Palpitațiile sunt comune, iar episoadele pot fi însoțite de simptome neplăcute și pot indica uneori probleme de sănătate mai grave. În acest articol, vom explora ce sunt palpitațiile, de ce apar și cum le poți gestiona pentru a-ți proteja inima și a-ți îmbunătăți calitatea vieții.
Ce sunt palpitațiile?
Palpitațiile sunt percepute ca bătăi neregulate ale inimii, resimțite adesea ca fiind neplăcute. În mod obișnuit, pulsul unei persoane în repaus variază între 60 și 70 de bătăi pe minut. Totuși, anumite condiții precum efortul fizic, stresul, emoțiile intense, anumite medicamente, consumul de cofeină sau alcool și fumatul pot crește frecvența cardiacă.
În timpul unui episod de palpitații, pulsul poate depăși 150 de bătăi pe minut și poate dura de la câteva minute până la câteva ore. Aceste episoade sunt adesea însoțite de simptome precum dificultăți de respirație, anxietate și o stare generală de slăbiciune. Deși ocazionale, aceste simptome pot fi alarmante pentru cei care le experimentează.
Palpitațiile ocazionale nu sunt de obicei periculoase, dar dacă apar frecvent sau durează perioade îndelungate, pot indica probleme de sănătate mai grave. Ele pot semnala afecțiuni precum hipertiroidismul sau aritmiile, care necesită atenție medicală.
Din ce cauze apar palpitațiile?
Palpitațiile pot apărea dintr-o varietate de cauze, unele dintre ele nefiind legate de afecțiuni cardiace. De exemplu, exercițiile fizice intense, emoțiile puternice precum frica sau bucuria și lipsa de somn pot declanșa aceste bătăi neregulate ale inimii. Condițiile climatice extreme, deshidratarea și un stil de viață nesănătos pot contribui la apariția palpitațiilor. Consumul de băuturi care conțin cofeină, alcoolul și fumatul sunt alți factori care pot influența frecvența cardiacă.
Există și cauze legate direct de afecțiuni cardiace. Tulburările de ritm cardiac, cum ar fi fibrilația atrială, flutterul atrial și tahicardia supraventriculară, pot provoca palpitații. Problemele structurale ale inimii, cum ar fi cele legate de valve, cardiomiopatia și insuficiența cardiacă, sunt alte cauze posibile. Aceste afecțiuni necesită adesea intervenție medicală pentru a preveni complicațiile grave.
Unele condiții medicale non-cardiace pot duce la palpitații. Afecțiunile glandei tiroide, hipoglicemia, anemia și hipotensiunea ortostatică sunt doar câteva exemple. Febra, hipoxia și dezechilibrele electrolitice, cum ar fi nivelurile scăzute de potasiu și magneziu, pot influența ritmul cardiac. La femei, modificările hormonale asociate cu ciclul menstrual, sarcina și menopauza pot fi cauze frecvente ale palpitațiilor.
Ce simptome pot însoți palpitațiile?
Palpitațiile pot fi însoțite de o serie de simptome care variază în intensitate și pot semnala probleme de sănătate mai grave:
- printre cele mai comune simptome se numără amețelile și slăbiciunea generalizată, care pot apărea brusc și pot afecta capacitatea de a desfășura activități zilnice;
- vertijul este un alt simptom frecvent asociat cu palpitațiile și poate duce la pierderea echilibrului;
- în cazuri mai severe, palpitațiile pot fi însoțite de pierderea cunoștinței și stări de confuzie, ceea ce indică o afectare a fluxului sangvin către creier;
- dificultățile de respirație și transpirația excesivă sunt alte simptome alarmante care pot apărea în timpul unui episod de palpitații. Durerile în piept, care pot iradia către brațe sau zona superioară a spatelui sunt semne ce nu trebuie ignorate, deoarece pot indica probleme cardiace serioase;
- un puls de peste 100 de bătăi pe minut în repaus este un alt indicator important care necesită atenție medicală.
Important de reținut: dacă aceste simptome însoțesc palpitațiile, este imperios să se consulte de urgență un medic cardiolog sau să se solicite o ambulanță. Aceste manifestări pot semnala o problemă gravă ce poate pune viața în pericol, necesitând o evaluare medicală rapidă și intervenție adecvată.
Cum se pot gestiona?
Gestionarea palpitațiilor începe cu un diagnostic corect, care implică mai multe etape:
- este important ca persoanele care experimentează palpitații frecvente sau severe să consulte un cardiolog bun. Medicul va efectua un examen fizic detaliat, incluzând palparea pulsului arterial, auscultația cardiacă și monitorizarea tensiunii arteriale și a colesterolului. În funcție de caz, va solicita efectuarea unor analize de laborator, a electrocardiogramei, a unei ecografii. În unele cazuri, poate recomanda purtarea unui holter de ritm pentru 24 de ore sau mai mult, pentru a monitoriza bătăile inimii pe termen lung. Poate recomanda și testul de efort, folosit pentru a provoca palpitațiile și a evalua răspunsul inimii la stres;
- odată stabilit diagnosticul, tratamentul palpitațiilor va depinde de cauza lor. Tratamentul poate varia de la simple modificări ale stilului de viață până la intervenții medicale mai complexe;
- pe lângă tratamentul medical, gestionarea palpitațiilor poate include și strategii de reducere a stresului și anxietății, care sunt factori declanșatori comuni. Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația, yoga și exercițiile de respirație, pot ajuta la calmarea sistemului nervos și la reducerea frecvenței palpitațiilor.
Menținerea unui stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate, poate contribui la îmbunătățirea sănătății inimii și la prevenirea episoadelor de palpitații. Consultarea periodică a medicului și monitorizarea atentă a simptomelor sunt esențiale pentru a asigura o gestionare eficientă a palpitațiilor.
Disclaimer: Informațiile din acest articol au caracter pur informativ și nu trebuie utilizate pentru a substitui consultul medical de specialitate. Este recomandat ca persoanele care experimentează palpitații să consulte un medic cardiolog pentru a exclude orice condiții medicale subiacente și a primi tratament personalizat.
Bibliografie:
1. Palpitații: Cauze, Simptome, Diagnosticare, Tratament | MedLife.’ Medlife.ro, 2022, www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/palpitatii-cauze-simptome-tratament.