Rolul coronarografiei în ghidarea deciziilor de tratament în boala coronariană

Testul standard pentru diagnosticul bolii coronariene este coronarografia, o procedură intervențională ce le oferă medicilor informații ce le permit nu doar să confirme existența acestei boli, ci și să aleagă cea mai bună opțiune de tratament.[2] Mai multe despre coronarografie și rolul acesteia în tratamentul bolii coronariene vei descoperi în rândurile de mai jos. 

Ce este coronarografia

Coronarografia sau angiografia coronariană este o procedură medicală care permite vizualizarea directă a arterelor coronare. Aceasta implică introducerea unui cateter într-o arteră, prin abord femural (la nivel inghinal) sau radial (la nivelul încheieturii mâinii), și direcționarea acestuia către inimă. Se injectează apoi o substanță de contrast care se va răspândi prin arterele coronare, evidențiind eventuale îngustări și blocaje ale vaselor de sânge și permițându-le medicilor să le vizualizeze pe un ecran de raze X.

În general, procedura durează între 30 și 60 de minute și majoritatea persoanelor pot părăsi spitalul în aceeași zi sau în ziua următoare.[1]

De ce este importantă coronarografia

Când vei discuta cu medicul tău despre angiografie, prețul acesteia și indicațiile sale, medicul îți va explica mai mult ca sigur că o astfel de procedură are multiple beneficii.

În primul rând, îi va permite să ofere un diagnostic precis. În al doilea rând, joacă un rol crucial și în tratamentul bolii coronariene. Pe baza severității și localizării îngustărilor arteriale, informații pe care le obține în urma coronarografiei, medicul poate decide cel mai adecvat tratament. Acesta poate implica modificări ale stilului de viață, administrarea de medicamente, angioplastie sau bypass coronarian (crearea unei căi alternative pentru sânge, prin ocolirea zonei blocate).[1][3]

De exemplu, dacă se constată o îngustare sau o obstrucție a vasului de sânge, medicul poate efectua, în cadrul aceleiași proceduri, o angioplastie cu balon și stent, o procedură ce presupune dilatarea arterei cu ajutorul unui balon și montarea unui stent pentru a o menține deschisă. Se restabilește astfel fluxul normal de sânge către inimă și se reduc simptomele și riscul de complicații.[2]

Pe de altă parte, dacă rezultatele coronarografiei arată îngustări mai puțin severe, medicul poate recomanda modificări ale stilului de viață, cum ar fi adoptarea unei diete sănătoase, exerciții fizice regulate și renunțarea la fumat. De asemenea, medicul poate prescrie medicamente pentru a controla factorii de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arterială sau nivelurile ridicate de colesterol.[2]

Coronarografia este o procedură de diagnostic ce îi ajută pe medici să înțeleagă mai bine starea vaselor de sânge care furnizează sânge și oxigen inimii, să stabilească diagnosticul de boală coronariană, dar și să decidă care este cea mai bună opțiune de tratament. În plus, mai prezintă și avantajul că, în unele cazuri, le permite acestora să intervină imediat pentru tratarea problemei identificate, fără a mai fi necesar să se programeze o intervenție ulterioară. Ca multe alte proceduri medicale, presupune anumite riscuri, inclusiv hematoame, reacții alergice la substanța de contrast, tamponadă cardiacă, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.[1] Dacă ți-a fost recomandată o coronarografie, este indicat să discuți cu medicul tău despre toate aceste riscuri. Tot el îți poate explica la ce te poți aștepta pe parcursul procedurii și cum te vei pregăti pentru ea. 

Bibliografie: 

1. „Coronary Angiography’, MedlinePlus Medical Encyclopedia, 2022, medlineplus.gov/ency/article/003876.htm. Accessed 27 July 2023.
2. „Coronary Artery Disease’, Centers for Disease Control and Prevention, 19 July 2021, www.cdc.gov/heartdisease/coronary_ad.htm. Accessed 27 July 2023.
3. „Why Theyre Used – Cardiac Catheterisation and Coronary Angiography’, NHS, 2023, www.nhs.uk/conditions/coronary-angiography/why-its-done/. Accessed 27 July 2023.