5 cauze mai puțin știute ale constipației

1. Administrarea unor medicamente

Administrarea unor medicamente poate avea efecte semnificative asupra tranzitului intestinal[1], provocând în unele cazuri chiar constipație. Aceasta se întâmplă deoarece multe medicamente pot influența motilitatea intestinală, adică viteza cu care alimentele și deșeurile se deplasează prin intestin.

Există mai multe categorii de medicamente care pot cauza constipația. Unele dintre acestea sunt analgezicele opioide, precum morfina și codeina, care pot încetini tranzitul intestinal. De asemenea, alte medicamente pentru tensiune arterială, cum ar fi diureticele și blocantele canalelor de calciu, reprezintă și ele o potențială cauză a încetinirii tranzitului intestinal. Antidepresivele, anumite medicamente pentru inimă și unele antipsihotice pot avea de asemenea acest efect secundar.

Importanța monitorizării și ajustării dozelor de medicamente este esențială pentru a minimiza riscul de constipație. Medicii ar trebui să fie vigilenți în ceea ce privește această problemă, mai ales când prescriu medicamente care sunt cunoscute pentru provocarea constipației. Acest lucru ar putea însemna modificarea dozei, schimbarea medicamentului sau chiar adăugarea unui alt medicament pentru a contracara efectul secundar. Este esențial ca, în calitate de pacient să comunice cu medicul tău dacă începi să experimentezi constipație în timp ce iei un nou medicament, astfel încât acesta să poată face ajustările necesare.

2. Tulburările tiroidiene

Tulburările tiroidiene reprezintă o gamă largă de afecțiuni care implică disfuncția glandei tiroide, un organ în formă de fluture situat în partea frontală a gâtului. Acestea includ, dar nu se limitează la, hipotiroidismul (unde glanda tiroidă nu produce suficient hormon tiroidian), hipertiroidismul (unde glanda tiroidă produce prea mult hormon tiroidian), nodulii tiroidieni (creșteri anormale ale țesutului tiroidian) și cancerul tiroidian.

Simptomele tulburărilor tiroidiene pot varia în funcție de tipul de tulburare, dar există semne comune pe care toți pacienții le pot experimenta. Acestea includ [2] oboseală, modificări ale greutății, probleme cu somnul, intoleranță la temperaturi extreme, modificări ale pielii și părului, și altele. Este important de reținut că aceste simptome pot fi subtile și pot fi confundate cu alte probleme de sănătate, motiv pentru care este esențial să consulți un medic dacă le observi pe oricare dintre acestea. Constipația poate să apară și în cazul tiroidei autoimune Hashimoto, una dintre cele mai răspândite afecțiuni tiroidiene la nivel mondial.

Diagnosticarea tulburărilor tiroidiene implică o serie de teste, cum ar fi teste de sânge, ecografii, scanări și biopsii. Acestea ajută la identificarea tipului exact de tulburare tiroidiană și determină cel mai bun tratament. În funcție de severitatea și tipul de tulburare, opțiunile de tratament pot varia de la medicație la intervenții chirurgicale.

3. Dezechilibrele hormonale

Sistemul hormonal este un ansamblu complex de glande endocrine, care secretă hormoni în sânge pentru a regla diverse funcții ale corpului. Există numeroși factori care pot cauza dezechilibre hormonale, printre care se numără alimentația necorespunzătoare, lipsa somnului, stresul, utilizarea anumitor medicamente și stilul de viață sedentar. Medicamentele, mai ales cele care conțin hormoni sau au efecte hormonale, pot de asemenea perturba echilibrul hormonal. Un stil de viață sedentar poate duce la obezitate și alte probleme de sănătate care pot afecta echilibrul hormonal.

Dezechilibrele hormonale pot avea o serie de simptome și manifestări la nivelul sistemului digestiv. Acestea pot include constipație sau diaree, balonare, dureri abdominale, pierdere sau creștere în greutate, apetit excesiv sau lipsa acestuia, arsuri la stomac și reflux gastroesofagian. Simptomele pot varia în funcție de tipul de dezechilibru hormonal și de severitatea acestuia.

Diagnosticarea dezechilibrelor hormonale se face prin analize de sânge care măsoară nivelurile diferiților hormoni. Acestea pot fi completate de teste imagistice, cum ar fi ultrasunetele sau tomografia computerizată, pentru a examina glandele endocrine. În unele cazuri, poate fi necesară o biopsie pentru a evalua starea unei glande endocrine.

4. Stilul de viață sedentar

Sedentarismul este o problemă tot mai des întâlnită în zilele noastre. Practic, este vorba de un stil de viață în care predomină inactivitatea, cu efecte negative asupra metabolismului și a tranzitului intestinal.

În general, persoanele care fac exerciții fizice regulate au un risc mai scăzut de a suferi de constipație deoarece efortul fizic stimulează mișcarea alimentelor prin intestin, prevenind astfel constipația și îmbunătățind sănătatea generală a intestinelor.

Pentru a contracara efectele sedentarismului, este important să adoptați un stil de viață activ. Acesta poate include activitățile fizice regulate (cum ar fi mersul pe jos, alergatul, ciclismul sau înotul, exercițiile în sala de fitness), precum și practicarea unei diete sănătoase și echilibrate, bogate în nutrienți esențiali pentru sănătatea digestivă.

5. Stresul și anxietatea

Stresul și anxietatea sunt doi factori comuni care influențează sănătatea și bunăstarea noastră în moduri mult mai profunde decât am putea realiza la prima vedere. Stresul poate fi definit ca răspunsul natural al organismului la situațiile care necesită o reacție sau adaptare, în timp ce anxietatea este o reacție de teamă sau îngrijorare excesivă față de situații percepute ca fiind amenințătoare. Ambele pot avea simptome fizice, cum ar fi bătăi accelerate ale inimii, transpirații, dureri de cap sau stomac, precum și manifestări psihice, cum ar fi panica, dificultăți de concentrare sau insomnie. În ciuda similitudinilor, există și diferențe: anxietatea este de obicei legată de ceva specific și identificabil, în timp ce stresul poate fi cauzat de o multitudine de factori, uneori dificil de identificat.

Impactul stresului și anxietății asupra sănătății digestive este un subiect de cercetare în creștere, însă studiile [1] existente relevă o legătură între perioade de stres sau anxietate și problemele gastrointestinale – incluzând constipație, diaree, indigestie sau chiar ulcere stomacale. Această legătură se datorează faptului că sistemul digestiv și creierul sunt strâns interconectate prin intermediul sistemului nervos, iar stresul și anxietatea pot perturba această conexiune, provocând disfuncții digestive.

Strategiile de gestionare a stresului și anxietății sunt esențiale pentru menținerea sănătății digestive și a sănătății în general și pot cuprinde, printre altele deja enumerate, meditația și tehnicile de relaxare, cum ar fi yoga sau respirația profundă, dar și terapia sau consilierea care pot fi de ajutor în cazul în care stresul și anxietatea sunt copleșitoare sau persistente.

Includerea acestor strategii într-un stil de viață echilibrat poate contribui semnificativ la reducerea stresului și anxietății și la menținerea sănătății digestive.

Surse:

Cafasso , Jacquelyn . 8 Causes of Chronic Constipation You May Be Missing.' Healthline, 30 July 2018, www.healthline.com/health/cic/what-your-gut-is-trying-to-tell-you#takeaway. Accesat la 29.07.2024
Biggers, Alana. Chronic Constipation: Definition, Causes, Treatment, and More.' Www.medicalnewstoday.com, 28 Jan. 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/chronic-constipation#causes. Accesat la 29.07.2024

Sursă foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News