Ce faci când ești invitat la masă undeva sau te duci la restaurant? Lași puțin în farfurie, la final, sau mănânci tot și te declari satisfăcut(ă)? Chiar dacă se bat cap în cap, și una, și alta, erau în trecut sfaturi de bună purtare. Acum nu mai e cazul, fiindcă trebuie să ne gândim la altceva: risipa alimentară. Ambele recomandări sunt greșite din acest punct de vedere. Într-un caz, arunci hrană. În celălalt, consumi mai multă decât îți trebuie.
Primul sfat, de a lăsa ceva în farfurie, se leagă de o Românie mai veche, rurală, în care hrana nu era disponibilă în abundență. A nu consuma absolut tot sugera că nu ai venit în vizită nemâncat(ă), pentru a face ravagii în cămara gazdei. Al doilea e și el un sfat tradițional, dar se leagă de o Românie mai abundentă, urbană, în care se presupunea că trebuie să îți arăți aprecierea față de talentele gastronomice ale gazdei, nu numai prin vorbe, ci și prin fapte, adică lustruind farfuria cu poftă.
În ziua de azi, porțiile disponibile la restaurante depășesc de regulă necesarul de calorii și apetitul celor mai mulți dintre noi. A lăsa ceva în farfurie nu semnifică nimic special, la fel cum a termina totul e și nesănătos, și greu. Suntem nu numai sătui, ci și, adesea, prea grași, iar după o anumită vârstă, începem să suferim de boli de nutriție legate de excesul de hrană.
Nu mai trăim în România comunistă
Ultimele statistici din Eurobarometrul Uniunii Europene (2023) afirmă că în UE sunt irosite nu mai puțin de 58 de milioane de mâncare anual. Știi cât înseamă asta, pe cap de locuitor? 131 de kilograme. Dintre acestea, 70 sunt aruncate chiar acasă, în gospodării, iar ceea ce se aruncă, în Uniunea Europeană, e estimat undeva la 10% din mâncarea produsă. E drept, românii risipesc mai puțină mâncare – în jur de 110 kilograme pe an pe cap de locuitor în 2018, conform unor date din Parlamentul European, dar și asta e destul de mult.
De fapt, risipa alimentară face ravagii
E destul de clar că a irosi mâncare nu ne mai costă atât de mult încât să ne pese cu adevărat de asta. Și atunci, de ce ne-ar preocupa risipa alimentară?
În primul rând, înseamnă pur și simplu irosirea resurselor naturale. Agricultura mondială consumă cam 70% din apa folosită pe Planetă, de exemplu, ca să nu mai vorbim de multe altele, ca benzina, motorina sau electricitatea folosite de utilajele agricole. Iar aici intervine încălzirea globală. Mâncarea irosită contribuie la aceasta nu numai prin consumul de combustibil, ci și fiindcă, lăsată să se degradeze pur și simplu în gropile de gunoi, generează gaze de seră. Și mai e ceva: omenirea se înmulțește, deci are nevoie de tot mai multă hrană și teren arabil. Asta înseamnă, în ultimă instanță, defrișări și alte forme de degradare a habitatelor naturale.
Schimbări de filosofie și schimbări legislative
Sfaturile pentru eliminarea risipei alimentare sunt la îndemâna oricui. Majoritatea recomandărilor care pot fi găsite printr-o căutare pe Internet sunt bune. De remarcat e însă faptul că Uniunea Europeană (prin Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară), și implicit România, propun de ceva vreme reglementări, finanțări și soluții care să favorizeze eliminarea risipei alimentare. În România, în luna mai, Legea 49 a obligat restaurantele să ofere pentru acasă mâncarea neconsumată, în ambalaj corespunzător si fără costuri suplimentare. Ea conține și stimulente financiare pentru firmele care iau măsuri de eliminare a risipei.
Pe lângă legislație, Uniunea Europeană derulează campanii de informare ca #Safe2EatEU, care se concentrează asupra principalelor subiecte de interes ale românilor referitoare la siguranța alimentară, iar risipa de alimente se numără printre ele, alături de aditivi și alergeni.