pentru unirea sa cu Hristos prin Taina Sfântului Botez:

– în a 8-a zi de la naștere preotul merge la casa pruncului și citește rugăciunile pentru mamă, precum și rugăciunea de punere a numelui. El însemnează copilul în chipul Crucii şi-l stropeşte cu apă sfinţită pentru a-l apăra de primejdii.

– la 40 de zile de la naștere, mama și pruncul vin la biserică. Rugăciunile pe care preotul le citește mamei au în vedere primirea de ea a Sfintei Împărtășanii. În mod eronat, unii consideră că mama este necurată și nu poate intra în biserică până ce preotul nu-i citește rugăciunile respective. Însă trebuie înţeles mai degrabă că rugăciunile marchează sfârșitul perioadei de refacere a ei, după naștere. Apoi preotul citește rugăciunile de pregătire a Sfântului Botez și de îmbisericire a copilului. Astfel nou-născutul este dăruit lui Dumnezeu, așa cum Maica Domnului și Iosif au adus pe Pruncul Iisus la Templu, la 40 de zile de la naștere.

Lepădarea de satana

Prima parte din slujba Sfântului Botez constă în lepădările de satana sau exorcismele. Sunt rugăciuni de alungare a duhurilor necurate. Sfințirea copilului prin Botez se face după ce din sufletul său a fost alungată orice lucrare necurată, pentru ca în el să se sălășluiască Duhul Sfânt.

În acest moment, nașul trebuie să rostească de trei ori, în numele copilului: „mă lepăd de satana și de toate lucrurile lui…'. Acesta va sta cu fața către apus, ceea ce simbolizează împotrivirea sa față de lucrările celui rău. Este o declarație ca un legământ pe viață, nu doar vorbe rostite la întâmplare. Urmează unirea cu Hristos și rostirea Crezului, cu fața spre Răsărit. Crezul se va rosti atât de către naș, dar și de părinți și de ceilalți participanți.

Sfințirea apei

A doua parte a Botezului constă în sfințirea apei și turnarea untdelemnului sfințit, de trei ori, în cristelniță. Apa și cristelnița semnifică mormântul în care a fost îngropat Mântuitorul și locul de unde a înviat. Uleiul binecuvântat, numit „untdelemnul bucuriei', arată că prin încreștinare pruncul devine „uns al Domnului'. Iar pruncul va fi uns înainte de scufundarea în apă.

Scufundarea întreită

Este cel mai important moment din ritualul Botezului. Și constă în scufundarea pruncului, de trei ori, în apa sfințită. În același timp, preotul rostește: Se botează robul/roaba lui Dumnezeu (prenumele ales) în Numele Tatălui – Amin, și al Fiului – Amin, și al Sfântului Duh – Amin'. Se mărturisește astfel că temeiul credinței este Dumnezeu în Sfânta Treime și că prin Botez murim împreună cu Hristos și înviem cu El. Cuvântul „rob' are sensul de slujitor sau ascultător de Dumnezeu.

De ce este o responsabilitate să fii naș de botez

Cinstea de a fi naş la botez e mare, însă responsabilitatea în fața divinității este și mai mare. Căci calitatea de părinte duhovnicesc sau spiritual impune anumite reguli. De aceea nu pot fi nași de botez decât creștinii vrednici, care vor putea da pildă şi îndrumări frumoase finului sau finei lor. Naşii trebuie să cunoască şi să iubească credința ortodoxă şi să aibă viaţă curată.

Când Botezul se face în Biserica Ortodoxă, e obligatoriu ca nașii să fie de aceeași credință, adică ortodocși. Naşii se leapădă, în numele pruncului, de stăpânirea celui rău și făgăduiesc că cel ce se botează „se uneşte cu Hristos' şi va trăi împreună cu El, în dreapta credință. De aceea nașul și rostește mărturisirea de credință ortodoxă, Crezul.

Înainte de eveniment, nașii trebuie să se pregătească nu doar din punct de vedere material. Potrivit ritului, trebuie să se spovedească, pentru a fi împăcaţi cu Dumnezeu înainte de a primi pe braţe pruncul plin de strălucire cerească ieşit din apa Sfântului Botez. Apoi, vor avea grijă, împreună cu părinții, să educe pruncul în spiritul creștin și să-l deprindă cu învățămintele creștine.

Tradiții și obiceiuri de botez la români

Deși primirea Sfintei Taine a Botezului are profunde semnificații religioase, creștinarea nou-născutului a devenit un ritual înțesat de superstiții. Indiferent de religie, venirea pe lume a unui copil implică o serie întreagă de ritualuri. Unele se aseamănă, altele diferă, însă bucuria este aceeași. Căci prin Taina Botezului ne apropiem de dumnezeire. Dar iată care sunt cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri de botez la români.

Nașii au rolul principal

După scrierile religioase, botezul trebuie săvârșit la o săptămână după naștere, când i se dă și numele copilului, de către nași neapărat ortodocși. Se spune că, dacă e vorba despre o fetiță, ea trebuie să fie botezată de un bărbat, iar un băiețel va fi botezat de o femeie. Nașii cumpără trusoul complet de botez, lumânarea, pânza albă, fașa albă, roz sau bleu, cruciulițe de pus în piept la invitați, săpun și prosop, ulei, vin. Când se vine acasă de la biserică, în prag, nașa întinde peste prag, de trei ori, brațele în care-și ține finul rostind către mamă: „Mi-ai dat un păgân, ți-am adus un creștin'. După botez, copilul nu trebuie schimbat de hăinuțe și nici pupat, până a doua zi.

O altă tradiție importantă în cadrul botezului este oferirea colacilor pentru nași. Acești colaci sunt simboluri ale rodniciei și prosperității. Iar gestul de a-i oferi nașilor subliniază respectul și recunoștința familiei față de aceștia. În coșul cu colaci se mai pune o sticlă de vin, prosop, săpun și alte daruri simbolice. Colacii se împodobesc cu flori sau cu spice de grâu, ca simbol al rodniciei.

Superstiții legate de Botez

De la ritualul simplu, creștinesc, până la sumedenia de superstiții (unele absolut tâmpe și lipsite de logică) de care se ține cont e cale lungă. Și printre nenumăratele tradiții și obiceiuri de botez la români se numără și aceea că nu e bine să botezi un copil cu numele unui decedat din familie. Nu ai voie să uiți, care cumva, să pui bani în cristelniță.

Dacă vrei un bebe cu gropițe în obrăjori, lasă nașa să-l pupe înainte de botez. Mare atenție, însă! Copilul mic nu trebuie pupat pe funduleț, căci pe acela-l va întoarce celui care a făcut gestul, când va crește mare. Însă după ce a primit Sfânta Taină, copilașul nu mai are voie să fie pupat și nici schimbat de hăinuțe, până a doua zi. Altminteri, se „duce efectul' Împărtășaniei.

O fașă prea lungă face ca micuțul creștin să se căsătorească prea târziu, iar una prea scurtă, prea devreme. Lumânarea de botez ar trebui să arate ca o sorcovă, potrivit credințelor. Căci musai e nevoie de flori de crin (de binecuvântare), frunze de ferigă (pentru spor), crenguțe de brad (pentru sănătate), floarea miresei (ca să-i fie cununiile dezlegate).

Apa în care a fost botezat copilul trebuie neapărat aruncată imediat la un măr, ca să aducă noroc. Din banii de la botez, trebuie cumpărată o găleată, ca să trăiască copilul mult. Prima băiță de după botez se face într-o „ciorbă' din care nu trebuie să lipsească busuiocul, laptele, grâul, mărarul, menta, mușețelul, macul, cânepa, penele, petalele de trandafir, mierea, ouăle, zahărul, banii și, neapărat, aghiazma.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: parohia-ingolstadt.de,

Citește și Ce este Taina Sfântului Maslu

Cel mai nou VIDEO

Google News Urmărește-ne pe Google News

Citește în continuare
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Abonează-mă la newsletter Abonează-mă
Buton