Dacă ai de gând să faci o călătorie în Africa, citeşte mărturia Danei Războiu despre experienţa în Senegal. Te va face fie să visezi în continuare, fie să renunţi complet la idee. Pentru că, aşa cum ne-a povestit Dana, o excursie în Africa nu e o vacanţă, ci o lecţie de viaţă.
La ora la care citeşti acest articol Dana a plecat împreună cu familia ei într-o vacanţă cu camperul, în Banat, la Cheile Nerei. Când am încercat să stabilesc interviul cu ea, se afla, de asemenea, în munţi, fără calculator, fără acces la net. N-ai zice că un om care a locuit o vreme la Viena şi care se simte foarte bine într-un hotel Four Seasons, iubeşte vacanţele sălbatice, lipsite de confort. Anul acesta speră să bifeze şi Vietnam, un vis vechi de 15 ani, dar până atunci, Africa rămâne o experienţă nemaiîntâlnită.
Cum ai ales tocmai Africa?
M-am întâlnit întâmplător cu o prietenă la un concert în Bucureşti şi mi-a spus că urmează să plece peste o săptămână în Africa, în Senegal. Prietena mea are afaceri acolo, cunoaşte bine ţara şi continentul, are casă şi o reţea de cunoştinţe în Senegal şi în alte ţări africane. Deci era pentru mine o ocazie excelentă să văd o zonă a lumii în care nu am fost niciodată. M-am hotărât pe loc să merg cu ea. Nu a crezut nimeni că mă voi ţine de cuvânt, era destul de greu spre imposibil să plec, aveam nevoie de mai multe vaccinuri, de viză, de bilete de avion şi era sâmbătă seara, a doua zi duminică… Oricum, pe mine imposibilul mă stimulează. Am găsit la Babeş o doctoriţă minunată, Tatiana Carata, care a venit de acasă, duminica, să-mi facă vaccinurile obligatorii pentru Africa, ce trebuie făcute cu minimum 7 zile înainte. Am fost impresionată, recunoscătoare şi fericită. Restul le-am rezolvat luni.
Sunt convinsă că te-ai documentat temeinic înainte să pleci. Totuşi, te-a luat Africa prin surprindere?
Să ştii că m-am documentat temeinic şi să ştii că Africa este totuşi o experienţă care depăşeşte orice aşteptare. Îţi spun doar că şocul a fost atât de puternic, încât nu reuşeam să dorm. Toate imaginile de peste zi îmi reveneau în minte seara şi stăteam trează noaptea, fără să pot adormi. Din experienţa mea, îţi spun că o excursie în Africa nu e o vacanţă, este o lecţie de viaţă. Acolo viaţa are altă valoare. Îmi vine să spun… nicio valoare. Totul se rezumă la supravieţuire. Să apuci ziua de mâine. În prima seară, imediat ce am ajuns, Charlotte, fata în casă, o negresă tânără, îmbrăcată în bubu (hainele tradiţionale ale senegalezelor) ne-a servit cina. Gazda, prietena mea, mi-a spus că Charlotte era gravidă ultima dată când a văzut-o şi are un copil mic acum. Aşa că a întrebat-o ce-i mai face copilul. „Il est mort’, ne-a răspuns Charlotte, continuându-şi treaba.