Care este rolul monocitelor în organism

Rolul principal al monocitelor în sistemul imunitar

Înainte de a afla care este rolul monocitelor în organism, trebuie să cunoști faptul că monocitele sunt un tip de celule albe din sânge care reprezintă aproximativ 5-10% din totalul de leucocite. Acestea au un rol esențial în sistemul imunitar al organismului și contribuie la apărarea acestuia împotriva infecțiilor și a altor agenți patogeni. După ce sunt produse în măduva osoasă, monocitele circulă în sânge și ajung în diferite țesuturi ale organismului, unde se diferențiază în celule specializate precum macrofagele și celulele dendritice. Aceste celule specializate au roluri esențiale în imunitatea locală și în prezentarea antigenelor către celulele T. [1, 2]

Monocitele și celulele derivate din acestea au un rol crucial în declanșarea și menținerea răspunsului imunitar inflamator. Ele pot secreta o varietate de molecule, cum ar fi citokinele și chemokinele, care atrag și activează alte celule imunitare în zona afectată și coordonează răspunsul organismului la infecție. Această funcție este importantă în combaterea infecțiilor, dar poate duce și la inflamații cronice dacă răspunsul imunitar este exagerat. [3]

Monocitele, prin intermediul macrofagilor, sunt implicate în procesul de fagocitoză, prin care acestea „mănâncă” și elimină celulele moarte și resturile celulare din organism. Această funcție este importantă pentru menținerea sănătății țesuturilor și prevenirea inflamațiilor cronice. De asemenea, macrofagele pot fi implicate în distrugerea celulelor canceroase. [2]

Monocitele și procesul de fagocitoză: cum acționează aceste celule în apărarea organismului

Monocitele sunt celule imunitare specializate în procesul de fagocitoză, adică în înghițirea și distrugerea particulelor străine sau patogene din organism. Aceste celule sunt capabile să recunoască bacterii, viruși sau alte particule străine și să le înghită pentru a le distruge. [1]

Procesul de fagocitoză începe prin recunoașterea particulelor străine de către monocite. Aceste celule sunt capabile să detecteze molecule specifice de pe suprafața particulelor străine, numite pattern-uri moleculare asociate cu patogenele (PAMPs). După ce particulele străine sunt recunoscute, monocitele se atașează la ele prin intermediul receptorilor specifici de pe suprafața lor. [1, 2]

Etapa următoare este ingestia particulelor străine. Monocitele își extind membranele lor și înghit particulele străine, formând o vacuolă numită fagosom. Apoi, enzimele din lizozomii monocitelor se varsă în fagosom, distrugând particulele străine. [3]

După ce particulele străine sunt distruse, monocitele se diferențiază în macrofage sau celule dendritice în țesuturile periferice. Macrofagele sunt celule specializate în procesul de fagocitoză și în modularea răspunsului imunitar. Aceste celule sunt capabile să distrugă particulele străine și să elibereze citokine, molecule care ajută la recrutarea și activarea altor celule imune. [2]

Celulele dendritice, pe de altă parte, joacă un rol important în prezentarea antigenelor către celulele T și în inițierea răspunsului imunitar adaptativ. Aceste celule sunt capabile să recunoască particulele străine și să le prelucreze într-o formă pe care celulele T o pot recunoaște și ataca. [1]

Importanța echilibrului monocitelor în sănătatea organismului

Echilibrul monocitelor este crucial pentru menținerea sănătății organismului. Aceste celule îndeplinesc funcții esențiale în sistemul imunitar, precum fagocitoza, prezentarea antigenilor și producerea de citokine, contribuind astfel la apărarea organismului împotriva infecțiilor și la menținerea sănătății în general. Dezechilibrul monocitelor poate fi un factor de risc pentru diverse afecțiuni, cum ar fi boli cardiovasculare, diabet și cancer. [2, 3]

În plus, echilibrul monocitelor este important și pentru controlul proceselor inflamatorii din organism. Un număr adecvat de monocite permite organismului să răspundă în mod eficient la leziuni și infecții, limitând inflamația și prevenind deteriorarea țesuturilor sănătoase. Pe de altă parte, un dezechilibru al monocitelor poate duce la inflamație cronică, care este asociată cu numeroase afecțiuni, precum boli autoimune, boli cardiovasculare și diabet. Un nivel crescut de monocite a fost asociat cu inflamație cronică în boli cardiovasculare. [1, 3]

În concluzie, echilibrul monocitelor este vital pentru menținerea sănătății organismului. Aceste celule îndeplinesc funcții esențiale în sistemul imunitar și sunt implicate în controlul proceselor inflamatorii și în reglarea răspunsului imunitar. Monitorizarea nivelului monocitelor poate fi utilă în diagnosticul și tratamentul unor afecțiuni, iar menținerea unui echilibru adecvat poate preveni diverse afecțiuni.

Surse:

Chiu, Stephen, and Ankit Bharat. Role of monocytes and macrophages in regulating immune response following lung transplantation.' Current opinion in organ transplantation vol. 21,3 (2016): 239-45. Accesat pe 20 iunie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4858348/
Yona, Simon, and Steffen Jung. Monocytes: subsets, origins, fates and functions.' Current opinion in hematology vol. 17,1 (2010): 53-9. Accesat pe 20 iunie 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19770654/
Patel, Amit A, and Simon Yona. Inherited and Environmental Factors Influence Human Monocyte Heterogeneity.' Frontiers in immunology vol. 10 2581. 7 Nov. 2019, Accesat pe 20 iunie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6854020/

Urmărește-ne pe Google News