Cum ne protejăm de cancerul de piele

Ce este cancerul de piele

Pielea este compusă în principal din două straturi majore, epiderma și derma. Epiderma este stratul exterior al pielii care este format din melanocite, keratinocite, celule Merkel și celule Langerhans. Orice anomalie care apare în acest strat va duce la diferite tipuri de agresiuni ale pielii, iar cancerul este unul dintre ele.

Cancerul de piele reprezintă creșterea necontrolată a celulelor anormale din epidermă, cel mai exterior strat al pielii, cauzată de deteriorarea ADN-ului nereparată și care declanșează mutații. Aceste mutații conduc celulele pielii să se înmulțească rapid și să formeze tumori maligne. În general, cancerul de piele este împărțit în general în două tipuri majore: melanomul (cancerele care decurg din disfuncția melanocitelor) și cancerele de piele non-melanom (din celulele epidermice derivate). Principalele tipuri de cancer de piele sunt carcinomul bazocelular (BCC), carcinomul cu celule scuamoase (SCC), melanomul și carcinomul cu celule Merkel (MCC).

Incidența, morbiditatea și ratele de mortalitate ale cancerului de piele continuă să crească în diferite regiuni geografice ale lumii; în Statele Unite, 5,4 milioane de cazuri noi de cancer de piele sunt raportate în fiecare an.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată și cu ce se ocupă soția lui Marcel Ciolacu. Sunt căsătoriți de mai bine de 20 de ani

Cauzele cancerului de piele

Radiația solară ultravioletă (UV) este factorul etiologic major în dezvoltarea malignităților cutanate. O majoritate covârșitoare a cazurilor de cancer de piele sunt legate de expunerea la UV. Expunerea la UV induce carcinogeneza printr-un mecanism dublu: generează deteriorarea ADN-ului care duce la formarea mutațiilor și reduce capacitatea sistemului imunitar al gazdei de a recunoaște și elimina celulele maligne. Carcinomul bazocelular (BCC) și carcinomul cu celule scuamoase (SCC) sunt cele mai comune forme de cancer de piele non-melanom și ambele sunt derivate din keratinocite epidermice mutante. Expunerea cumulativă la UV pe durata de viață este direct corelată cu riscul de a dezvolta BCC și SCC. Melanomul este cea mai mortală formă de piele și este derivat din melanocite mutante. Spre deosebire de BCC și SCC, riscul de a dezvolta melanom este direct corelat cu expunerea la soare în timpul adolescenței, în special cu numărul de arsuri solare între 15 și 20 de ani.

Alți factori de risc implicați în dezvoltarea afecțiunilor maligne cutanate includ antecedentele familiale, expunerea chimică, utilizarea solarelor, virusul papiloma uman (HPV), tipul de piele Fitzpatrick, prezența nevilor melanocitari și starea imunodeprimată.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Elena Lasconi și George Simion sunt la egalitate în lupta pentru turul 2 al alegerilor prezidențiale, susține un nou sondaj USR. Pe ce loc este Nicolae Ciucă

Factorii de risc pentru cancerul de piele

Pe lângă expunerea la lumina UV (de la soare sau surse artificiale, cum ar fi lămpile de bronzat), următorii sunt posibili factori de risc pentru cancerul de piele:

Persoanele cu antecedente familiale de cancer de piele au, în general, un risc mai mare de a dezvolta boala. Oamenii cu pielea deschisă și o moștenire nord-europeană par a fi cei mai sensibili.
Nevi multipli (alunițe) sau alunițe atipice
Expunerea la cărbune și compuși de arsenic
Lumina ultravioletă este mai puternică pe măsură ce altitudinea crește (deoarece atmosfera mai subțire la altitudini mai mari nu poate filtra UV la fel de eficient ca la nivelul mării).
Razele soarelui sunt cele mai puternice în apropierea ecuatorului.
Expunerea repetată la raze X
Cicatrici de la boli și arsuri
Suprimarea imunității, cum ar fi la persoanele care au avut transplant de organe
Genul masculin
Vârsta mai înaintată
Antecedente de cancer de piele
Anumite afecțiuni rare moștenite, cum ar fi sindromul nevului bazocelular (sindromul Gorlin) sau xeroderma pigmentoasă (XP)
Fumatul (crește riscul de cancer cu celule scuamoase, în special pe buze)

Simptomele cancerului de piele

Cancerele de piele apar de obicei în zonele cele mai expuse la soare ale corpului, cum ar fi fața, urechile, gâtul, buzele și dosul mâinilor. De asemenea, se pot dezvolta în cicatrici, răni ale pielii sau erupții cutanate în altă parte a corpului.

Carcinoamele bazocelulare apar de obicei ca umflături minuscule, nedureroase, cu o suprafață roz, sidefată. Pe măsură ce crește încet, centrul umflăturii poate deveni dureros și se poate dezvolta într-un crater care sângerează, și se formează cruste. Deși este localizat în mod obișnuit pe față, cancerul bazocelular se poate dezvolta pe urechi, spate și gât.

Carcinoamele cu celule scuamoase încep, de obicei, ca un nod mic, roșu, nedureros sau pe piele, care crește încet și se poate dezvolta într-o rană care nu se vindecă. Apare de obicei pe cap, urechi și mâini.

Melanomul este de obicei vizibil ca o singură pată întunecată a pielii. Poate apărea oriunde pe corp, dar se dezvoltă cel mai frecvent pe spate, piept și picioare. De cele mai multe ori, melanomul se dezvoltă pe piele cu aspect normal, dar poate crește dintr-o aluniță existentă. Respectarea ghidului ABCDE este o modalitate bună de a recunoaște semnele de avertizare pentru un posibil melanom.

A: Asimetrie: O jumătate de aluniță sau spot nu se potrivește cu cealaltă.
B: Neregularitate la margine: Marginile sunt zdrențuite, crestate sau neclare.
C: Culoare: Pigmentarea nu este uniformă; colorarea poate include nuanțe de cafeniu, maro sau negru; liniuțele de roșu, alb sau albastru se pot adăuga la aspectul pestriț.
D: Diametru: o aluniță sau o pată este mai mare de ¼ inch în diametru sau aproximativ lățimea unei radiere de creion. Cu toate acestea, melanoamele pot fi mai mici.
E: Evoluție: o aluniță sau o pată arată diferit față de altele și/sau își schimbă dimensiunea, forma sau culoarea; sau începe să genereze prurit, să doară sau să sângereze. O aluniță care sângerează, se simte amorțită sau are o suprafață crustă poate indica, de asemenea, un melanom.

Tipuri de cancer de piele

Cele mai frecvente tipuri de cancer de piele sunt carcinomul bazocelular (BCC) și carcinomul cu celule scuamoase (SCC). Mai puțin frecvente sunt melanomul și și mai rar carcinomul cu celule Merkel, cele două cauze principale de deces prin cancer de piele.

Majoritatea cancerelor de piele încep în stratul superior al pielii, în epidermă. Principala diferență dintre cancerele de piele este tipul de celulă din care provine fiecare.

Carcinom bazocelular

Carcinomul bazocelular este unul dintre cele mai comune tipuri de cancer de piele. Acesta se dezvoltă în celulele bazale, care sunt situate în stratul inferior al epidermei, numit stratul bazal. El este de obicei cauzat de expunerea la soare și este adesea găsit pe zonele expuse la soare, cum ar fi fața, urechile, scalpul, gâtul, umerii și spatele. Totuși, poate apărea și pe pielea care nu a fost expusă la soare.

Semnele și simptomele cancerului bazocelular pot include:

leziune care sângerează ușor și nu se vindecă
O umflătură perlată sau strălucitoare
O pată roșie, ridicată și aspră
O rană care nu se vindecă
O zonă încrustată, albicioasă sau galbenă

Tratamentul pentru carcinomul bazocelular poate include îndepărtarea chirurgicală a leziunii, crioterapie (înghețarea leziunii cu azot lichid), electrochirurgie (îndepărtarea leziunii cu un curent electric), excizie cu margini largi sau alte proceduri. Prognosticul pentru CBC este în general bun, cu rata de supraviețuire ridicată, mai ales atunci când este tratat devreme.

Carcinom cu celule scuamoase

Carcinomul cu celule scuamoase, cunoscut și sub denumirea de carcinom spinocelular, este unul dintre tipurile comune de cancer de piele. Acesta se dezvoltă în celulele scuamoase, care sunt situate în stratul superior al epidermei, numit stratul spinos. El este adesea cauzat de expunerea la soare și este frecvent găsit pe zonele expuse la soare, cum ar fi scalpul, fața, buzele, urechile, gâtul, mâinile și brațele.

Semnele și simptomele carcinomului cu celule scuamoase pot include:

O leziune care pare un nodul sau o umflătură scuamoasă
O rană deschisă sau o excrescență care nu se vindecă
O pată roșie, aspră sau solzoasă
O leziune care devine dureroasă sau care provoacă prurit

Tratamentul pentru carcinomul cu celule scuamoase poate include îndepărtarea chirurgicală a leziunii, crioterapie, electrochirurgie, excizie cu margini largi sau alte proceduri. În cazurile mai avansate sau când acesta s-a răspândit la alte părți ale corpului, pot fi necesare alte tratamente precum radioterapia sau chimioterapia.

Cancer cu celule Merkel

Cancerul cu celule Merkel, este un tip rar și agresiv de cancer de piele. Acesta se dezvoltă din celulele Merkel, care sunt responsabile pentru senzația de atingere în piele.

Semnele și simptomele cancerului cu celule Merkel pot include:

O leziune care apare ca un nodul ferm și roșu sau mov pe piele
O leziune care crește rapid sau sângerează ușor
O leziune care este dureroasă sau care provoacă prurit
O leziune care persistă și nu se vindecă

Cancerul cu celule Merkel este asociat adesea cu expunerea la radiațiile ultraviolete (UV) de la soare și cu vârsta înaintată, dar poate apărea și la persoanele mai tinere și pe pielea care nu a fost expusă la soare. Deși el este mai puțin comun decât alte tipuri de cancer de piele, este considerat mai agresiv și poate să se răspândească rapid la alte părți ale corpului, inclusiv la ganglionii limfatici și la alte organe.

Prognosticul pentru cancerul cu celule Merkel poate varia în funcție de stadiul bolii și de răspunsul la tratament, iar în cazurile avansate, rata de supraviețuire este scăzută.

Melanomul

Melanomul (cunoscut și ca melanom malign) este cea mai mortală formă de cancer de piele. Apare atunci când melanocitele (celulele care dau culoarea pielii) încep să se reproducă necontrolat. Melanomul poate crește rapid și se poate răspândi în alte părți ale corpului.

Acesta este de obicei vizibil ca o singură pată întunecată a pielii, adesea mai mare de 6 milimetri (mm) în diametru (aproximativ de dimensiunea unei radiere de creion), dar uneori mai mică. Melanomul se poate forma dintr-o aluniță existentă sau se poate dezvolta pe piele cu aspect normal. Anumite caracteristici ale alunițelor pot crește riscul de melanom, cum ar fi:

O aluniță nouă care apare după vârsta de 30 de ani
O aluniță nouă la orice vârstă dacă se află într-o zonă rar expusă la soare
O modificare a unei alunițe existente
Una sau mai multe alunițe atipice – alunițe care seamănă cu un ou prăjit, care sunt mai închise la culoare decât altele sau au o formă neregulată.
20 sau mai multe alunițe pe corp cu o lungime mai mare de 2 mm
Cinci sau mai multe alunițe fiecare mai mare de 5 mm diametru

Cele mai frecvente locuri pentru melanom sunt fața (în special la persoanele în vârstă), trunchiul superior (în primul rând la bărbați) și picioarele (mai ales la femei). Melanomul poate apărea și în alte părți ale corpului, cum ar fi sub unghiile de la mâini sau de la picioare, organele genitale și în interiorul ochiului.

Stadiile cancerului de piele

Stadiile cancerului de piele, inclusiv carcinomul bazocelular, carcinomul cu celule scuamoase și melanomul, sunt adesea clasificate în funcție de gradul de extindere a bolii. Iată o descriere generală a stadiilor cancerului de piele:

Carcinomul bazocelular și carcinomul cu celule scuamoase

Stadiul 0 (carcinom in situ): Cancerul este limitat la stratul superior al pielii și nu a pătruns în straturile mai adânci ale pielii sau alte țesuturi.
Stadiul I: Cancerul este mic și localizat, fiind limitat la piele și poate să nu fi pătruns adânc în țesuturi. Nu s-au răspândit la ganglionii limfatici sau alte organe.
Stadiul II: Cancerul este mai mare sau s-a extins în țesuturi mai adânci, dar nu s-a răspândit la ganglionii limfatici sau alte organe.
Stadiul III: Cancerul s-a răspândit la ganglionii limfatici din apropiere sau la țesuturile din apropiere, dar nu s-a răspândit la distanță în alte părți ale corpului.
Stadiul IV: Cancerul s-a răspândit la distanță în alte organe sau țesuturi, cum ar fi plămânii, ficatul sau oasele.

Melanomul

Stadiul 0 (melanom in situ): Celulele anormale sunt prezente numai în stratul superior al pielii și nu s-au răspândit în straturile mai adânci ale pielii sau alte țesuturi.
Stadiul I: Melanomul este mic și localizat, fiind limitat la piele și nu s-a răspândit la ganglionii limfatici sau alte organe.
Stadiul II: Melanomul este mai gros sau mai adânc în piele, dar nu s-a răspândit la ganglionii limfatici sau alte organe.
Stadiul III: Melanomul s-a răspândit la ganglionii limfatici din apropiere sau la țesuturile din apropiere, dar nu s-a răspândit la distanță în alte părți ale corpului.
Stadiul IV: Melanomul s-a răspândit la distanță în alte organe sau țesuturi, cum ar fi plămânii, ficatul, creierul sau oasele.

Tratamentul cancerului de piele

Tratamentul cancerului de piele depinde de tipul și stadiul cancerului, localizarea leziunii, starea generală a pacientului și alte factori individuali. Tratamentul cancerului de piele poate fi individualizat în funcție de nevoile și circumstanțele fiecărui pacient. Este important ca planul de tratament să fie stabilit în colaborare cu un echipaj medical specializat în cancer de piele pentru a asigura cele mai bune rezultate posibile.

Etapele generale în terapia cancerului de piele sunt:

Chirurgia: Îndepărtarea chirurgicală a leziunii este adesea prima opțiune de tratament pentru cancerul de piele. Aceasta poate implica excizia leziunii cu o margine de țesut sănătos în jurul acesteia pentru a asigura îndepărtarea completă a cancerului.
Criochirurgia: Înghețarea leziunii cu azot lichid poate fi utilizată pentru îndepărtarea unor leziuni mici de carcinom bazocelular sau cu celule scuamoase.
Radioterapia: Radiațiile ionizante pot fi utilizate pentru a distruge celulele canceroase în leziunile mai profunde sau în cazurile în care chirurgia nu este o opțiune viabilă.
Terapia fotodinamică (PDT): Această metodă implică aplicarea unui medicament fotosensibil pe leziunea cutanată urmată de expunerea la lumină specială pentru a distruge celulele canceroase.
Imunoterapia: Această terapie utilizează medicamente pentru a stimula sistemul imunitar al organismului să recunoască și să distrugă celulele canceroase. Exemple includ inhibitorii de punct de control imun (cum ar fi ipilimumab sau pembrolizumab).
Terapia țintită: Această terapie vizează mutațiile specifice ale genelor sau proteinelor care contribuie la creșterea cancerului. De exemplu, inhibitorii de BRAF pot fi utilizați în cazurile de melanom cu mutații BRAF.

Prevenție, importanța SPF-ului

Prevenirea cancerului de piele este esențială pentru sănătatea pielii pe termen lung. Utilizarea regulată și corectă a produselor cu SPF poate reduce semnificativ riscul de cancer de piele și alte probleme de sănătate ale pielii asociate expunerii la soare. Este important să adoptați obiceiuri sănătoase legate de protecția solară și să acordați atenție regulată pielii pentru a menține sănătatea și frumusețea acesteia pe termen lung.

Limitați timpul petrecut în soare, în special între orele 10 dimineața și 4 după-amiaza, când radiațiile UV sunt cele mai puternice.

Acoperiți-vă cât mai mult pielea cu haine lejere, cu țesături strânse, de culoare deschisă și cu un factor de protecție solară (SPF) ridicat.

Utilizați umbrele, pălării și ochelari de soare. Acestea vă pot ajuta să vă protejați fața, ochii și gâtul de radiațiile UV nocive.

Aplicați produse cosmetice cu factor de protecție solară (SPF). Folosiți creme hidratante, machiaj și alte produse cosmetice care conțin SPF pentru a vă proteja pielea în mod constant.

Aplicați SPF pe toate zonele expuse la soare. Nu uitați să acoperiți zonele sensibile, cum ar fi fața, gâtul, urechile, mâinile și picioarele expuse. Folosiți o cantitate suficientă de produs pentru a acoperi uniform toate zonele expuse la soare. Aplicați din nou SPF la fiecare două ore sau mai des, în special după înot sau transpirație excesivă. Utilizați un produs cu un SPF de cel puțin 30 sau mai mare și asigurați-vă că oferă protecție împotriva razelor UVA și UVB.

Utilizați SPF în fiecare zi, chiar și în zilele înnorate sau în timpul iernii, deoarece radiațiile UV pot afecta pielea chiar și atunci când soarele nu este vizibil.

Prognostic

Prognosticul cancerului de piele variază în funcție de tipul specific de cancer de piele, stadiul bolii atunci când este diagnosticată, tratamentul inițial și alte factori individuali. În general, prognosticul pentru cancerul de piele este mai favorabil în cazurile în care cancerul este diagnosticat și tratat devreme, iar leziunile sunt limitate la piele și nu s-au răspândit la alte părți ale corpului.

În cazul carcinomului bazocelular și carcinomul cu celule scuamoase prognosticul este de obicei excelent. Aceste tipuri de cancer de piele au de obicei un prognostic bun, mai ales când sunt detectate devreme și tratate corespunzător. Rata de supraviețuire pe termen lung este ridicată. Cu toate acestea, recurențele sunt posibile, motiv pentru care monitorizarea continuă este importantă.

În cazul melanomului, prognosticul poate varia considerabil în funcție de stadiul bolii. În stadiile incipiente, prognosticul poate fi foarte bun, iar șansele de vindecare completă sunt ridicate. În stadiile mai avansate, prognosticul poate fi mai rezervat.

Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre prognosticul specific pentru tipul și stadiul cancerului dumneavoastră de piele. De asemenea, este esențial să urmați recomandările medicului cu privire la monitorizarea regulată a pielii și la alte măsuri de gestionare a sănătății pentru a maximiza șansele de recuperare și de supraviețuire.

Sursa foto: Shutterstock

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News