Vaccinurile necesare pentru călătoriile în țări exotice. Care sunt și ce prețuri au

Cuprins

1 De ce să mergi la medic înainte de a pleca în vacanță
2 Cu ce „suveniruri' nedorite te poți întoarce din vacanță
3 Fiecare continent are boli specifice
4 Vaccinurile necesare pentru călătoriile în țări exotice

În vreme ce, în alte părți, sunt obligatorii, pe la noi, vaccinurile necesare pentru călătoriile în țări exotice au devenit o opțiune. Iar consecințele se văd, din nefericire. Căci o călătorie lasă amprente în suflet, pe viață. Iar ignoranța o poate face să se transforme în cel mai mare coșmar.

De ce să mergi la medic înainte de a pleca în vacanță

Libertatea de a călători în voie are și inconveniente. Faptul că omul circulă peste tot face ca boli caracteristice unor zone anume să migreze în locuri nebănuite. Așa se face că, în urma unei vacanțe, o persoană poate declanșa o epidemie. Asta dacă nu respectă reguli de bun simț înainte de plecare. Și am trecut deja cu toții prin asta.

Mulți ar putea spune: „De ce să mă înțep aiurea la vaccin? N-o să mi se întâmple tocmai mie.' Și riscă să fie înțepați tocmai ei de un țânțar periculos sau de o insectă care transmite cine știe ce bacterie ucigașă. Nu puține sunt cazurile în care părinții au regretat că nu și-au vaccinat copiii înaintea călătoriilor, cei mici având ulterior de suferit. Febra galbenă se transmite prin înțepătura de țânțar. Iar în unele țări e considerată boală endemică. Poți să o previi prin vaccinarea cu o singură doză, cu minimum două săptămâni înainte de data călătoriei.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Adriana Bahmuțeanu deschide succesiunea lui Silviu Prigoană și îl așteaptă pe Honorius Prigoană în sala de judecată: „Mă voi ocupa să aflu care este miza lor financiară. Este vorba despre bani, nu despre sentimente fraterne...”

Multe boli infecțioase pot fi contactate prin aer. Și se manifestă fie prin simptome grave, fie prin complicații serioase. Meningita meningococică, rujeola, difteria sunt câteva dintre bolile cu care ne putem pricopsi. Imunizarea este recomandată și pentru prevenirea unor boli infecţioase.

Febra tifoidă, produsă de Salmonella typhi, hepatita acută A sau poliomielita sunt unele dintre ele. Datele epidemiologice și biologice au demonstrat că virusurile respiratorii contribuie la infecțiile bacteriene prin mecanisme specifice. Cam o treime dintre cazurile de pneumonie sunt coinfecții între virusuri și bacterii.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată Cristina Maria, soția lui Nicolae Ciucă, și ce spune despre căsnicia cu liderul PNL: „E prima mea apariție publică. Suntem obișnuiți să fim departe unul de altul…”

În caz că nu știai deja, există o specialitate medicală numită Medicină de Voiaj. Iar medicii specialiști în domeniu sunt abilitați să-ți ofere toate informațiile și sfaturile necesare. Ei știu cel mai bine cum să-ți gestioneze starea de bine în funcție de istoricul tău medical, de anotimpul în care călătorești, de regiunea gerografică și de modalitatea în care urmează să călătorești.

Cu ce „suveniruri' nedorite te poți întoarce din vacanță

Călătoriile pe tărâmuri de vis pot aduce și multe neplăceri legate de sănătate. Iar unele sunt foarte mari. De aceea, e cazul să pui în practică riguros regulile elementare de igienă, pe care le-ai învățat în clasele primare. Și să-ți educi și copiii să le respecte cu sfințenie.

Iată cu ce riști să te pricopsești într-o călătorie:

Ciuperci „năbădăioase'

Căldura și umiditatea creează mediul ideal dezvoltării ciupercilor și bacteriilor. Transpirația abundentă, prezența la piscine, ștranduri ori la dușuri comune ne pot face cunoscute efectele nedorite ale dermatozei de tip pitiriazis. Nu doare, însă pătează urât pielea și se scapă greu de ea. Mersul desculț pe marginea bazinelor poate favoriza apariția așa-numitei ciuperci a piciorului, de obicei între degete. Și dă mâncărimi insuportabile și senzație de arsură.

Virusuri încăpățânate

Deși nu foarte cunoscută, „boala sărutului' sau mononucleoza e destul de răspândită. Este o infecție cu virusul Epstein Barr, care rămane în organism pe viață. Cei care au avut boala, nu o mai fac. Însă rămân purtători ai virusului și pot contamina persoanele cu care vin în contact. Pot apărea dureri abdominale, amețeli, bătăi rapide ale inimii, tulburări de respirație, hemoragii.

Nici cu herpesul nu-i de joacă. Riscul de a contacta alte infecții crește după infectarea cu virusul herpetic. La persoanele cu imunitate scăzută, pot apărea și meningoencefalite herpetice sau hepatite fulminante. Banalii negi se iau ușor. Iar prin infectarea cu virusul Papiloma uman (HPV) se riscă apariția cancerului.

Probleme digestive

Că vorbim despre diaree sau de constipație, astfel de tulburări pot apărea atât în urma consumului de apă nefiltrată corespunzător sau de mâncăruri cu care nu este familiarizat organismul, cât și din cauza „schimbării locului', pur și simplu.

Diareea e cauzată de o infecție bacteriană, provocată fie de E-Coli, fie de Salmonella sau de virusuri și paraziți. E suficient să faci o baie în piscină, să mănânci o înghețată, legume crude, să-ți ștergi fața de transpirație cu palmele nespălate sau să bei un pahar cu apă cu gheață făcută din apă de la robinet.

Boala mâinilor murdare

Așa e cunoscută hepatita A. Febra, durerile musculare, îngălbenirea pielii și a albului ochilor sunt caracteristice bolii. Unele persoane nu prezintă niciun simptom și transmit virusul mai departe. Ocupăm locuri deloc de cinste, în Europa, la afecțiuni contagioase precum hepatita A, TBC, giardioză și infecții cu norovirus și rotavirus.

E drept că au apărut și virusuri noi, germeni rezistenți la antibiotice, că alimentele exotice aduc cu ele o serie de bacterii necunoscute nouă până acum, că ne plimbăm mai mult și că ne expunem astfel unor boli străine. Dar, dacă am trata apa și săpunul cu respectul cuvenit, nimic din toate aceste rele nu ne-ar afecta. Iar una dintre cele mai grave boli provocate de lipsa condițiilor de igienă este diareea infecțioasă. Aceasta ucide anual mai mulți copii decât HIV-SIDA, malaria și pojarul la un loc.

Răceli periculoase

Simptomele de răceală nu trebuie neglijate. Ceea ce debutează cu un strănut și moleșeală se poate transforma într-o afecțiune gravă cauzată de pneumococi, de la conjunctivite, sinuzite, pneumonii, până la temuta meningită.

Înțepături de insecte

În unele situații, înțepăturile de albine pot provoca reacții alergice. „Mușcăturile' de căpușe pot transmite boala Lyme. Iar țânțarii pot transmite virusul meningitei West Nile sau temutul Zika. În timpul ieșirilor în natură, se recomandă îmbrăcămintea adecvată, încălțămintea închisă și pălăriile cu boruri largi. Se recomandă folosirea unui produs anti-insecte pe zonele care rămân neacoperite.

După plimbarea în natură, hainele și pielea trebuie să fie controlate cu atenție, atât pielea capului, cât și zonele din spatele urechilor, a axilei și inghinală. Nu e permisă folosirea produselor antiinsecte la copiii mai mici de 2 luni și nici a produselor cu mai mult de 30% DEET (dietil-meta-toluamide – compus folosit ca mijloc de protecție). Nu e recomandată folosirea de creme de fotoprotecție care să conțină și DEET.

Bolile copilăriei

Căldura și umezeala fac să renască bolile cunoscute ca fiind „ale copilăriei', iar mijloacele de transport în comun și locurile publice se pot transforma în adevărate focare de infecții. Principalele boli care pot fi transmise pe calea aerului sunt: rubeola, varicela, rujeola, scarlatina, gripa, guturaiul, tusea convulsivă, oreionul, pneumonia, tuberculoza, encefalita, meningita. Acestea iau contact cu organismul prin nas, faringe și aparatul respirator.

Din fericire, simptomele pot fi depistate din timp, având manifestări tipice. Așadar, febra, tusea, durerea de cap, starea de indispoziție, petele pe piele, pofta de mâncare scăzută, fotofobia, creșterea în volum a ganglionilor sunt numai câteva semne care trebuie să te trimită la medic. Spațiile aglomerate și mijloacele de transport în comun pot fi sursa unor boli contagioase greu de evitat. Tusea, strănutul sau pur și simplu actul vorbirii ale unei persoane infectate pot îmbolnăvi restul persoanelor din jur.

Fiecare continent are boli specifice

Deși mulți cred că nu li se poate întâmpla nimic, nu degeaba se insistă pe luarea măsurilor profilactice și, implicit, pe vaccinurile necesare pentru călătoriile în țări exotice. Iată la ce te poți aștepta după o vacanță pe fiecare continent al lumii:

Africa

Africa de Nord

Include Algeria, Insulele Canare-Spania, Egipt, Libia, Madeira-Portugalia, Maroc, Tunisia, Mauritania, este caracterizată printr-o regiune de coastă cu focare cu risc de infecţie. Febra dengă, filarioza (întâlnită în focare în delta Nilului), leishmanioza, malaria, febra recurentă, febra văii Rift, tifosul, infecţia cu virusul West Nile pot apărea în anumite zone.

Bolile diareice sunt endemice și frecvente. Hepatita A apare în toată regiunea, în timp ce hepatita E şi febra tifoidă sunt frecvente în anumite regiuni. Schistosomiaza este prevalentă în delta şi pe valea Nilului, în Egipt, dar poate fi întâlnită şi în alte arii. Infecţiile alimentare cu helminţi, bruceloza şi giardioza sunt frecvente. În Egipt, încă există riscul de contractare a poliomielitei. Iar prezența șerpilor veninoși și a scorpionilor prezintă risc.

Africa de Vest, Centrală şi de Est

Include Angola, Benin, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Ciad, Congo (Brazzaville), Coasta de Fildeş, Djibouti, Eritreea, Etiopia, Guineea Ecuatorială, Gabon, Gambia, Ghana, Guineea, Guineea –Bissau, Insulele Capului Verde, Insula Sfânta Elena (Marea Britanie), Insulele Comore, Kenia, Liberia, Liban, Madagascar, Malawi, Mali, Mauritius, Mozambic, Niger, Nigeria, Republica Centrafricana, Reunion, Rwanda, Republica Democrată Congo (fostă Zair), Sao Tome şi Principe, Senegal, Seychelles, Sierra Leone, Somalia, Sudan, Togo, Uganda, Tanzania şi Zambia. Bolile transmise de artropode reprezintă o cauză majoră de morbiditate. Malaria potenţial severă, cauzată de specia Plasmodium falciparum, apare în toată regiunea. Sunt întâlnite și diferite forme de filarioză.

Oncocercoza este frecventă în toată regiunea. Atât leishmanioza cutanată cât şi cea viscerală sunt întâlnite mai ales în ariile uscate. Alte boli transmise de vectori sunt: febra dengă, boala somnului (tripanozomiaza africană, mai ales în Uganda, nordul Angolei, Republica Democrată Congo şi sudul Sudanului), febra recurentă, diverse tifosuri şi multe boli virale (unele cu aspect de febre hemoragice) transmise de ţânţari, căpuşe, purici de nisip (tungiaza – penetrarea pielii de către larvele femele ale purecelui de nisip). Periodic apar largi epidemii de febră galbenă în populaţia neimună (afectând şi călătorii în aceste zone). De asemenea, există riscul de a suferi de boli direice, de infecţii alimentare helmintice, dizenterie, febra tifoidă, hepatita A şi E, giardioză. Și holera circulă în multe dintre ţările din această regiune.

Poliomielita cu virus salbatic este întâlnită în Nigeria, unde sunt 95% din cazurile de poliomielită raportate pe continental african, Niger şi Somalia. Hepatita B este hiperendemică, iar trachomul este larg răspândit. Epidemiiile de meningită meningococică apar în toată Africa tropicală, mai ales în anotimpul uscat. Infecţia cu HIV are o prevalenţă ridicată în toată Africa subsahariană.

Africa de Sud

include Botswana, Lesotho, Namibia, Africa de Sud, Swaziland, Zimbabwe. Bolile transmise de artropode ca febra hemoragică Crimeea-Congo, malaria, febra recurentă, febre de căpuşe, tifosuri (cele mai multe transmise de căpuşe) au fost raportate în majoritatea regiunilor.

Totuşi, exceptând malaria, acestea nu reprezintă riscuri majore pentru călătorul în aceste zone. Focare de ciumă sunt cunoscute, precum și diverse forme de filarioză, leishmanioză şi tungiază. Și bolile diareice sunt frecvente, la fel ca și hepatita B hiperendemică. Turbarea poate reprezenta un risc în anumite zone.

Australia şi Pacificul de Sud

Călătorii în aceste zone nu sunt expuşi unor riscuri de îmbolnăviri mai mari ca cele din zonele din care sunt originari. Poliartrita epidemică transmisă de ţânţar şi encefalita virală sunt regăsite în anumite arii rurale. Malaria este endemică în Papua Noua Guinee, Insulele Solomon şi Vanuatu. Filarioza este larg răspândită, precum și diverse tifosuri, febră dengă hemoragică.

Diareea infecţioasă, febra tifoidă, helmintiaze, hepatita A sunt frecvente în cele mai multe insule, dar nu în Australia şi Noua Zeelandă. Intoxicaţiile datorate consumului de peşte crud sau fructe de mare sunt de asemenea destul de frecvente. Înotătorii riscă să se îmbolnăvească de la peştii otrăvitori, şerpii de mare, meduze. Liliecii din Australia pot adăposti un virus înrudit cu virusul turbării.

Asia

Asia de Est

include China, Hong Kong, Japonia, Macao, Mongolia, Coreea de Nord, Coreea de Sud şi Taiwan. Printre bolile transmise de arthropode, malaria apare în China şi în peninsula coreeană. Deşi cu o prevalenţă şi o zonă de distribuţie limitate, filarioza a fost comunicată în sudul Chinei. Pesta este întâlnită de asemenea în China şi în Mongolia.

Febra hemoragică cu sindrom renal este endemică în Asia de Est. Tot în regiune pot apărea epidemii de febră dengă şi encefalită japoneză, dar și tifosuri. Bolile diareice şi hepatita A sunt frecvente în multe din aceste ţări, iar hepatita E este prevalentă în China de Vest. Alte boli transmise digestiv întâlnite în această regiune sunt paragonimiaza, bruceloza, holera.

Asia de Sud-Est

Include Brunei, Burma [Myanmar], Cambodgia, Timorul de Est, Indonezia, Laos, Malaezia, Filipine, Singapore, Thailanda şi Vietnam. Bolile transmise de artropode reprezintă o importantă cauză de morbiditate în toată aria. Malaria şi filarioza sunt endemice în multe regiuni rurale în toate ţările din zonă, exceptând Brunei şi Singapore.

Pesta apare în Indonezia, Burma (Myanmar) şi Vietnam. Encefalita japoneză, febra dengă şi febre hemoragice pot apare în epidemii atât în zonele rurale cât şi în cele urbane. Bolile transmise digestiv ca holera, alte diarei infecţioase, inclusiv dizenteria bacilară, febra tifoidă, hepatita A şi E sunt frecvente. Turbarea este o problemă pentru întreaga regiune. Risc prezintă și muşcăturile de şerpi.

Subcontinentul Indian şi Asia de Sud

Includ Afganistan, Bangladesh, Bhutan, India, Maldive, Nepal, Pakistan, Sri Lanka. Malaria și filarioza sunt frecvente. În Bangladesh, India şi Nepal se notează o creştere importanta a incidenţei leishmaniozei viscerale.

Alte boli transmise de vectori sunt encefalita japoneză și febra hemoragică. Bolile transmise digestiv sunt frecvente în toată regiunea. În particular, holera şi alte diareei apoase, dar şi dizenteria, febra tifoidă, hepatita A şi E, precum şi infecţiile helmintice. Virusul hepatitei E poate produce largi epidemii. Sunt de asemenea frecvente în zonă: giardioza, bruceloza, echinococoza.

Orientul Mijlociu

Include Bahrain, Cipru, Iran, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită, Siria, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Yemen. Bolile transmise de artropode nu reprezintă un risc major pentru călător exceptând malaria, întâlnită numai în anumite arii.

Leishmanioza cutanată este raportată în întreaga arie. Tifosul murin şi tifosurile de căpuşă pot apărea în unele zone. Bolile transmise digestiv sunt de fapt cel mai mare risc pentru călătorul neavizat. Febra tifoidă și hepatita A există în toate ţările.

America

America de Nord

Include Canada, St Pierre şi Miquelon şi Statele Unite ale Americii.

Incidenţa bolilor raportabile face ca acestea să nu constituie un risc mai mare pentru călătorul internaţional, în raport cu ţara de origine. Imunizările cerute la înscrierea la şcoală diferă de la un stat la altul. Imunizările universale incluzând difteria, rujeola, poliomielita şi rubeola cu diferenţe privind imunizarea împotriva tetanosului (49 state), tusei convulsive (44 state), oreion (46 state) şi hepatită B (29 state).

Regiunea Mexic şi America Centrală

include Belize, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Mexic, Nicaragua şi Panama. Malaria şi leishmanioza cutanată apar în toate statele. Boala Chagas (tripanozomiaza americană) apare în focare izolate în mediul rural. Filarioza este întâlnită în Costa Rica. Febra dengă şi encefalita ecvină venezueleană poate apărea în toate ţările.

Bolile transmise digestiv includ dizenteria amibiană şi bacilară, alte boli diareice şi febra tifoidă. Hepatita A şi hepatita E sunt întâlnite în Costa Rica, Honduras şi Panama. Bruceloza este prezentă în partea de nord a zonei. Multe cazuri de febră tifoidă din Mexic şi infecţii cu Shigella disenteriae tip 1 din America Centrală sunt cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.

Caraibe

include Anguilla [Marea Britanie], Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados, Bermuda [Marea Britanie], Insulele Cayman, Cuba, Dominica, Republica Dominicană, Grenada, Guadelupa, Haiti, Jamaica, Martinica [Franţa], Montserrat [Marea Britanie], Antilele Olandeze, Puerto Rico [SUA], Saint Kitts şi Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent şi Grenadines, Trinidad Tobago, Insulele Turks şi Caicos, Insulele Virgine [Marea Britanie], Insulele Virgine [SUA]).

Malaria este endemică numai în Haiti şi în unele părţi din Republica Dominicană. Febra galbenă este endemică în Trinidad Tobago. Leishmanioza cutanată a fost recent descoperită în Republica Dominicană. Fascioloza produsă de Fasciola hepatica este endemică în Cuba. Epidemii de febră dengă apar în toată aria. Tularemia este prezentă în Haiti. Dizenteria amibiană şi bacilară sunt frecvente, ca şi hepatita A.

America de Sud Tropicală

include Bolivia, Brazilia, Columbia, Ecuador, Guiana Franceză, Guiana, Paraguay, Peru, Suriname, Venezuela. Bolile transmise de artropode sunt o importantă cauză de deces în zonele rurale. Printre bolile virale transmise în zonă se numără febra galbenă. Bolile transmise digestiv sunt frecvente incluzând amibiaza, boli diareice bacteriene, boli helmintice şi hepatita A. Rabia este prezentă în mai multe din ţările din zonă şi ocazional sunt raportate epidemii de infecţie meningococică (serotip B şi C).

America de Sud Australă

include Argentina, Chile, Uruguay, Insulele Falkland. Dintre bolile transmise digestiv gastroenterita, mai ales salmonelozică este relativ frecventă în Argentina. Și parazitozele intestinale sunt larg răspândite, mai ales în zona de coastă. Teniaza, febra tifoidă, hepatita virală şi echinococoza sunt prezente în zonă. Antraxul este un risc ocupaţional în zonă. Sindromul hepato-renal produs de hantavirusuri a fost identificat în zona nord-centrală şi regiunile de sud-vest ale Argentinei şi în Chile.

Europa

Nici pe Bătrânul Continent nu suntem feriți de boli.

Europa de Vest

include Andora, Austria, Azore [Portugalia], Belgia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Marea Britanie, Malta, Monaco, Norvegia, Olanda, Portugalia, San Marino, Spania, Suedia. Această regiune a globului nu implică riscuri pentru sănătatea călătorului mai mari decât ţara de origine. Totuși, encefalita de căpuşă şi boala Lyme pot apărea în regiunile împădurite.

Europa de Est şi noile state independente

include Armenia, Albania, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Georgia, Iugoslavia, Kazahstan, Kirghistan, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan, Ungaria.

Cazuri sporadice de tifosuri de căpuşe şi febră West Nile apar în ţările din jurul Mării Mediterane, unde a fost raportată şi leishmanioză. Febre hemoragice cu sindrom hepatorenal pot apare în partea de sud şi est a acestei zone. Hepatita B este endemică în sud-estul Europei (Albania, Bulgaria şi România). Rabia există la animale în majoritatea acestor ţări, cu cazuri sporadice la om.

Vaccinurile necesare pentru călătoriile în țări exotice

Acestea fiind spuse, e important să știm care sunt vaccinurile necesare pentru călătoriile în țări exotice. Ce vaccinuri trebuie să faci? Cam cu o lună înainte de a pleca în vacanță, o întâlnire cu medicul epidemiolog sau specialist în medicină de voiaj poate clarifica orice nelămurire legată de imunizare, medicația profilactică și sfaturile medicale de călătorie.

Recomandările de călătorie la nivel mondial prevăd vaccinarea antigripală, anti-rujeolă-rubeolă-oreion, anti-difterică și anti-tetanică, precum și cea împotriva virusurilor hepatice A, B și C. Sunt disponibile și vaccinuri împotriva varicelei, tusei convulsive, poliomielitei, pneumococilor, febrei tifoide și galbene, meningitei, precum și indicații de chimioprofilaxie antimalarie. Trebuie avut în vedere că indicațiile de vaccinare pentru diferite ţări se schimbă des, așa că e foarte important să se verifice informaţiile privind vaccinările obligatorii şi cele recomandate.

Împotriva malariei, există un tratament de prevenție. Totuși, trebuie menționat că acesta
nu asigură o protecție totală. Așa că e important să se folosească soluții împotriva țânțarilor și insectelor de orice fel. Tratamentul profilactic se administrează cu cel puțin o săptămână înainte de zbor și se termină la o săptămână după întoarcerea din zona endemică.

Prețurile pentru vaccinurile necesare pentru călătoriile în țări exotice variază în funcție de clinica la care optați să le faceți. Vaccinul împotriva febrei galbene costă între 400 și 450 lei. Cel împotriva febrei tifoide costă între 250 și 300 lei. Vaccinul împotriva difteriei are un preț între 280 și 360 lei. Consultația la medicul de specialitate poate ajunge și 400 lei. Chiar dacă ți se par piperate prețurile, ar trebui să iei în calcul mai întâi propria sănătate și cât te-ar putea costa o eventuală îmbolnăvire.

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: Societatea Română de Medicină de Voiaj, Institutul Național de Sănătate Publică, euronews.ro

Citește și Curiozități despre Albania. Ce nu știai despre Albania

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News